Nicodemomi Jesus-huan parlanacushca
1Judiocunata mandajcunapuramanta Nicodemo shuti shuj fariseomi tiyarca. 2Paimi Jesuspajman tuta shamushpaca, cashna nirca:
—Rabí, Canca ñucanchijta yachachichun Taita Dios cachashcamari cangui. Taita Diosllataj Pai Canhuan cajpi Canca, cai señalcunata ruracushcataca yachanchijmi— nircami.
3Shina nijpi Jesusca:
—Pipish mana cutin huacharishpaca, Taita Dios mandacuntaca manataj ricui tucunchu, chaica chashnatajmi— nircami.
4Chashna nijpimi, Nicodemoca:
—¿Ima shinataj shuj yuyaj runaca, cutin huacharingari? ¿Ima shinataj mamapaj huijsamanca cutin yaicungari?— nishpami tapurca.
5Shina nijpi Jesusca, cashnami cutichirca:
—Pipish yacumanta, Diospaj Espiritumanta mana huacharishpaca, Taita Dios mandacunmanca manataj yaicui tucunchu, chaica chashnatajmari. 6Aichamanta huacharishcaca, aichallamari. Espiritumanta huacharishcaca, espiritumari. 7“Cutin huacharinatajmi canguichij” nishcamantaca, ama mancharichu. 8Huairaca, maimanta pʼucusha nishpapish pʼucunllami. Huajyajta uyashpapish maimanta shamucujta, maiman ricujtaca mana yachanguichu. Diospaj Espiritumanta huacharijpish, chashnallatajmi— nircami.
9Chashna nijpimi, Nicodemoca:
—¿Ima shinataj chashnaca tucungari?— nishpa tapurca.
10Chaimantami Jesusca, cashna nirca:
—¿Canca, israelcunata yachachij cashca jahuachu, caitaca mana yachangui? 11Ñucanchijca yachashcatami parlanchij, ñucanchij ñahuihuan ricushcatami huillanchij. Ashtahuanpish cancunamari ñucanchij huillashcataca mana chasquinguichij. Chashnatajmari canguichij. 12Cai pachapi tiyajcunahuan chʼimbapurashpa huillajpipish, mana cringuichijchu. Jahua pachamanta huillajpicarin, ¿ima shinataj cringuichigari?
13Jahua pachamanca, pi mana huichiyarcachu. Runa Aichayujmi, jahua pachapi causacushpa uriyamurcani.
Cai pachapi causajcunataca Diosca yallitajmi cʼuyan
14Ima shinami shitashca pambapi Moisesca, bronce culebrata caspipi huarcurca, Runa Aichayujpish chai shinallataj caspipi huarcushca cangatajmi. 15Pipish Paita crijca ama chingarichun, ashtahuanpish huiñai causaita charichunmi chashnaca tucunga.
16Taita Diosca cai pachapi causajcunata yallitaj cʼuyashpami, Paipaj shujlla Churita curca. Pipish Paita crijca ama chingarichun, ashtahuanpish huiñai causaita charichunmi Paita curca. 17Taita Diosca Paipaj Churitaca, cai pachapi causajcunata jatun llaquiman cachachunca mana cacharcachu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunaca, Paillamanta quishpirichunmi cacharca. 18Pipish Paita crijca, jatun llaquimanca mana ringachu. Ashtahuanpish Taita Diospaj shujlla Churita mana crijmi, Paita mana crishcamantaca ña jatun llaquiman rinapaj tiyacun. 19Luz cai pachaman shamujpica, gentecunaca, mana allita rurajcuna cashpami, Luzta munanapaj randica amsataraj munarcacuna. Chaimantami jatun llaquiman rina tucuncuna. 20Mana allita rurajcunaca, Luztaca pʼiñancunami. Paicuna rurashca mana allicuna ama ricurichunmi, Luzmanca mana cʼuchuyancuna. 21Ashtahuanpish rurana cashcata rurajcunaca, Taita Dios munashca shina causacushca ricurichunmi, Luzmanca cʼuchuyamunllacuna— nircami.
Bautiźaj Juanmi Jesusmanta huillashca
22Chai qʼuipami Jesusca, Paipaj yachacujcunandij Judea llajtaman shamushpa, asha punllacunacama paicunahuan saquirirca. Chaipi cashpaca bautiźarcapishmi. 23Juanpish, Salim cʼuchupi caj, achca yacucuna tiyan Enón pambapimi, paipajman shamujcunata bautiźacurca. 24(Chaicamaca Juantaca, manaraj preźuchishcachu carca). 25Chuyayangapaj maillarina jahuami, Juanpaj yachacujcunahuan, shuj judiohuan rimanacurcacuna. 26Chaimantami Juanpaj yachacujcuna paipajman rishpaca:
—Rabí, can ñucanchijman parlashca runaca, canhuanmari Jordán yacu chʼimbanijpi carca. Cunanca Paipish bautiźacunmari. Gentecunapish tucuicunamari, Paipajman ricuncuna— nircacunami.
27Chashna nijpimi, Juanca cashna cutichirca:
—Jahua pacha Diosllataj cujllapimi, pipish ima ruranataca chasqui tucun. 28Illu cancunallamantajmi: “Ñucaca mana Cristochu cani, Dios cachajpi Paita ñaupashpa shamujllami cani” nishpa huillarcani. 29Noviollami noviapaj cusatajca. Noviohuan apanacujca, novio sumajta rimajta, cʼuchullamanta uyashpallami jatunta cushicun. Ñucapish chashnallatajmi Paimantaca, cushicusha nicushca shinataj cushicuni. 30Paimari tucuipi ashtahuan rijsishca tucunataj can, ashtahuanpish ñucaca huashayanamari cani— nircami.
Jesusca jahua pachamantami shamushca
31Jahua pachamanta shamujca, tucuicunata yallimi. Cai pachallamanta cajca, cai pachapi tiyajcunallamantami riman. Jahua pachamanta shamujmi, tucuicunata yalli. 32Paica imalla ricushcata uyashcatami huillan. Ashtahuanpish Pai huillashcataca, pi mana chasquinchu. 33Maijanpish Pai huillashcata chasquijmi, Taita Diostaca cashcatataj huillaj cashcata ricuchin. 34Taita Dios cachashca cashpami, Diospaj Shimita huillan. Diosca Paipaj Espiritutaca, manamari mitsaj mitsajlla cushcachu. 35Yayaca Paipaj Churi cajpi cʼuyashpami, tucuita Paipaj maquipi churarca. 36Pipish Churita crijca, huiñai causaita charinmi. Ashtahuanpish Churita mana crijca, huiñai causaitaca manataj charingachu, Diosca jatunta pʼiñacungallami.
Isus și Nicodim
1Era un om dintre farisei pe nume Nicodim, un conducător al iudeilor.
2Acesta a venit la Isus noaptea și I‑a zis:
– Rabbi2, 26 Vezi nota de la 1:38., știm că de la Dumnezeu ai venit ca învățător, căci nimeni nu poate face aceste semne pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.
3Isus a răspuns și i‑a zis:
– Adevărat, adevărat îți spun, dacă cineva nu este născut din nou3, 7 O ambiguitate intenționată, deoarece se poate traduce și cu: de sus., nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu3 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte].!
4Nicodim I‑a spus:
– Cum se poate naște un om bătrân fiind? Poate el oare să intre a doua oară în pântecul mamei lui și să fie născut?
5Isus a răspuns:
– Adevărat, adevărat îți spun, dacă cineva nu este născut din apă și din Duh nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 6Ce este născut din carne este carne, iar ce este născut din Duh este duh. 7Să nu rămâi uimit că ți‑am spus: „Trebuie să fiți născuți din nou!“ 8Vântul8 O ambiguitate intenționată, deoarece termenul grecesc poate fi tradus atât cu duh, cât și cu vânt. Astfel de jocuri de sens sunt folosite de Ioan pentru a‑și capta auditorii greci alături de evrei. suflă încotro vrea și‑i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine și unde se duce. Tot așa se întâmplă cu oricine este născut din Duhul.
9Nicodim a răspuns și I‑a zis:
– Cum se pot întâmpla aceste lucruri?
10Isus a răspuns și i‑a zis:
– Tu ești învățătorul lui Israel și nu cunoști aceste lucruri?! 11Adevărat, adevărat îți spun că noi vorbim ceea ce știm și mărturisim despre ce am văzut, dar voi nu primiți mărturia noastră. 12Dacă v‑am vorbit despre lucrurile pământești și nu credeți, cum veți crede dacă vă voi vorbi despre lucrurile cerești?! 13Nimeni nu s‑a suit în cer în afară de Cel Care S‑a coborât din cer, adică de Fiul Omului Care este în cer. 14Și, așa cum Moise a înălțat șarpele în pustie,14 Vezi Num. 21:4-9. tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului, 15pentru ca oricine crede în El să aibă viață veșnică.15 Sau: pentru ca oricine crede, să aibă viață veșnică în El.
16Fiindcă16 Unele traduceri văd în v. 16-21 cuvintele evanghelistului. atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L‑a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. 17Căci Dumnezeu nu L‑a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. 18Cel ce crede în El nu este judecat; însă cel ce nu crede a și fost judecat, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. 19Și judecata este aceasta: Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât Lumina, pentru că faptele lor erau rele. 20Căci oricine săvârșește rele urăște Lumina și nu vine la Lumină, ca să nu i se dea în vileag faptele. 21Dar cel ce trăiește21 Lit.: face. adevărul vine la Lumină, ca să‑i fie dezvăluite faptele, fiindcă sunt înfăptuite în Dumnezeu.
Mărturia lui Ioan Botezătorul despre Isus
22După aceea, Isus și ucenicii Lui au venit în ținutul Iudeei. El stătea acolo cu ei și boteza22 Vezi In. 4:2, unde se menționează că nu Isus boteza, ci ucenicii Lui.. 23Ioan boteza și el în Ainon, aproape de Saleim, pentru că acolo erau multe ape, și oamenii continuau să vină și să fie botezați. 24Căci Ioan încă nu fusese aruncat în închisoare. 25Între unii din ucenicii lui Ioan și un iudeu25 Unele mss conțin: niște iudei. a apărut o controversă cu privire la curățire.
26Au venit la Ioan și i‑au zis:
– Rabbi, iată că Cel Ce era cu tine dincolo de Iordan, Cel despre Care tu ai mărturisit, botează și toți se duc la El!
27Ioan a răspuns și a zis:
– Omul nu poate primi decât ceea ce i‑a fost dat din cer. 28Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: „Nu sunt eu Cristosul, ci eu sunt trimis înaintea Aceluia.“ 29Cel ce are mireasă este mire. Însă prietenul mirelui, cel care stă și‑l aude, se bucură foarte mult de glasul mirelui. Prin urmare, această bucurie a mea este deplină. 30El trebuie să crească, iar eu să mă micșorez.30 Unii traducători încheie discursul lui Ioan Botezătorul la sfârșitul v. 30, iar alții la sfârșitul v. 36.
31Cel Ce vine de sus este deasupra tuturor. Cel ce vine de pe pământ este pământesc și vorbește lucruri de pe pământ.31 Sau: ca unul de pe pământ. Cel Ce vine din cer este deasupra tuturor. 32El mărturisește despre ceea ce a văzut și a auzit, dar nimeni nu primește mărturia Lui. 33Cel ce primește mărturia Lui confirmă că Dumnezeu este adevărat. 34Căci Cel pe Care L‑a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu34 Multe mss conțin: El. nu‑I dă Duhul cu măsură. 35Tatăl Îl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui. 36Cel ce crede în Fiul are viața veșnică, dar cel ce nu ascultă de36 Sensul principal al verbului grecesc este a nu asculta. Ioan evidențiază faptul că ascultarea și credința sunt strâns legate. Sau: cel ce nu crede în; sau: cel care‑L respinge pe Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.
