Hechos 13 – MTDS & NVI

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 13:1-52

Bernabeta, Saulotaca shujtaj llajtacunapi huillachunmi cachashcacuna

1Antioquiapi causaj tandanacushca crijcunapurapica, Dios ima nishcata huillajcuna, yachachijcunami tiyarca. Bernabepish, Niger nishca Simonpish, Cirenemanta Luciopish, Galilea llajtata mandaj Herodes-huan huiñaj Manaenpish, Saulopish paicunapurami carca. 2Shuj punllami paicunaca ayunashpa, Mandaj Diosta mañashpa tiyacurcacuna. Chaipimi, jucha illaj Espirituca: «Bernabeta, Saulota ñuca ‘Rurai’ nishcata rurachun chʼicanyachichij. Paicunataca ñami agllarcani» nirca.

3Ña ayunashpa mañashca qʼuipaca, Bernabepaj, Saulopaj jahuapi maquita churashpaca: “Cunanca alli richijlla” nishpami cacharcacuna.

Chipre llajtapirajmi huillagrishcacuna

4Jucha illaj Espíritu cachajpica, Bernabehuan Saulohuanca, Seleucia pueblomanmi uriyarcacuna. Chaimantaca, barcopimi Chipreman rircacuna. 5Salaminaman chayashpaca, judiocuna tandanacuna huasicunapimi, Diospaj Shimita huillarcacuna. Juanpish paicunata ayudashpami purirca.

6Yacu chaupipi caj chai tucui llajtata huillashpa puricushpaca, Pafosmanmi chayarcacuna. Chaipica, Barjesús shuti judío yumbuhuanmi tuparcacuna. Paica ‘Diosmanta huillacuni’ nishpa, llullaj runallami carca. 7Chai yumbuca, Chipre llajtata mandaj Sergio Paulopajpimi carca. Chai mandajca alli yuyaiyuj cashpami, Diospaj Shimita uyangapaj Bernabetapish Saulotapish cayaj cacharca. 8Ashtahuanpish paicuna chayashpa huillajpica, ama crichunmi, chai yumbuca mandajtaca jarcarca. Chai yumbullatajmi, Elimas shutipish carca. 9Chai jarcaj yumbutaca, Pablo nishca Sauloca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, ñahuita ricurashpa saquirirca. 10Chashna ricurashpami, cashna nirca:

«¡Diablopaj huahua, tucui mana allita ruranallata munaj, umaj, tucui allita pʼiñaj! ¿Ima nishpataj Mandaj Dios munashca shina alli causanataca jarcacunguilla? 11Cunantajmi Mandaj Dios llaquichijpi, ñahui mana ricuj saquiringui. Tauca punllacamami intillatapish mana ricui tucungui» nircami.

Chashna ninca chai yumbuca, ñahui amsayajpi, ña imata mana ricui tucurcachu. Chaimantami, maiman rina tucushpaca, paita maquimanta aisashpa pushachun, maquillahuan shujtajta mashcarca. 12Chai mandaj chaita ricushpaca mancharishpami, Apunchij Jesusmanta huillashcataca crirca.

Pablohuan Bernabehuanca Antioquiamanmi huillanaman rishca

13Pabloca, paihuan purijcunandijmi, Pafosmantaca Panfiliapi caj Perge puebloman barcopi rirca. Chaiman chayashpami Juanca paicunamanta raquirishpa, Jerusalenman tigrarca. 14Pabloca, Bernabendijmi Pergemantaca, Pisidia llajtapi caj Antioquiaman rirca. Chaipimi sabadopica, tandanacuna huasiman yaicushpa tiyarircacuna. 15Chai punllami Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna quillcashcatapish reźarcacuna. Chai qʼuipaca, chai tandanacuna huasipi mandajcunaca: «Huauquicuna, caipi tandanacushcacunata imata cunashun nishpaca, cunan rimapaichijlla» nircacunami.

16Shina nijpi Pablo jatarishpaca, maquihuan upallachishpami cashna nirca: «Israel huauquicuna, Taita Diosta manchajcunapish, ñucata uyapaichij. 17Ñucanchij israelcunapaj Taita Diosmi, ñucanchij ñaupa yayacunata agllarca. Paicunataca Egiptopi catishpalla causacujpimi, achcata mirachirca. Chai qʼuipaca, Paillatajmi tucuita rurai tucuj cashcata ricuchishpa, paicunataca Egiptomanta llujshichimurca. 18Shitashca pambapi, paicuna tucui laya mana allita rurajpipish, chuscu chunga huatata, pusharcallami. 19Canaán llajtaman chayachishpaca, canchis llajtacunapi causajcunatami huañuchirca. Chai runacunapaj cashca allpacunatami paicunaman curca. 20Chai qʼuipaca, Dios ima nishcata huillaj Samuelcamami juezcunata churarca. Paicunami 450 huatacuna shinata mandarca. 21Israelcunaca Samuel mandacui punllacunapimi, shuj jatun mandajta churachun mañarcacuna. Chaimantami Taita Diosca, Benjamín aillumanta Cis shuti runapaj churi Saulta, mandachun churarca. Paica, chuscu chunga huatatami mandarca. 22Chai qʼuipaca, Diosllatajmi, Saulta llujshichishpa, Davidta jatun mandaj cachun churarca. Paitami, Diosca: “Isaipaj churi Davidtami agllarcani. Paica, ñuca shungu munashca runami. Paimi, ñuca tucui munashcataca ruranga” nirca.

23Taita Diosca, Pai cusha nishca shinallatajmi, israelcunata Quishpichij cachunca, Davidpaj huahua huahuamanta Jesusta curca. 24Jesús manaraj shamujpimi, Juanca israelcunamanca: ‘Diospajman cutirishpa bautiźarichij’ nishpa huillaj carca. 25Juanca pai huillanata ña tucuchigrishpaca: “Ñucataca, ¿pi cashcatataj yuyanguichij? Ñucaca, mana cancuna shuyacushca Runachu cani. Shujmi ñucapaj catica shamunga. Ñucaca, Paipaj pargate huatashcallatapish mana pascaipaj canichu” nishpami huillarca.

26Abrahammanta mirai ñuca huauquicunapish, Taita Diosta manchaj mana israelcunapish uyaichij: Cunanca cai quishpirinamanta huillaitaca, ñucanchijtamari cancunaman huillachun cachashca. 27Jerusalenpi causajcunapish, paicunata mandajcunapish Jesustaca, pi cashcata mana yacharcacunachu. Chaimantami, Paitaca Dios ima nishcata huillajcuna nishca shinataj huañuchircacuna. Chai Quillcacunata sabadocunapi reźacushpapish, mana yachashcamantami, chai quillcacunapi huillacushcataca, paicunallataj pajtachircacuna. 28Chaimantami, Jesusta imamanta huañuchina mana tiyajpipish Pilatotaca: “Jesusta huañuchilla” nircacuna. 29Quillcashcapi Paimanta tucui nishcacunata pajtachishca qʼuipaca, chacatashcamanta uriyachishpami, jutcupi churarcacuna. 30Chashna rurajpipish, Taita Diosmi huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. 31Pai causarishca huashaca, Galileamanta Jerusalenman Paihuan rijcunallamanmi, tauca punllacunacama ricurirca. Cunanca paicunami Paita ricushcataca tucuicunaman huillacuncuna.

32Ñucanchijpish Dios ñucanchij ñaupa yayacunaman cusha nishcata, chashna pajtachishca alli huillaitami cancunamanca huillacunchij. 33Taita Diosca, ñucanchij yayacunaman nishca shinatajmi Jesusta causachishca. Paicunapaj huahuacuna cajpi, ñucanchijpajmari chai allita rurashca. Paimantaca, cati Salmopimari cashna nicun:

“Canca ñuca Churimi cangui.

Cunanmi canman causaita cuni” ninmi.

34Paipaj aicha ama ismuchun, huañushcacunapaj chaupimanta causachina cashcataca, cashnami nicun:

“Davidta llaquishpa ‘Allicunata cushatajmi’ nishcataca, cancunamanmi cusha” nishcami. 35Chaimantami, shujtaj Salmopica:

“Quiquinpaj chʼicanyashpa causajlla runapaj cuerpo ismuchunpish, mana saquinguichu” nicun.

36Cancunallataj yachanguichijmi, Davidca pai causai punllacunapi causajcunataca, Taita Dios munashca shinami servirca. Ña huañujpica, paipaj ñaupa yayacunahuanmi pambarcacuna. Paipaj aichapish ismurcami. 37Ashtahuanpish Jesuspaj cuerpoca, Taita Dios causachijpi mana ismurcachu.

38Chaimanta ñuca huauquicuna, caita alli yachaichij: Ñuca cancunaman huillashca Jesusta crijpimi, Diosca cancunapaj juchacunataca perdonanga. 39Moisés Mandashcata rurashpaca, mana ima juchachina illaj tucui tucurcanguichijchu. Jesusta crijcunallatami, Diosca ima juchachina illajta rurashpa chasquin. 40Chaimanta alli yuyarichij, ñataj Dios ima nishcata huillajcuna cashna huillashcaca, cancunapi pajtanman:

41“Uyaichij, asijcuna, mancharichij, maipi ima tucuichij.

Cunan punllacunaca, pi huillajpipish cancuna mana cripajtami ruragrini” nishcami.»

42Tandanacuna huasipi paicuna chashna yachachishpa llujshicujpica, mana israelcunami cati sabadopish, chaillamantataj yachachinaman tigrachun cayarcacuna.

43Ña tucuicuna llujshicujpica, tauca judiocunapish, paicuna yachachishcata alli catijcunapishmi Pablota, Bernabeta caticurcacuna. Chai catimujcunatami, mana cʼuyaipaj cajpipish Taita Dios cushca cʼuyaitaca, tucui shunguhuan alli catichun cunarcacuna.

44Cati sabadopish chai pueblopi causajcunaca, Diospaj Shimita uyangapaj tandanacurcacunami. Huaquincunallami mana shamurcacuna. 45Judiocunaca achcacuna tandanacujta ricushpami, huañurishpa pʼiñarircacuna. Pablo huillashcatapish, ‘Chaica manapish chashnachu’ nishpami cʼamircacuna.

46Chashna rimacujpipish Pablohuan, Bernabehuanca mana manchashpami cashna nishpa huillarcacuna: «Cancunamanrajmi Diospaj Shimitaca huillana carcanchij. Chai huillashcata cancuna mana chasquishpaca, huiñai causaita mana charishun nishcatami ricuchinguichij. Cunanllatajmi mana israelcunapajman rigrinchij. 47Mandaj Diostajmi ñucanchijtaca, cashna mandashca:

“Cantaca mana israelcunata luz shina achijyachichunmi churarcani.

Tucui cai pachapi causajcuna can huillajpi quishpirichunmi,

chashna churarcani” nishcami» nircacunami.

48Chashna nijta uyashpaca, mana israelcunaca Mandaj Diospaj Shimi sumaj cashcata ricushpami, cushicushpa chasquircacuna. Huiñai causaita charichun agllashcacunaca, tucuicunami Paita crircacuna.

49Chashnami Mandaj Diospaj Shimitaca, chai tucui llajtapi huillarcacuna. 50Ashtahuanpish judiocunaca, Diosta yuyarij, alli nishca huarmicunatapish, chai pueblota mandajcunatapish crichishpami jatarichircacuna. Paicunahuan tucushpami Pablota, Bernabetaca, chai llajtamanta llujshichishpa cacharcacuna. 51Chashna rurajpica, mana chasquishcamanta rishcata ricuchingapajmi, chaquipi japirishca ñutu allpatapish chaspirircacuna. Chai qʼuipaca, Iconio puebloman rircallacunami. 52Shina cajpipish Antioquiapi saquirij crijcunaca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, jatun cushicuihuan saquirircacuna.

Nueva Versión Internacional

Hechos 13:1-52

1En la iglesia de Antioquía eran profetas y maestros: Bernabé, Simeón, apodado el Negro, Lucio de Cirene, Manaén, que se había criado con Herodes el tetrarca, y Saulo. 2Mientras participaban en el culto al Señor y ayunaban, el Espíritu Santo dijo: «Apártenme ahora a Bernabé y a Saulo para el trabajo al que los he llamado».

3Así que después de ayunar, orar e imponerles las manos, los despidieron.

En Chipre

4Bernabé y Saulo, enviados por el Espíritu Santo, bajaron a Seleucia y de allí navegaron a Chipre. 5Al llegar a Salamina, predicaron la palabra de Dios en las sinagogas de los judíos. Tenían también a Juan como ayudante.

6Recorrieron toda la isla hasta Pafos. Allí se encontraron con un hechicero, un falso profeta judío llamado Barjesús, 7que estaba con el gobernador13:7 gobernador. Lit. procónsul; también en vv. 8 y 12. Sergio Paulo. El gobernador, hombre inteligente, mandó llamar a Bernabé y a Saulo, en un esfuerzo por escuchar la palabra de Dios. 8Pero Elimas el hechicero, que es lo que significa su nombre, se les oponía y procuraba apartar de la fe al gobernador. 9Entonces Saulo, o sea Pablo, lleno del Espíritu Santo, clavó los ojos en Elimas y le dijo: 10«¡Hijo del diablo y enemigo de toda justicia, lleno de todo tipo de engaño y de fraude! ¿Nunca dejarás de torcer los caminos rectos del Señor? 11Ahora la mano del Señor está contra ti; vas a quedarte ciego y por algún tiempo no podrás ver la luz del sol».

Al instante cayeron sobre él sombra y oscuridad, y comenzó a buscar a tientas a alguien que lo llevara de la mano. 12Al ver lo sucedido, el gobernador creyó, maravillado de la enseñanza acerca del Señor.

En Antioquía de Pisidia

13Pablo y sus compañeros se hicieron a la mar desde Pafos y llegaron a Perge de Panfilia. Juan se separó de ellos y regresó a Jerusalén; 14ellos, por su parte, siguieron su viaje desde Perge hasta Antioquía de Pisidia. El sábado entraron en la sinagoga y se sentaron. 15Al terminar la lectura de la Ley y los Profetas, los jefes de la sinagoga mandaron a decirles: «Hermanos, si tienen algún mensaje de aliento para el pueblo, hablen».

16Pablo se puso en pie, hizo una señal con la mano y dijo: «Escúchenme, israelitas, y ustedes, los no judíos temerosos de Dios: 17El Dios de este pueblo de Israel escogió a nuestros antepasados y engrandeció al pueblo mientras vivían como extranjeros en Egipto. Con gran poder los sacó de aquella tierra 18y soportó su mal proceder13:18 soportó su mal proceder. Var. los cuidó. en el desierto unos cuarenta años. 19Luego de destruir siete naciones en Canaán, dio a su pueblo la tierra de ellas en herencia. 20Todo esto duró unos cuatrocientos cincuenta años.

»Después de esto, Dios les asignó jueces hasta los días del profeta Samuel. 21Entonces pidieron un rey y Dios les dio a Saúl, hijo de Quis, de la tribu de Benjamín, quien gobernó por cuarenta años. 22Tras destituir a Saúl, puso por rey a David, de quien dio este testimonio: “He encontrado en David, hijo de Isaí, un hombre conforme a mi corazón; él hará todo lo que yo quiera”.

23»De los descendientes de este, conforme a la promesa, Dios ha traído a Israel un Salvador, que es Jesús. 24Antes de la venida de Jesús, Juan predicó un bautismo de arrepentimiento a todo el pueblo de Israel. 25Cuando estaba completando su carrera, Juan decía: “¿Quién suponen ustedes que soy? No soy aquel. Miren, después de mí viene uno a quien no soy digno ni siquiera de desatarle las sandalias”.

26»Hermanos, descendientes de Abraham, y ustedes, los no judíos temerosos de Dios: a nosotros se nos ha enviado este mensaje de salvación. 27Los habitantes de Jerusalén y sus gobernantes no reconocieron a Jesús. Por tanto, al condenarlo, cumplieron las palabras de los profetas que se leen todos los sábados. 28Aunque no encontraron ninguna causa digna de muerte, pidieron a Pilato que lo mandara a ejecutar. 29Después de llevar a cabo todas las cosas que estaban escritas acerca de él, lo bajaron del madero y lo sepultaron. 30Pero Dios lo levantó de entre los muertos. 31Durante muchos días lo vieron los que habían subido con él de Galilea a Jerusalén y ahora ellos son sus testigos ante el pueblo.

32»Nosotros les anunciamos las buenas noticias respecto a la promesa hecha a nuestros antepasados. 33Dios nos la ha cumplido plenamente a nosotros, los descendientes de ellos, al resucitar a Jesús. Como está escrito en el segundo salmo:

»“Tú eres mi Hijo;

hoy mismo te he engendrado”.13:33 Sal 2:7.

34Dios lo resucitó para que no volviera jamás a la corrupción. Así se cumplieron estas palabras:

»“Yo les daré las bendiciones santas y seguras prometidas a David”.

35Por eso dice en otro pasaje:

»“No permitirás que tu santo sufra corrupción”.13:35 Sal 16:10.

36»En verdad David, después de servir a su propia generación conforme al propósito de Dios, murió, fue sepultado con sus antepasados y su cuerpo sufrió la corrupción. 37Pero aquel a quien Dios resucitó no sufrió la corrupción de su cuerpo.

38»Por tanto, hermanos, sepan que por medio de Jesús se les anuncia el perdón de los pecados. 39Ustedes no pudieron ser justificados de esos pecados por la Ley de Moisés, pero todo el que cree es justificado por medio de Jesús. 40Tengan cuidado, no sea que les suceda lo que han dicho los profetas:

41»“¡Miren, burlones!

¡Asómbrense y desaparezcan!

Estoy por hacer en estos días una obra

que ustedes nunca creerán,

aunque alguien se la contara”».13:41 Hab 1:5, según LXX.

42Al salir ellos de la sinagoga, los invitaron a que el siguiente sábado hablaran más de estas cosas. 43Cuando se disolvió la asamblea, muchos judíos y fieles convertidos al judaísmo acompañaron a Pablo y a Bernabé, los cuales en su conversación con ellos les instaron a perseverar en la gracia de Dios.

44El siguiente sábado casi toda la ciudad se congregó para oír la palabra del Señor. 45Pero cuando los judíos vieron a las multitudes, se llenaron de envidia y contradecían con maldiciones lo que Pablo decía.

46Pablo y Bernabé contestaron valientemente: «Era necesario que anunciáramos la palabra de Dios primero a ustedes. Como la rechazan y no se consideran dignos de la vida eterna, ahora vamos a dirigirnos a los que no son judíos. 47Así nos lo ha mandado el Señor:

»“Te he puesto por luz para las naciones,

a fin de que lleves mi salvación hasta los confines de la tierra”».13:47 Is 49:6.

48Al oír esto, los que no eran judíos se alegraron y celebraron la palabra del Señor; y creyeron todos los que estaban destinados a la vida eterna.

49La palabra del Señor se difundía por toda la región. 50Pero los judíos incitaron a mujeres muy distinguidas y fieles al judaísmo, también a los hombres más prominentes de la ciudad y provocaron una persecución contra Pablo y Bernabé. Por tanto, los expulsaron de la región. 51Ellos, por su parte, se sacudieron el polvo de los pies en señal de protesta contra la ciudad y se fueron a Iconio. 52Y los discípulos quedaron llenos de alegría y del Espíritu Santo.