Juan 6 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 6:1-71

Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca

(Mat 14:13-21; Mar 6:30-44; Luc 9:10-17)

1Chai qʼuipami Jesusca, Tiberias nishca Galilea cuchata chʼimbarca. 2Ungushcacunata alliyachishpa milagrocunata rurajta ricushpami, mana jahualla achca gentecuna Jesusta catishpa rircacuna. 3Chaimantami Jesusca shuj urcuman huichiyashpa, Paipaj yachacujcunandij chaipi tiyarirca.

4Judiocunapaj Pascua fiestapish ñami chayamucurca.

5Jesusca, mana jahualla achca gentecuna Paipajman shamucujta ricushpami, Felipetaca:

—Cai tucuiman carangapajca, ¿maipitaj tandataca randishun?— nirca.

6Imata nijta uyangaraicullami chashna nirca. Jesusca, imata rurana cashcataca Paillataj yacharcami.

7Jesús tapujpica, Felipeca:

—Ishqui patsaj denario cullquihuan tandata randijpipish, mirga mirgalla carangapajllapish mana pajtangachu— nircami.

8Yachacujcunapuramanta Simón Pedropaj huauqui Andresmi, Jesusta cashna nirca:

9—Caipi shuj huambrami pichca cebada tandata, ishqui chalhuacunata charicun. Chaillaca cai tucuicunapajca, ima mana canchu— nircami.

10Chashna nijpimi, Jesusca:

—Tucuicunata samarichun nichij— nirca.

Chai pambapica, achca qʼuihuami tiyarca. Chaipimi, pichca huaranga shina cʼaricuna tiyarircacuna. 11Jesusca chai tandata japishpa, Diosta pagui nishpaca, yachacujcunamanmi chaupishpa curca. Yachacujcunaca, tucui chaipi samaricujcunamanmi raquircacuna. Chalhuatapish chashnallatajmi, chailla nijta cararcacuna.

12Ña tucuicuna mana nijta micujpimi, Jesusca yachacujcunataca:

—Ama ima chingarichun, puchushcacunataca tandachichij— nirca.

13Chashna nijpimi, chai pichca cebada tandamanta micujcuna puchuchishcataca, chunga ishqui canasta jundata tandarcacuna.

14Jesús chai señalta rurajta ricushpami, chai runacunaca: «Dios ima nishcata cai huillajca, cai pachaman shamuna cashca huillajtajmari» ninacurca. 15Chashna ninacushpa, jatun Mandajta rurangapaj Paita japinaman shamushun ninacujta yachashpami, Jesusca cutin jahua urcuman Pailla chʼicanyashpa rirca.

Yacu jahuatami Jesusca purishca

(Mat 14:22-27; Mar 6:45-52)

16Ña guiñiyaitami, Jesuspaj yachacujcunaca cuchaman uriyarcacuna. 17Chaimantaca shuj barcopimi, Capernaumman cuchata chʼimbacurcacuna. Ña tucui amsayangacamapish Jesusca, manaraj paicunapajman shamushcachu carca. 18Achca huaira jatarijpimi, cucha yacu jatarishpa caiman chaiman shitacurca. 19Pichca, mana cashpaca sujta kilometrollata ricushpami Jesustaca, yacu jahuata purishpa barcoman cʼuchuyamucujta ricurcacuna. Chaita ricushpami achcata mancharircacuna. 20Ashtahuanpish Jesusca: «Ama mancharichijchu, ñucamari cani» nircami. 21Chashna nijpica cushicushpami, Paitaca barcopi yaicuchircacuna. Chaimantaca paicuna ricushca pueblomanca, ñahui quimllaillapimi chayagrircacuna.

22Cayandij punllaca, cucha chʼimbanijpi cajcunaca, chishiman shujlla barco shayacushcatami yuyarircacuna. Chai barcopica, paicuna ricucujllapitajmi yachacujcunalla rirca. Jesustaca, mana paicunahuan huichiyajta ricurcacunachu.

23Chaita yuyaricushpami, Tiberiasmanta shujtaj barcocunataca, Apunchij Jesús Diosta pagui nishpa tandata carashca ucunij pambaman chayamucujta ricurcacuna. 24Jesuspish, Paipaj yachacujcunapish mana chaipi cajta ricushpami, gentecunaca chai barcocunapi yaicushcahuan Jesusta mashcanaman, Capernaumman rircacuna.

Jesusca causaita cuj Tandami

25Cucha chʼimbanijpi Jesus-huan tupashpaca:

—Rabí, ¿ima horataj caimanca chayamurcanguiari?— nircacunami.

26Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Ñucataca, señalcunata rurashcamantaca mana mashcacunguichijchu, ashtahuanpish tandata sajsajta carashcallamantami mashcacunguichij, chaica chashnatajmi. 27Chingarijlla micuillataca ama mashcashpa shamuichijchu, ashtahuanpish huiñaita mana chingarij micuita mashcaichigari. Yaya Diosca, Runa Aichayuj ñucatamari, chaita cuchun cacharca— nircami.

28Chashna nijpica:

—Shinashpaca, Taita Dios ‘Rurai’ nishcata pajtachishpa catingapajca, ¿imallatataj rurana canchij?— nishpami tapurcacuna.

29Shina nijpimi, Jesusca:

—Ñucatamari, Pai cachashca cashcata crina canguichij. Chaimari Taita Diospajta ruranaca— nircami.

30Chashna nijpi paicunaca, cashnami nircacuna:

—Can rurashcacunata ricushpa ñucanchij Canta crichunca, ¿ima señaltataj rurashpa ricuchigringui? Imallatapish ashtahuan ruranarajmi cangui. 31Dios Quillcachishcapica: “Jahua pachamanta tandatami cararca” nishcami tiyacun. Chaipi nishca shinatajmi, ñucanchij ñaupa yayacunaca shitashca pambapica, maná shuti tandata micushcacuna— nircacunami.

32Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Mana Moiseschu jahua pachamanta tandata cararca. Ñuca Yayamari cunanpish cancunamanca, jahua pacha Tandatataj caracun. Chaica chashnatajmari. 33Taita Dios cushca Tandatajca, jahua pachamanta cai pachaman uriyamushpa, cai pachapi causajcunaman causaita cujmari— nircami.

34Chashna nijpica:

—Apu, shinashpaca chai tandata punllanta carahuaiari— nircacunami.

35Shina nijpimi Jesusca, cashna cutichirca:

—Causaita cuj Tandaca ñucamari cani. Pipish Ñucapajman shamujca, manataj yaricachingachu, pipish Ñucata crijca manataj yacunachingachu. 36Shina cajpipish cancunaca, Ñucata ricushpapish mana cringuichijca. Ñamari chaitaca nircani. 37Yaya Ñucaman cushcacunallamari, Ñucapajmanca shamunga. Ñucapajman shamujtaca, pi cajpipish mana tigrachishpa cachashachu. 38Ñucaca, jahua pachamantaca quiquin munaita rurangapajca, mana uriyamurcanichu, ashtahuanpish Ñucata Cachajpaj munaita rurangapajmi uriyamurcani. 39Ñucata cachaj Yayaca, Ñucaman cushcacunata shujllatapish mana chingachishpa, shamuj punllapica tucuicunata causachichunmi munan. 40Ñucata Cachajca, pipish Churita ricushpa crijca, huiñai causaita charichunmi munan. Tucuri punllapica, Ñucami paicunataca causachisha— nircami.

41«Jahua pachamanta uriyamushca Tandami cani» nishcamantami, judiocunaca huashalla rimarcacuna.

42Paicunaca: “Caica, ¿Josepaj churi Jesustaj shiná? Paipaj yaya mamatapish rijsinchijtajmari. ¿Ima nishpataj Paica: ‘Jahua pachamantami uriyamurcani’ niricunri?” nishpami rimarcacuna.

43Chaimantami Jesusca cashna nirca:

—Ama cancunapuralla Ñucata rimacuichijchu. 44Ñucata cachaj Yaya pushamujllapimi, maijanpish Ñucapajmanca shamui tucun. Ñucapajman shamujtaca, tucuri punllapimi Ñucallataj causachisha. 45Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcallapitajmi: “Tucuicunatami Diosca yachachinga” nicun. Paicuna nishca shinaca, pipish Yayata uyashpa, Paimanta yachajcunallami ñucapajmanca shamun. 46Yayataca pi mana ricushcachu, Ñucallami ricushcani, Ñucami Yayapajmanta shamurcani. 47Chaimantami, pipish Ñucata crijca, huiñai causaita charin. Chaica chashnatajmi. 48Ñucamari causaita cuj Tanda cani. 49Cancunapaj ñaupa yayacunaca, shitashca pambapi maná shuti tandata micushpapish huañurcacunallami. 50Cai Tandaca, jahua pachamantamari uriyamurca. Maijanpish chaita micujca, mana huañungachu. 51Ñucamari jahua pachamanta uriyamushca, causaiyuj Tanda cani. Pipish cai Tandamanta micujca, huiñaita causangami. Ñuca carana Tandaca, Ñuca aichallatajmi. Cai pacha runacuna causachunmi, Ñuca aichata cusha— nircami.

52Chashna nijpi, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica ñucanchijmanca, Paipaj quiquin aichata carangari?» nishpami, paicunapura pʼiñanacushpa rimanacurcacuna.

53Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Runa Aichayujpaj aichata mana micushpa, Paipaj yahuarta mana ubyashpaca, mana causaita charinguichijchu. 54Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajllami huiñai causaita charin. Paitami tucuri punllapica causachisha. 55Ñuca aichaca micunatajmi, Ñuca yahuarca ubyanatajmi. 56Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajca, Ñucahuan shujllami tucun, Ñucapish paihuan shujllami cani. 57Ñucata cachaj Yayaca causaiyujmi. Yayamantami Ñucapish causacuni. Shinallataj Ñuca aichata micujpish, Ñucamantami causanga. 58Cai tandaca, jahua pachamantataj uriyamushcami. Mana cancunapaj ñaupa yayacuna micushca maná shuti tanda shinallachu. Paicunaca chaita micushpapish, huañurcacunami. Ashtahuanpish cai Tandata micujca, huiñaitami causanga— nircami.

59Jesusca Capernaumpi, tandanacuna huasipi yachachicushpami chashnaca nirca.

Achca yachacujcunami Jesusmanta raquirishcacuna

60Jesús chashna nijta uyashpaca, Paipaj achca yachacujcunami:

—Maita mana entendipajtamari riman. ¿Pitaj uyasha ningari?— ninacurca.

61Paihuan yachashpa puricujcuna huashalla rimanacucujta yachashpami, Jesusca cashna nirca:

—¿Chashna yachachishcata uyashpaca, mancharinguichijchu? 62Runa Aichayuj ñaupa maipi cashcaman huichiyajta ricushpacarin, ¿imatashi ninguichijman? 63Diospaj Espiritumari causaita cun, aichaca mana causaita cunchu. Ñuca cancunaman rimashca shimicunaca Espiritumi, causaiyujmi. 64Chashna cajpipish, maijan cancunaca manarajmari cringuichijchu— nircami.

Jesusca ñaupamanmi maijanlla mana crina cashcata, pi Paita japichina cashcatapish yacharca. 65Chaimantami cashnapish nirca:

—Chaimantami Ñucaca “Pipish Yaya pushamujllapimi, Ñucapajmanca shamunga” nircani— nirca.

66Chaipachamantami Paihuan yachashpa puricujcunaca, achcacuna huashaman tigrashpa, ña mana Paihuan purircacuna.

67Chaimantami Jesusca, chunga ishqui yachacujcunataca:

—¿Cancunapishchu risha ninguichij?— nirca.

68Shina nijpimi Simón Pedroca, cashna nirca:

—Apunchij Jesuslla, ¿pipajmantaj rishunri? Quiquinllamari huiñai causaita cuj shimicunata rimangui. 69Cantaca causaj Taita Diospaj Churi, Quishpichij Cristo cajta rijsinchijmari, crinchijmari— nircami.

70Chashna nijpimi, Jesusca:

—Ñucamari cancunataca chunga ishquita agllarcani. Ashtahuanpish cancunapuramanta shujca, diablomari— nircami.

71Simonpaj churi Judas Iscariotetami, chashna nirca. Paimi, Jesustaca japichina carca. Judasca, chunga ishquipurallamantatajmi carca.

La Bible du Semeur

Jean 6:1-71

Du pain pour tous

(Mt 14.13-21 ; Mc 6.30-44 ; Lc 9.10-17)

1Après cela, Jésus passa sur l’autre rive du lac de Galilée (appelé aussi lac de Tibériade). 2Une foule immense le suivait, attirée par les guérisons miraculeuses dont elle avait été témoin. 3C’est pourquoi Jésus s’en alla dans la montagne et s’assit là avec ses disciples. 4La Pâque, la fête des Juifs était proche.

5Jésus regarda autour de lui et vit une foule nombreuse venir à lui. Alors il demanda à Philippe : Où pourrions-nous acheter assez de pains pour nourrir tout ce monde ?

6Il ne lui posait cette question que pour voir ce qu’il allait répondre car, en réalité, il savait déjà ce qu’il allait faire.

7– Rien que pour donner à chacun un petit morceau de pain, il faudrait au moins deux cents pièces d’argent6.7 Il s’agit de 200 deniers. Le denier équivalait au salaire d’une journée de travail (Mt 20.2)., lui répondit Philippe.

8Un autre disciple, André, frère de Simon Pierre, lui dit : 9Il y a ici un jeune garçon qui a cinq pains d’orge et deux poissons. Mais qu’est-ce que cela pour tant de monde ?

10– Dites-leur à tous de s’asseoir, leur ordonna Jésus.

L’herbe était abondante à cet endroit et la foule s’installa donc par terre. Il y avait là environ cinq mille hommes. 11Jésus prit alors les pains, remercia Dieu, puis les fit distribuer à ceux qui avaient pris place sur l’herbe. Il leur donna aussi autant de poisson qu’ils en désiraient. 12Quand ils eurent tous mangé à leur faim, Jésus dit à ses disciples : Ramassez les morceaux qui restent, pour que rien ne soit gaspillé.

13Ils les ramassèrent donc et remplirent douze paniers avec ce qui restait des cinq pains d’orge qu’on avait mangés.

14Lorsque tous ces gens-là virent le signe miraculeux de Jésus, ils s’écrièrent : Pas de doute : cet homme est vraiment le Prophète qui devait venir dans le monde.

15Mais Jésus, sachant qu’ils allaient l’enlever de force pour le proclamer roi, se retira de nouveau, tout seul, dans la montagne.

Jésus marche sur les eaux

(Mt 14.22-27 ; Mc 6.45-52)

16A la tombée de la nuit, ses disciples redescendirent au bord du lac. 17Ils montèrent dans un bateau et se dirigèrent vers Capernaüm, sur l’autre rive. Il faisait déjà nuit et Jésus ne les avait pas encore rejoints. 18Un vent violent se mit à souffler, et le lac était très agité. 19Les disciples avaient déjà parcouru cinq ou six kilomètres, quand ils virent Jésus marcher sur l’eau et s’approcher de leur bateau. L’épouvante les saisit. 20Mais Jésus leur dit : C’est moi, n’ayez pas peur !

21Ils voulurent alors le faire monter dans le bateau, et au même moment, ils touchèrent terre à l’endroit où ils voulaient aller.

Le pain qui fait vivre

22Le lendemain, ceux qui étaient restés sur l’autre rive se rendirent compte qu’il n’y avait eu là qu’un seul bateau et que Jésus n’avait pas accompagné ses disciples ; ceux-ci étaient repartis seuls. 23Entre-temps, d’autres bateaux étaient arrivés de Tibériade, près de l’endroit où toute cette foule avait été nourrie après que le Seigneur eut remercié Dieu. 24Quand les gens virent que Jésus n’était pas là, et ses disciples non plus, ils montèrent dans ces bateaux pour aller à Capernaüm, à la recherche de Jésus.

25Ils le trouvèrent de l’autre côté du lac et lui demandèrent : Maître, quand es-tu venu ici ?

26Jésus leur répondit : Vraiment, je vous l’assure, si vous me cherchez, ce n’est pas parce que vous avez compris le sens de mes signes miraculeux. Non ! C’est parce que vous avez mangé du pain et que vous avez été rassasiés.

27Travaillez, non pour la nourriture périssable, mais pour celle qui dure pour la vie éternelle. Cette nourriture, c’est le Fils de l’homme qui vous la donnera, car Dieu le Père lui en a accordé le pouvoir en le marquant de son sceau6.27 Le sceau est une marque d’authenticité. Les miracles accomplis par Jésus authentifiaient l’origine divine de son ministère..

28– Et que devons-nous faire pour accomplir les œuvres que Dieu attend de nous ? lui demandèrent-ils encore.

29– L’œuvre de Dieu, leur répondit Jésus, c’est que vous croyiez en celui qu’il a envoyé.

30Sur quoi, ils lui dirent : Quel signe miraculeux nous feras-tu voir pour que nous puissions croire en toi ? Que vas-tu faire ? 31Pendant qu’ils traversaient le désert, nos ancêtres ont mangé la manne6.31 Nourriture donnée par Dieu aux Israélites durant leur séjour dans le désert après la sortie d’Egypte. Voir Ex 16.15., comme le dit ce texte de l’Ecriture : Il leur donna à manger un pain qui venait du ciel6.31 Ps 78.24..

32Mais Jésus leur répondit : Vraiment, je vous l’assure : ce n’est pas Moïse qui vous a donné le pain venu du ciel, c’est mon Père qui vous donne le pain du ciel, le vrai pain. 33Car le pain qui vient de Dieu, c’est celui qui descend du ciel et qui donne la vie au monde.

34– Seigneur, dirent-ils alors, donne-nous toujours de ce pain-là.

35Et Jésus répondit : Moi, je suis le pain qui donne la vie. Celui qui vient à moi n’aura plus jamais faim, celui qui croit en moi n’aura plus jamais soif. 36Mais je vous l’ai déjà dit : vous avez vu, et vous ne croyez pas.

37Tous ceux que le Père me donne viendront à moi, et je ne repousserai pas celui qui vient à moi. 38Car si je suis descendu du ciel, ce n’est pas pour faire ce qui me plaît, mais pour accomplir la volonté de celui qui m’a envoyé. 39Or, celui qui m’a envoyé veut que je ne perde aucun de ceux qu’il m’a donnés, mais que je les ressuscite au dernier jour. 40Oui, telle est la volonté de mon Père : que tous ceux qui tournent leurs regards vers le Fils et qui croient en lui, possèdent la vie éternelle, et moi, je les ressusciterai au dernier jour.

41Alors les gens se mirent à murmurer contre lui, parce qu’il avait dit : « C’est moi qui suis le pain descendu du ciel. » 42Ils disaient : Voyons, n’est-ce pas Jésus, le fils de Joseph ? Nous connaissons bien son père et sa mère ! Comment peut-il prétendre qu’il est descendu du ciel ?

43Jésus leur dit : Cessez donc de murmurer ainsi entre vous ! 44Personne ne peut venir à moi si le Père qui m’a envoyé ne l’attire, et moi, je le ressusciterai au dernier jour. 45Dans les écrits des prophètes, vous pouvez lire cette parole : Dieu les instruira tous6.45 Es 54.13.. Tout homme qui écoute la voix du Père et qui est instruit par lui vient à moi.

46Personne n’a jamais vu le Père, sauf celui qui est venu d’auprès de Dieu. Lui, il a vu le Père. 47Vraiment, je vous l’assure : celui qui croit a la vie éternelle, 48car je suis le pain qui donne la vie. 49Vos ancêtres ont bien mangé la manne dans le désert et cela ne les a pas empêchés de mourir.

50Mais c’est ici le pain qui descend du ciel : celui qui en mange ne mourra pas. 51Moi, je suis le pain vivant descendu du ciel : si quelqu’un mange de ce pain-là, il vivra éternellement. Le pain que je donnerai pour que le monde vive, c’est mon propre corps6.51 Jésus parle de sa mort ; il allait s’offrir en sacrifice pour le péché des hommes..

52A ces mots, les Juifs se mirent à discuter vivement entre eux, disant : Comment cet homme pourrait-il nous donner son corps à manger ?

53Alors Jésus leur dit : Oui, vraiment, je vous l’assure : si vous ne mangez pas la chair du Fils de l’homme et si vous ne buvez pas son sang, vous n’aurez pas la vie en vous. 54Celui qui se nourrit de ma chair et qui boit mon sang a la vie éternelle, et moi je le ressusciterai au dernier jour. 55Car ma chair est vraiment une nourriture et mon sang est vraiment un breuvage. 56Celui qui mange ma chair et boit mon sang demeure en moi, et moi je demeure en lui. 57Le Père qui m’a envoyé a la vie en lui-même, et c’est lui qui me fait vivre ; ainsi, celui qui se nourrit de moi vivra lui aussi par moi. 58C’est ici le pain descendu du ciel. Il n’est pas comme celui que vos ancêtres ont mangé ; eux, ils sont morts ; mais celui qui mange ce pain-ci vivra pour toujours.

59Voilà ce que déclara Jésus lorsqu’il enseigna dans la synagogue de Capernaüm.

60Après l’avoir entendu, plusieurs de ses disciples dirent : Ce langage est bien difficile à accepter ! Qui peut continuer à l’écouter ?

61Jésus savait fort bien quels murmures ses paroles avaient soulevés parmi eux. C’est pourquoi il leur dit : Cela vous choque-t-il ? 62Et si vous voyez le Fils de l’homme remonter là où il était auparavant ? 63C’est l’Esprit qui donne la vie ; la chair à elle seule ne sert à rien. Les paroles que je vous ai dites sont Esprit et vie6.63 D’autres comprennent : sont esprit et vie c’est-à-dire ont une signification spirituelle.. 64Hélas, il y en a parmi vous qui ne croient pas.

En effet, dès le début Jésus savait quels étaient ceux qui ne croyaient pas, et qui était celui qui allait le trahir.

65Aussi ajouta-t-il : C’est bien pour cela que je vous ai dit : Personne ne peut venir à moi si cela ne lui est accordé par le Père.

66A partir de ce moment-là, beaucoup de ses disciples l’abandonnèrent et cessèrent de l’accompagner.

67Alors Jésus, se tournant vers les Douze, leur demanda : Et vous, ne voulez-vous pas aussi partir ?

68Mais Simon Pierre lui répondit : Seigneur, vers qui irions-nous ? Tu as les paroles de la vie éternelle. 69Nous, nous avons mis toute notre confiance en toi et nous savons que tu es le Saint, envoyé de Dieu.

70– N’est-ce pas moi qui vous ai choisis tous les douze ? reprit Jésus. Et pourtant, l’un de vous est un diable.

71Par ces mots, il désignait Judas, fils de Simon Iscariot, l’un des Douze, qui allait le trahir.