Juan 13 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 13:1-38

Yachacujcunapaj chaquicunatami Jesús maillashca

1Jesusca, cai pachamanta Yayapajman ña rina pajtashcata yacharcami. Chaimantami Pascua fiesta callarina ñaupa chishica, cai pachapi caj Paipajcunataca, ñaupaman cʼuyaj cashca shinallataj, tucuricama cʼuyashpa catishcata ricuchisha nirca.

2Ñami micushpa tiyacurcacuna. Diabloca ñaupamanmi, Simonpaj churi Judas Iscariotepaj shungupica, Jesusta japichina yuyaita churashca carca. 3Jesusca, tucui imalla tiyajta Yaya Paipaj maquipi churashcata yacharcami. Shinallataj Diospajmanta shamushcamantaca, Diospajllamantaj tigrana tucushcatapish yacharcami. 4Chaimantami Jesusca micucushcamanta jatarishpa, jahua churanata llujshichirishpa, chaquichina linsota changallirca. 5Chaimantaca shuj capachopi yacuta churashpami, yachacujcunapaj chaquicunata huashan maillashpa, changallishca linsohuanca chaquichirca.

6Ña Simón Pedropaj chaquicunata maillanaman cʼuchuyajpica, paica:

—Apunchij Jesús, ¿maitataj Canca ñuca chaquicunata maillanguiari?— nircami.

7Chashna nijpi Jesusca:

—Ñuca cashna rurashcataca, cunanca mana entendinguichu. Ashtahuanpish qʼuipatamari entendingui— nircami.

8Shina nijpi, Pedroca:

—Ñuca chaquicunatatajca, manataj maillanguichu— nijpi Jesusca:

—Ñucaman mana maillachishpaca, Ñucahuanca imata mana charinguichu— nircami.

9Shina nijpi, Simón Pedroca:

—Apunchij Jesús, shinashpaca ama chaquicunallata maillahuaichu, maquicunandij, umandij armachihuailla— nircami.

10Chashna nijpi Jesusca:

—Maijanpish ña armashca cashpaca, mana cutin armanchu, chaquicunallatami maillarin. Cancunaca, mana tucuicuna chuya cashpapish, ñamari chuya canguichij— nircami.

11Jesusca, pi Paita japichina cashcata yachashpami: “Mana tucuicuna chuya canguichijchu” nirca.

12Chaquicunata tucui maillashpaca, jahua churanata churarishpa, meźaman tigrashpa cutin tiyarishpami, paicunataca cashna nirca:

—¿Imapaj Ñuca chashna rurashcataca yachanguichijchu? 13Ñucata: Yachachij, Amo, nishpaca cancunaca allitamari ninguichij, chaillatajmari cani. 14Ñucaca cancunapaj Amo, Yachachij cashpapish, cancunapaj chaquicunata maillanimi. Cancunapish chashnallatajmi caishuj chaishuj chaquicunata maillanacuna canguichij. 15Cancunapish Ñuca rurashca shinallataj rurachunmi, chashnaca rurashpa ricuchini. 16Servijca, mana amota yallichu. Mandashpa cachashcapish mana cachajtaca yallichu, chaica chashnatajmi. 17Tucui caicunataca ñami yachanguichij. Cancuna cushi cangapajca, caicunata rurashpa catichijlla.

Judas japichinatami Jesús huillashca

(Mat 26:20-25; Mar 14:17-21; Luc 22:21-23)

18Mana tucui cancunatachu chashna nini. Maijanllata Ñuca agllashcataca yachanimi. Dios Quillcachishcapi: “Ñucahuan tandata micujllatajmi, Ñucata pʼiñashpa huashaman jaitarca” nishcaca, pajtanatajmi can.

19Ña chashna tucujpica Ñuca pi cashcata cancuna crichunmi, manaraj chashna tucujpi ñaupashpa huillacuni. 20Pipish Ñuca cachashcata chasquijca, Ñucatami chasquin. Pipish Ñucata chasquijca, ñucata Cachajtami chasquin, chaica chashnatajmari— nircami.

21Chashna nishca qʼuipaca, Jesusca Paipaj espiritupi yallitaj llaquirishpami:

—Cancunamanta shujmari Ñucataca japichinga, chaica chashnatajmari— nishpa huillarca.

22Chashna nijpica yachacujcunaca, pita chashna nicushcata mana yachai tucushpami, mancharinacushpa, caishuj chaishuj ricunacurcacuna. 23Chashna nicujpica Jesús cʼuyashca yachacujmi, Paipi huancarishpa tiyacurca. 24Paitami Simón Pedroca, pita chashna nicushcata tapuchun señaschirca.

25Chashna rurajpi paica, Jesuspaj pechopi huancarishpami:

—Apunchij Jesús, ¿pitagari?— nishpa tapurca.

26Chashna nijpi Jesusca:

—Ñuca pimanmi tandata nuyuchishpa cuni, chaimari— nirca.

Tandata nuyuchishpaca, Simonpaj churi Judas Iscariotemanmi curca. 27Chaita micushca, qʼuipami, Satanasca Judaspi yaicurca. Chaimantami Jesusca:

—Can rurasha nicushcataca ña utca rurailla— nirca.

28Ashtahuanpish imata nishpa Jesús paita chashna nishcataca, meźapi tiyacujcunaca pi mana yacharcachu. 29Judasca cullquita huaquichijmi carca. Chaimantami maijancunaca, fiestapaj imallatapish randigrichun nishca canata, mana cashpaca huajchacunaman ashata cugrichun nishca canata yuyarcacuna. 30Judasca chai tandata micushcahuan, llujshishpa rircallami. Ñami tuta carca.

Jesusca Pedro Paita ‘Mana rijsinichu’ ninatami huillashca

(Mat 26:31-35; Mar 14:27-31; Luc 22:31-34)

31Judas ña llujshishpa rijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cunanmari Runa Aichayuj alli nishca cana chayamun. Taita Diostapish Ñucamantami alli ningacuna. 32Taita Diosca, Paipaj Churi Ñucamantami alli nishca can. Chaimantami Ñucatapish Pai shinallataj alli nishcata ruragrin. Ñamari chaita ruragrin. 33Ñuca huahuacunalla, ña ashacamallami cancunahuan casha. Cunanca, cancunatapish judiocunata nishca shinallatajmi nini: Ñucataca mashcanguichijmi, shinapish Ñuca ricunmanca mana ri tucunguichijchu.

34Cancunataca manaraj mandashcatami mandashpa saquini: Caishuj chaishuj cʼuyanacuichij. Ima shinami Ñuca cʼuyarcani, chashnallataj cancunapish caishuj chaishuj cʼuyanacunguichij. 35Chashna caishuj chaishuj cʼuyanacujta ricushpami, tucuicuna cancunataca Ñuca yachacujcunataj cashcata rijsingacuna— nircami.

36Simón Pedroca, Jesustaca:

—Apunchij Jesús, ¿maimantaj ricunguiari?— nircami.

Shina nijpi Jesusca:

—Ñuca ricunmanca, canca manaraj cati tucunguichu, qʼuipatami catimungui— nircami.

37Chaimantami Pedroca:

—Apunchij Jesús, ¿imamantataj cunanllatajca, mana cati tucuni? Ñucaca Canmanta causaita cuna cajpipish, cushallami— nircami.

38Shina nijpi Jesusca:

—¿Canca Ñucamanta causaita cunguimantajchu? Ashtahuanpish gallo manaraj cantajpimari Ñucataca, quimsa cutin, ‘Mana rijsinichu’ ningui, chashnatajmi rurangui.

Nova Versão Internacional

João 13:1-38

Jesus Lava os Pés dos Discípulos

1Um pouco antes da festa da Páscoa, sabendo Jesus que havia chegado o tempo em que deixaria este mundo e iria para o Pai, tendo amado os seus que estavam no mundo, amou-os até o fim.13.1 Ou mostrou-lhes então que os amava perfeitamente.

2Estava sendo servido o jantar, e o Diabo já havia induzido Judas Iscariotes, filho de Simão, a trair Jesus. 3Jesus sabia que o Pai havia colocado todas as coisas debaixo do seu poder, e que viera de Deus e estava voltando para Deus; 4assim, levantou-se da mesa, tirou sua capa e colocou uma toalha em volta da cintura. 5Depois disso, derramou água numa bacia e começou a lavar os pés dos seus discípulos, enxugando-os com a toalha que estava em sua cintura.

6Chegou-se a Simão Pedro, que lhe disse: “Senhor, vais lavar os meus pés?”

7Respondeu Jesus: “Você não compreende agora o que estou fazendo a você; mais tarde, porém, entenderá”.

8Disse Pedro: “Não; nunca lavarás os meus pés!”.

Jesus respondeu: “Se eu não os lavar, você não terá parte comigo”.

9Respondeu Simão Pedro: “Então, Senhor, não apenas os meus pés, mas também as minhas mãos e a minha cabeça!”

10Respondeu Jesus: “Quem já se banhou precisa apenas lavar os pés; todo o seu corpo está limpo. Vocês estão limpos, mas nem todos”. 11Pois ele sabia quem iria traí-lo e, por isso, disse que nem todos estavam limpos.

12Quando terminou de lavar-lhes os pés, Jesus tornou a vestir sua capa e voltou ao seu lugar. Então lhes perguntou: “Vocês entendem o que fiz a vocês? 13Vocês me chamam ‘Mestre’ e ‘Senhor’, e com razão, pois eu o sou. 14Pois bem, se eu, sendo Senhor e Mestre de vocês, lavei os seus pés, vocês também devem lavar os pés uns dos outros. 15Eu dei o exemplo, para que vocês façam como lhes fiz. 16Digo verdadeiramente que nenhum escravo é maior do que o seu senhor, como também nenhum mensageiro13.16 Grego: apóstolo. é maior do que aquele que o enviou. 17Agora que vocês sabem estas coisas, felizes serão se as praticarem.

Jesus Prediz que Será Traído

(Mt 26.17-30; Mc 14.12-26; Lc 22.7-23)

18“Não estou me referindo a todos vocês; conheço os que escolhi. Mas isto acontece para que se cumpra a Escritura: ‘Aquele que partilhava do meu pão voltou-se contra mim13.18 Grego: levantou o calcanhar contra mim. Sl 41.9’.

19“Estou dizendo antes que aconteça, a fim de que, quando acontecer, vocês creiam que Eu Sou13.19 Uma referência ao nome de Deus.. 20Eu garanto: Quem receber aquele que eu enviar estará me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou”.

21Depois de dizer isso, Jesus perturbou-se em espírito e declarou: “Digo que certamente um de vocês me trairá”.

22Seus discípulos olharam uns para os outros, sem saber a quem ele se referia. 23Um deles, o discípulo a quem Jesus amava, estava reclinado ao lado dele. 24Simão Pedro fez sinais para esse discípulo, como a dizer: “Pergunte-lhe a quem ele está se referindo”.

25Inclinando-se esse discípulo para Jesus, perguntou-lhe: “Senhor, quem é?”

26Respondeu Jesus: “Aquele a quem eu der este pedaço de pão molhado no prato”. Então, molhando o pedaço de pão, deu-o a Judas Iscariotes, filho de Simão. 27Tão logo Judas comeu o pão, Satanás entrou nele. “O que você está para fazer, faça depressa”, disse-lhe Jesus. 28Mas ninguém à mesa entendeu por que Jesus lhe disse isso. 29Visto que Judas era o encarregado do dinheiro, alguns pensaram que Jesus estava lhe dizendo que comprasse o necessário para a festa, ou que desse algo aos pobres. 30Assim que comeu o pão, Judas saiu. E era noite.

Jesus Prediz que Pedro o Negará

(Mt 26.31-35; Mc 14.27-31; Lc 22.31-34)

31Depois que Judas saiu, Jesus disse: “Agora o Filho do homem é glorificado, e Deus é glorificado nele. 32Se Deus é glorificado nele,13.32 Vários manuscritos não trazem Se Deus é glorificado nele. Deus também glorificará o Filho nele mesmo, e o glorificará em breve.

33“Meus filhinhos, vou estar com vocês apenas mais um pouco. Vocês procurarão por mim e, como eu disse aos judeus, agora digo a vocês: Para onde eu vou, vocês não podem ir.

34“Um novo mandamento dou a vocês: Amem-se uns aos outros. Como eu os amei, vocês devem amar-se uns aos outros. 35Com isso todos saberão que vocês são meus discípulos, se vocês se amarem uns aos outros”.

36Simão Pedro lhe perguntou: “Senhor, para onde vais?”

Jesus respondeu: “Para onde vou, vocês não podem seguir-me agora, mas me seguirão mais tarde”.

37Pedro perguntou: “Senhor, por que não posso seguir-te agora? Darei a minha vida por ti!”

38Então Jesus respondeu: “Você dará a vida por mim? Asseguro que, antes que o galo cante, você me negará três vezes!