Pabloca Jerusalenmanmi rishca
1Chai crijcunapajmanta rishpaca barcota japishpami, Cos shuti llajtaman chayajta rircanchij, cayandij punllami Rodasman chayarcanchij. Cutin chaimantaca Pátara pueblomanmi rircanchij. 2Pataramanta Feniciaman shuj barco llujshicujpimi, chaipi huichiyashpa rircanchij. 3Chai barcopi Siriaman ricushpami, Chipre llajtataca ñucanchij chʼimbanij lluqui ladoman saquirijta ricurcanchi. Tiropi cargata saquingapaj chai barco shayarijpimi, ñucanchijca chaipi uricurcanchij. 4Chaipi crijcunahuan tupanacushpami, canchis punllacama paicunahuan saquirircanchij. Diospaj Espíritu yuyaita cujpimi, chai crijcunaca Pablotaca: “Jerusalenman ama huichiyaichu” nircacuna. 5Paicuna chashna jarcacujpipish, ña punlla pajtajpimi, chaimantaca rinataj tucurcanchij. Ñucanchij llujshirijpica, tucui crijcunami paicunapaj huarmicunandij, huahuacunandij chai pueblomanta llujshingacama ñucanchijhuan shamurcacuna. Chai yacu uripimi, tucuicuna cungurishpa Diosta mañarcanchij. 6Chai qʼuipaca, tucuicunata ugllarishpa, ‘Minchacama’ nishpami, cutin barcoman huichiyarcanchij. Paicunapish paicunapaj huasiman tigrarcallacunami.
7Tiromanta barcopi rishpaca, Tolemaidaman chayashpami, crijcunata ‘¿Allillachu canguichij?’ nishpa, paicunahuan shuj punllata cainarcanchij. 8Cayandij punllaca Pablondij, ñucanchijdij chaimanta llujshishpaca, Cesareamanmi rircanchij. Chaiman chayashpaca, alli huillaita huillaj Felipepaj huasiman rishpami, chaipi poźarcanchij. Paica, crijcunata ayudaj cachun churashca canchis huauquicunapurami. 9Chai Felipeca, Dios ima nishcata huillaj, manaraj caźarashca chuscu ushushicunatami charirca.
10Ñucanchij ña tauca punllacunata chaipi cajpimi, Dios ima nishcata huillaj Agabo shuti runaca, Judeamanta chayamurca. 11Chai runa ñucanchijpajman shamushpami, Pablopaj chumbita japirca. Chaihuan paipaj chaqui maquita huatarishpami, cashna nirca:
—Jucha illaj Espiritutajmi cashna nin: “Cai chumbiyujtaca Jerusalenpica, cashna huatashpami judiocunaca, mana israelcunaman cunga” ninmi— nircami.
12Chaita uyashpaca ñucanchijpish, chai pueblopi causaj crijcunapish Pablotaca, Jerusalenman ama richun nishpami jarcarcanchij.
13Chashna jarcajpipish Pabloca, cashnami nirca:
—¿Ima nishpataj chashna huacashpa, ñuca shunguta llaquichinguichij? Jerusalenman ñuca chayajpica, mana huatachunlla ninichu. Ashtahuanpish Apunchij Jesusta caticushcamantaca, huañuchijpipish huañushallami— nircami.
14Chashna nijpi ña mana jarcai tucushpaca:
—¡Mandaj Dios paipaj munaita rurachun!— nishpa saquircanchijllami.
15Chai punllacuna qʼuipaca, ña tucuita allichishpami, Jerusalenman huichiyarcanchij. 16Ñucanchijhuanca Cesareamanta huaquin crijcunapishmi, Mnasón shuti unai crij runata pushashpa shamurcacuna. Paica Chipremantami carca, paipaj huasipimi poźana carcanchij.
Pabloca Jerusalenpica Jacobotarajmi ricugrishca
17Jerusalenman ñucanchij chayajpica, huauquicuna, panicunaca cushicushpami tuparcacuna. 18Chai cayandij punllaca ñucanchijdijmi, Pabloca Jacobota ricugrirca. Cunaj yuyajcunapish tucuicunami, chaipi cashca carca. 19Pabloca, paicunatarajmi ‘¿Allillachu canguichij?’ nirca. Chai qʼuipami, mana israelcunapurapi Taita Dios tucui laya allicunata rurachishcata, callarishpa parlarca. 20Dios chashna rurashcata uyashpaca, tucuicunami Taita Diostaca ‘Sumajmari cangui’ nircacuna. Chai qʼuipami Pablotaca, cashna nircacuna: «Huauquicu, riquiari. Huaranga huaranga judiocunamari, Jesustaca crishcacuna. Shina cashpapish tucui chaicunami: “Mandashcataca caźunatajmi canchij” nishpa catinrajcuna. 21Paicunamantajmari, mana israelcunapurapi causaj judiocunata can imata nishcata yachaj chayachishcacuna. ‘Moisés Mandashcataca ama caźuichijchu, cʼari huahuacunapaj aicha punta caratapish ama pʼitichichijchu, israelcuna imallata ruraj cashcatapish ama ruraichijchu’ nishcatami uyashcacuna. 22¿Chashnatajchu imatagari? Can shamushcata yachashpaca, tucuicuna tandanacungatajmi. 23Chaimanta, cunanca ñucanchij nishcata rurai. Ñucanchijpurapica chuscu runacunami, Diospajta rurana tucushcata cai punllacuna pajtachishpa puricuncuna. 24Paicunahuan tandalla chuyayangapaj cashna rurai: Paicunapaj ajchata rutuchichunpish, imallata cuna cashcatapish can paicunamanta cungui. Chaita ricushpaca, canta ‘Imallata juchachishpa parlashcataca, llullallami cashca, paipish Mandashcataca caźucushcallatajmi’ ningacunami. 25Ashtahuanpish mana israel crijcunamanca, ñami cashna nishpa quillcarcanchij: “Cancunaca, ima shujtajta mana pajtachinachu canguichij. Ashtahuanpish rurashcalla dioscunaman cushcata ama micunguichij, animalpaj yahuartapish, sipishpalla huañuchishca aichatapish ama micunguichij, ama huainayanguichij” nircanchijmi» nircacunami.
26Chashna nijpimi Pabloca, cayandij punllallataj chai chuscu runacunata pushashpa, chuyayangapaj maillarircacuna. Chai qʼuipaca, paicuna chuyayana punllacuna ima punlla tucurina cashcatapish, Diosman cuna cashcatapish curacunaman huillangapajmi, Diospaj huasiman yaicurca.
Pablotaca Diospaj huasipimi preźungapaj japishcacuna
27Paicuna chuyayanata pajtachicui canchis punllapimi, Asiamanta maijan judiocunaca, Diospaj huasi ucupi Pablota ricurcacuna. Paita ricushpaca, tucuicunaman huillanacushpami, huaicashpa japircacuna. 28Cashna nishpami caparircacuna: «¡Israelcuna! ¡Jatarishunchigari! Cai runatajmari, Mandashcatapish, Diospaj cai huasitapish pʼiñashpa yachachin. Tucui llajtacunapipish, ñucanchij quiquin llajtapipishmi chashna yachachishpa puricun. Cunancarin chai griegocunata Diospaj huasiman yaicuchishpamari, Diospajlla huasitaca mapayachicun» nishpami caparircacuna.
29Ñaupamanmi Pablotaca, Efesomanta Trofimohuan Jerusalenpi puricujta ricurcacuna. Chaimantami Pablotaca, ‘Chai runata Diospaj huasiman yaicuchishcami canga’ yuyarcacuna.
30Chaimantami Jerusalenmanta tucuicuna Diospaj huasiman tandanacushpa, Pablotaca sirijta aisashpa, canllaman llujshichircacuna. Paita llujshichishcahuanmi, punguta huichcashpa churarcacuna. 31Pablota ña huañuchigrijpimi, huaranga soldadocunata mandajpajman maijancuna rishpaca, tucui Jerusalenpi causajcuna jatarishpa caparinacucushcata huillarcacuna. 32Chaita huillajpimi chai mandajca, patsaj soldadocunata mandajcunatapish, paicunapaj soldadocunandijta tandachirca. Judiocunaca chai mandaj, chai tucui soldadocunahuan shamujta ricushpami, Pablota macanata saquircacuna.
33Chai mandajca, Pablopajman cʼuchuyashpami paita japishpaca, ishqui cadenacunahuan huatachirca. Chai qʼuipami, ‘¿Pitaj cangui, imatataj rurashpa puringui?’ nishpa tapurca. 34Gentecunaca pai rimajta ama saquingapajmi, caita chaita nishpa tucuicuna caparircacuna. Imamanta chashna ruracushcata huillachun mana saquijpimi, soldadocunataca, paicuna tiyana ucuman Pablota pushachun mandarca. 35Tucuicuna Pablota macangapaj huaica catimucujpimi, soldadocunaca paicuna tiyana jatun ucumanca, huandushpalla gradacunata huichiyachircacuna. 36Huashata catimucuj chai tucui Judiocunaca, Pablotaca: “¡Huañuchichij!” nishpami caparicurcacuna.
Pabloca tucuicunapaj ñaupajpimi mitsarishca
(Hch 9:1-22; 22:3-16; 26:9-18)
37Soldadocunapaj huasiman yaicuchicujpimi, Pabloca soldadocunata mandajtaca:
—¿Imallatapish nichun saquihuanguipishchari?— nirca.
Shina nijpi chai mandajca, cashnami nirca:
—¿Griegota rimanguichu? 38Canca, ¿manachu ñucanchijta huañuchingapaj sarun Egiptomanta shamushpa, gentecunata jatarichij runa cangui? Paica, chuscu huaranga huañuchij runacunata pushashpamari, shitashca pambaman rirca— nishpami tapurca.
39Chashna tapujpi Pabloca, cashnami nirca:
—Ñucaca, Cilicia llajtapi caj, tucuicuna rijsishca Tarso pueblomanta judiomari cani. Cai gentecunaman huaquin shimillata rimachun saquihuai— nircami.
40Pai rimachun saquijpica, Pabloca gradapi shayarishpami, maquihuan tucuicunata upallachishpa, hebreo rimaipi cashna nishpa huillarca:
Pavel, în drum spre Ierusalim
1După ce ne‑am luat rămas bun de la ei, am plecat pe mare îndreptându‑ne direct spre Cos1 O insulă în Marea Egee.. În ziua următoare, am ajuns în Rodos, iar de acolo în Patara. 2Am găsit o corabie care se îndrepta spre Fenicia, ne‑am îmbarcat și am plecat. 3În zare ne‑a apărut insula Cipru și, lăsând‑o în stânga, am navigat spre Siria. Apoi ne‑am dat jos în Tyr, pentru că acolo urma să fie descărcată corabia. 4I‑am găsit pe ucenici și am rămas cu ei timp de șapte zile. Aceștia îi spuneau lui Pavel, după ce auziseră avertismentele Duhului, să nu se îmbarce spre Ierusalim. 5Când zilele petrecute cu ei s‑au încheiat, am plecat și ne‑am continuat călătoria. Toți bărbații, împreună cu soțiile și copiii, ne‑au însoțit până afară din cetate. Acolo, pe țărm, ne‑am pus în genunchi și ne‑am rugat. 6Apoi, ne‑am luat rămas bun unii de la alții, după care noi ne‑am urcat în corabie, iar ei s‑au întors la ale lor.
7Din Tyr am plecat mai departe, ajungând în Ptolemaida. I‑am salutat pe frați și am rămas cu ei timp de o zi. 8În ziua următoare, am plecat și ne‑am dus în Cezareea8, 16 Vezi nota de la 8:40.. Am intrat în casa lui Filip, evanghelistul, care era unul din cei șapte8 Filip era unul din cei șapte diaconi ai bisericii din Ierusalim., și am rămas la el. 9Acesta avea patru fiice fecioare care profețeau. 10Fiindcă am rămas acolo mai multe zile, un profet, pe nume Agab, s‑a coborât din Iudeea 11și a venit la noi. El a luat brâul lui Pavel și, legându‑și picioarele și mâinile, a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care le spune Duhul Sfânt: «În felul acesta îl vor lega iudeii în Ierusalim pe omul căruia îi aparține brâul acesta și‑l vor preda în mâinile neamurilor!»“ 12Când am auzit aceste lucruri, atât noi, cât și localnicii l‑am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13Atunci Pavel a răspuns: „Cum se face că plângeți așa și‑mi frângeți inima?! Eu sunt gata nu doar să fiu legat, ci chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus!“ 14Pentru că nu se lăsa convins, am tăcut, spunând doar: „Facă‑se voia Domnului!“
15După zilele acelea, ne‑am pregătit și ne‑am suit la Ierusalim. 16Au venit cu noi și câțiva ucenici din Cezareea și ne‑au condus la Mnason, un vechi ucenic din Cipru, la care urma să găzduim.
Pavel în Ierusalim
17Când am sosit în Ierusalim, frații ne‑au primit cu bucurie. 18A doua zi, Pavel a mers împreună cu noi la Iacov, și toți bătrânii18 Sau: prezbiterii. au venit acolo. 19După ce i‑a salutat, Pavel le‑a istorisit pe rând lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin slujba lui. 20Când au auzit ei aceste lucruri, L‑au slăvit pe Dumnezeu și i‑au zis lui Pavel: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de zel pentru Lege! 21Lor însă li s‑a spus despre tine că‑i înveți pe toți iudeii din mijlocul neamurilor să se lepede de Moise, spunându‑le să nu‑și circumcidă copiii și să nu umble potrivit cu obiceiurile. 22Ce este de făcut? Sigur vor auzi că ai sosit. 23Fă deci ce‑ți spunem noi: avem aici patru bărbați care au făcut un jurământ23 Cu referire la jurământul de nazireat.. 24Ia‑i cu tine, curățește‑te împreună cu ei și cheltuie24 Vezi Num. 6:14-15. tu pentru ei ca să‑și radă capul. Și astfel vor ști toți că niciunul din lucrurile care li s‑au spus despre tine nu este așa, ci dimpotrivă, tu însuți umbli păzind Legea. 25Cu privire la neamurile care au crezut, noi am hotărât și le‑am trimis îndemnul să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor, de sânge, de animale sugrumate25 Vezi nota de la 15:20. și de curvie.“
26Atunci Pavel i‑a luat pe acei bărbați și, a doua zi, după ce s‑a curățit împreună cu ei, a intrat în Templu și a anunțat când va fi sfârșitul zilelor de curățire, când urma să fie adusă o jertfă pentru fiecare dintre ei.
Arestarea lui Pavel
27Când cele șapte zile erau pe sfârșite, iudeii din Asia l‑au văzut pe Pavel în Templu. Ei au agitat toată mulțimea și au pus mâna pe el, 28strigând: „Bărbați israeliți, veniți în ajutor! Acesta este omul care‑i învață pe toți, pretutindeni, împotriva poporului nostru, împotriva Legii și împotriva acestui loc! Ba încă a adus și niște greci în Templu și a întinat acest loc sfânt!“ 29Căci îl văzuseră mai înainte în cetate pe Trofimos efeseanul împreună cu Pavel și credeau că Pavel îl adusese în Templu. 30Toată cetatea s‑a pus în mișcare, și poporul a alergat într-acolo. L‑au prins pe Pavel, l‑au târât afară din Templu, și au fost încuiate imediat ușile. 31În timp ce încercau să‑l omoare, s‑a dus vestea la tribunul cohortei31 Gr.: chiliarchos. Lat.: tribunus militaris, o funcție militară importantă, fiind un punct de pornire într‑o carieră politică. Tribunul era comandant peste 600-1000 de oameni. În cazul de față, este vorba despre Claudius Lisias (vezi F.A. 23:26), comandantul cohortei romane ce se afla cantonată în fortăreața Antonia. că întregul Ierusalim este cuprins de agitație. 32Acesta a luat imediat niște soldați și niște centurioni32 Ofițeri romani subalterni, comandanți peste aproximativ 100 de oameni. și a alergat la ei. Când i‑au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să‑l mai bată pe Pavel. 33Atunci tribunul s‑a apropiat, l‑a arestat pe Pavel și a poruncit să fie legat cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine era și ce făcuse. 34Unii din mulțime strigau una, alții alta, așa că, din cauza tulburării, neputând să afle exact ce se întâmplase, a poruncit să fie dus în fort. 35Când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de către soldați, din cauza violenței mulțimii. 36Căci mulțimea poporului mergea după el, strigând: „La moarte cu el!“
Pavel se adresează mulțimii
37Tocmai când urma să fie dus în fort, Pavel i‑a zis tribunului:
– Îmi este îngăduit să‑ți spun ceva?
Tribunul l‑a întrebat:
– Știi grecește? 38Deci nu ești tu egipteanul care, cu câtva timp în urmă, a pornit o răscoală și i‑a dus în pustie pe cei patru mii de asasini38 Sau: sicari, nume dat membrilor unei grupări naționaliste fanatice, ostilă Romei, care își asasinau oponenții politici. Denumirea este de origine latină și se referă la arma folosită de acești asasini: un pumnal scurt, încovoiat, numit sica.?
39Pavel i‑a răspuns:
– Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți nu lipsită de importanță39 Sursele istorice atestă importanța și privilegiile de care s‑a bucurat orașul Tars în timpul stăpânirii romane, mulți locuitori, printre care și iudei, primind cetățenia romană pentru ei și pentru urmașii lor.. Te rog fierbinte, dă‑mi voie să vorbesc poporului!
40Tribunul i‑a dat voie, iar Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Când s‑a făcut tăcere deplină, li s‑a adresat în limba ebraică astfel:
