Hechos 22 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 22:1-30

1«Caipi tandanacushca huauquicuna, yayacuna, ñuca huillashcata uyahuaichij. Ñuca ima shina cashcatami cancunaman huillasha nini. Cunanca ñucata uyahuaichij» nircami.

2Hebreo rimaipi rimajta uyashpacarin, ashtahuanmi upallarcacuna. Chashna upallajpimi, Pabloca cashna nirca: 3«Ñucaca, Cilicia llajtapi caj Tarso pueblopi huacharishca judío runamari cani. Shina cashpapish, cai Jerusalenpimi, jatun yachaj Gamalielpaj maquipi, huiñarcani. Paimi ñucataca, ñaupa yayacunaman cushca Mandashcata alli yachachirca. Chaimantami, cunan cancuna shinallataj Taita Diospajta rurasha nishpa, ima shujtajtaca mana uyasha nij carcani. 4Chashna cashpami ñaupaca, Jesuspaj Ñanta catijcunataca huañuchina yuyaihuan huarmicunatapish, cʼaricunatapish japishpa carcelman apaj carcani. 5Crij israelcunata japishpa, Jerusalenman tigrachimushpa macana yuyaimi carcani. Chashna rurangapajmi, curacunata mandajtapish, tucui cunaj yuyajcunatapish quillcacunata mañashpa, Damascoman ricurcani. Chaitaca paicunallataj huillai tucunmi.

6Ashtahuanpish Damascoman ñalla chayacujpimari, chaupi punlla shinataca ñapish jahua pachamanta ñucataca achij nichirca. 7Chaita ricushpa, pambaman urmashpaca: “Saulo, Saulo, ¿ima nishpataj ñucata pʼiñashpa llaquichicungui?” nijtami uyarcani. 8Chashna nijpica: “¿Apu, pitaj canguiari?” nijpi: “Ñucaca can llaquichicushca, Nazaretmanta Jesusmari cani” nircami. 9Achij nijta ricushpaca, ñucahuan ricujcunapish achcatami mancharircacuna. Chaita ricushpapish, ñucata ima nishcataca mana yacharcacunachu. 10Chaipimi ñucaca: “Apu Jesús, ¿imatataj rurachun ningui?” nircani. Shina nijpi Apu Jesusca: “Jatarishpa, can ricushca Damascollamantaj rilla. Chaipimi can ima rurana cashcataca huillanga” nircami. 11Jahua pachamanta sumaj achij nicuj ñuca ñahuita amsayachijpimi, imata mana ricuj saquirircani. Chaimantami ñucahuan ricujcunaca, maquimanta aisashpalla Damascoman chayachihuarcacuna.

12Chaiman chayajpimi, Mandashcata alli caźuj Ananías shuti runa ñucata ricunaman shamurca. Paica tucui chaipi causaj judiocuna alli nishca runami cashca carca. 13Pai ñucapajman cʼuchuyashpami: “Huauqui Saulo, ¡cutin cambaj ñahui ricuchun ninimi!” nirca. Chashna nijpica, ñuca ñahui cutin ricujpimi, paita ricui tucurcani. 14Paimi cashna nihuarca: “Ñucanchij ñaupa yayacunapaj Taita Diosmari cantaca, Pai munashcata yachachunpish, Cashcata Rurajta ricuchunpish, Pai rimashcata uyachunpish agllashca. 15Canca, Paimanta imallata ricushcata, imallata uyashcataca, maipipish tucuicunaman huillajmi cagringui. 16Cunanca, ama imata ashtahuan shuyacuichu. Jatarishpa bautiźari. Cambaj juchacunata maillachun, Apunchij Jesusta mañai” nircami.

17Jerusalenman tigramushpa, Diospaj huasipi mañacushpami, muscucuj shina ricurcani. 18Ñucata rimacuj Apu ricurishpamari: “¡Jerusalenmantaca utca rilla. Caipi Ñucamanta can huillashcataca, mana uyasha ningacunachu!” nirca. 19Chashna nijpica, cashnami nircani: “Apu Jesús, ñucaca Canta crijcunataca carcelmanmari apaj carcani. Tandanacuna huasicunapi japishpami macaj carcani. Chaitaca tucuicunamari yachancuna. 20Canmanta huillaj Estebanta huañuchishpa yahuarta jichacujcunapaj churanacunatapish, ñucamari mingai tucurcani. Ashtahuancarin, ‘Allimi, huañuchichijlla’ nishpami shayacurcani” nircanimi. 21Ñuca chashna nijpica, Apu Jesusca: “Rilla, ñucami cantaca mana israelcunapajman caru llajtacunaman cachagrini” nircami» nishpami huillarca.

Pablota romanomi cashca

22Pablo chaita ningacamaca, tucui parlashcata alli uyarcallacunami.

Chashna nijpica:

«Chai runata huañuchi, ¿imapajtaj causashpa catichun saquingui?» nishpami caparircacuna.

23Mana jahuallata pʼiñarishpa, chashna caparishpaca, churanata llujshichishpa pambapi huajtashpami, allpahuan jahuata shitarircacuna. 24Chashna rurajpimi, huaranga soldadocunata mandajca Pablota soldadocuna tiyana ucuman yaicuchichun mandarca. Chaimantaca, imata rurashcamanta paita chashna caparicushcata huillachunmi, azotishpa tapuchun nirca.

25Chaipi paita macangapaj cadenahuan huajtacujpimi, Pabloca patsaj soldadocunata mandajtaca:

—¿Riqui, mandashcapica romano runataca, manaraj imata tapushpa macanalla ninchu imatagari?— nirca.

26Chashna nijpi chai mandajca, huaranga soldadocunata mandajpajman huillagrishpaca:

—Ama macachichu, chai runaca romanomari cashca— nircami.

27Chashna huillajpi chai mandajca, Pablotaca:

—¿Canca, romanochari canguiari?— nishpa tapujpi, Pabloca:

—Ari, chaitajmari cani— nirca.

28Shina nijpi chai mandajca:

—Ñucaca, achca cullquihuanmi romano tucurcani— nircami.

Chashna nijpi Pabloca:

—Ñucaca, huacharimantapachatajmi romano cani— nirca.

29Chashna nijpica, chai macashun nicujcunaca, Pablota saquishpa anchurircallami. Romano cashcata yachashpaca, huaranga soldadocunata mandajpishmi, Pablota huatachishcamantaca achcata mancharirca.

Tandanacushca mandajcunapajmanmi Pablotaca apashca

30Cayandij punllaca, judiocuna imamanta Pablota juchachicushcata yachashataj nishpami, pushaj curacunatapish, tucui caishuj tandanacushca mandajcunatapish cayarca. Chaimantami Pablotaca, huatashca cadenamanta cacharichishpa, paicunapaj ñaupajman pusharca.

La Bible du Semeur

Actes 22:1-30

1– Mes frères et mes pères, dit-il, écoutez, je vous prie, ce que j’ai à vous dire pour ma défense.

2Lorsqu’ils l’entendirent parler en hébreu, le calme se fit plus grand encore. Paul reprit :

3Je suis juif. Je suis né à Tarse en Cilicie, mais j’ai été élevé ici à Jérusalem. C’est Gamaliel22.3 Gamaliel: voir note 5.34. qui fut mon maître ; il m’a enseigné avec une grande exactitude la Loi de nos ancêtres, et j’étais un partisan farouche de la cause de Dieu, comme vous l’êtes tous aujourd’hui. 4J’ai combattu à mort ce qu’on appelle la Voie, en faisant enchaîner et jeter en prison des hommes et des femmes. 5Le grand-prêtre et tout le Conseil des responsables du peuple peuvent témoigner que je dis vrai. Car c’est d’eux, précisément, que j’avais reçu des lettres de recommandation pour nos frères. Je suis alors parti pour Damas, bien résolu à faire enchaîner et à ramener à Jérusalem, afin de les faire punir, tous les adhérents de cette Voie que je trouverais là-bas.

6Comme j’étais en chemin et que j’approchais de Damas, tout à coup, vers midi, une vive lumière a resplendi du ciel et m’a enveloppé.

7Je suis tombé à terre et j’ai entendu une voix qui me demandait : « Saul, Saul, pourquoi me persécutes-tu ? » Je me suis écrié : 8« Qui es-tu Seigneur ? » Alors la voix m’a dit : « Je suis, moi, Jésus de Nazareth, que tu persécutes. »

9Ceux qui étaient avec moi ont bien vu la lumière, mais n’ont pas compris celui qui me parlait. 10J’ai demandé : « Que dois-je donc faire, Seigneur ? » Et le Seigneur m’a dit : « Relève-toi, va à Damas, et là, on te dira tout ce que tu devras faire ! »

11Mais je n’y voyais plus : l’éclat de cette lumière m’avait aveuglé. Alors mes compagnons m’ont pris par la main pour me conduire, et c’est ainsi que je suis arrivé à Damas.

12Il y avait là un certain Ananias, un homme pieux, qui observait fidèlement la Loi. Il était estimé de tous les Juifs de la ville. 13Il est venu me trouver, s’est tenu près de moi et m’a dit : « Saul, mon frère, recouvre la vue ! »

A l’instant même, je pus de nouveau voir et je l’ai vu.

14Alors il m’a dit : « Le Dieu de nos ancêtres t’a choisi d’avance pour te faire connaître sa volonté, pour que tu voies le Juste et que tu entendes sa voix, 15car tu seras son témoin devant tous les hommes pour leur annoncer tout ce que tu as vu et entendu. 16Et maintenant, pourquoi tarder ? Lève-toi, fais-toi baptiser et sois lavé de tes péchés en priant le Seigneur. »

17Un jour, après mon retour à Jérusalem, pendant que je priais dans la cour du Temple, je suis tombé en extase 18et j’ai vu le Seigneur. Il m’a dit : « Hâte-toi de quitter Jérusalem, car ses habitants n’accepteront pas ton témoignage à mon sujet. »

19J’ai répondu : « Mais, Seigneur, ils savent pourtant que j’allais de synagogue en synagogue pour faire emprisonner et fouetter ceux qui croient en toi. 20Lorsqu’on a versé le sang d’Etienne, ton témoin, j’étais là, en personne, j’approuvais ce qui se passait et je gardais les vêtements de ses meurtriers. »

21Le Seigneur m’a dit alors : « Va, je vais t’envoyer au loin vers les non-Juifs… »

Paul en prison

22La foule l’avait écouté jusque-là, mais, à ces mots, ils se mirent tous à crier : A mort ! Qu’on débarrasse la terre d’un tel individu ! Il n’a pas le droit de vivre !

23Ils hurlaient de plus en plus fort, agitaient leurs vêtements et jetaient de la poussière en l’air. 24Alors le commandant donna l’ordre de faire entrer Paul dans la citadelle et de le soumettre à la torture à coups de fouet, afin de savoir pourquoi les Juifs criaient ainsi contre lui.

25On était en train de l’attacher avec des courroies, quand il demanda à l’officier de service : Avez-vous le droit de fouetter un citoyen romain, et sans même l’avoir jugé ?

26Quand l’officier entendit cela, il courut avertir le commandant : Sais-tu ce que tu allais faire ? Cet homme est citoyen romain.

27Le commandant se rendit aussitôt auprès de Paul et lui demanda : Dis-moi, es-tu vraiment citoyen romain ?

– Oui, répondit-il.

28– Moi, reprit le commandant, j’ai dû payer très cher pour acquérir ce titre.

– Et moi, dit Paul, je le tiens de naissance.

29Aussitôt, ceux qui allaient le torturer le laissèrent. Le commandant lui-même commença à s’inquiéter à l’idée qu’il avait bel et bien fait enchaîner un citoyen romain.

Paul devant le Grand-Conseil

30C’est pourquoi, dès le lendemain, il voulut éclaircir l’affaire et savoir au juste de quoi les Juifs accusaient Paul. Il le fit délier et, après avoir convoqué les chefs des prêtres et tout le Grand-Conseil, il le fit descendre et le plaça en face d’eux.