Hebreos 7 – MTDS & NTLR

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hebreos 7:1-28

Melquisedec curaca levita curacunata yallimi

1Chai Melquisedecca, Salem llajtata jatun mandajpish, jahua pacha Diospaj curapishmi carca. Paica jatun mandajcunata macanacuipi mishashpa Abraham tigracujpi, tupanaman llujshishpami Abrahamta bendiciarca. 2Abrahampish macanacuipi imallata quichumushcacunamantaca, chungamanta shujtami Melquisedecman curca. Melquisedec shutica puntaca: «Cashcata ruraj Jatun Mandaj» nisha ninmi. Shinallataj: «Jatun Mandaj Salem» nishcapish: «Sumaj causaita cuj Jatun Mandaj» nisha ninmi. 3Melquisedecpaj yaya mamapish, paipaj ñaupa yayacunapish pi cashca mana yacharinchu. Pai huacharishcamantapish, pai huañushcamantapish pi mana huillanchu. Chashna cashcamantaca, paica Diospaj Churiman rijchaj, huiñaipaj curamari.

4Shina cajpica, Melquisedec ima shina jatun cashcata ricuichigari. Abrahamca, ñucanchij ñaupa yaya cashpapish, macanacuipi imalla japishcacunamantaca, chungamanta shujtamari Melquisedecmanca curca. 5Levimanta miraicuna cura canata chasquishpaca, Mandashca shinallatajmi chungamanta shujtaca israelcunapaj maquimanta chasquinata charincuna. Abrahampaj huahuacunallataj cashcamanta huauquindijcuna cashpapish, chaitaca tucuicuna cunatajmi can. 6Melquisedecca, mana Levimanta mirai cashpapish, Dios cusha nishcata japij Abrahampaj maquimantaca, chungamanta shujta cushcata japircami. Chaimantaca paita bendiciarcami. 7Ashtahuan jatunmari uchillata bendiciashcata ricunchij. Chaitaca, ¿pitaj ‘Mana chashnachu’ ni tucungari? 8Cunanca, huañujlla runacunallami chungamanta shujta cushcataca japincuna. Ashtahuanpish chai Melquisedectaca, Dios Quillcachishcapica: “Paica causacunllami” nishpami huillacun. 9Abraham chungamanta shujta Melquisedecman cushcapimi, Levipish pai japishca chungamanta shujta Melquisedecman cushca ni tucunchij. 10Abrahamta Melquisedec tupanaman rinapajpish, Levica yaya Abrahampaj aichapirajmi carca.

Jesusca Melquisedec cura shinami

11Israelcunamanca, Aaronpaj churi (Levipaj huahua huahuacunami Mandashcataca curca). Chai curacunallataj, cashcata ruraj canaman chayachi tucushca cajpica, manamari Melquisedecta shinallataj churashca, shujtaj cura shamuna tucunmanchu carca. Chai shamuj curataca, mana Aarón curata churashca shinalla cachun churarcachu. 12Shujtaj laya cura cashpami, Pai shamushpaca, Mandashcatapish shujtajta apamurca. 13Jesusmanta yuyachishpami, Dios Quillcachishcapica caicunataca nirca. Jesusca, mana Levipaj aillumantachu carca. Paipaj aillu runacunaca, shuj cutillapish pi mana altarpi servijcuna carcachu. 14Apunchij Jesusca, Judá aillumanta cashcataca tucuicunami yachanchij. Cura tucunamanta Moisés huillashpapish, Judá aillumantaca mana imata nishcachu. 15Caimantamari Melquisedec shinallataj shujtaj cura tiyarishcataca ashtahuan alli yachanchij. 16Paica, Mandashcacunapi ‘Cai aillumantami, chai aillumantami cura tucunga’ nishca shinaca mana cura tucurcachu. Ashtahuanpish huiñaita causaj, tucuita rurai tucuj cashcamantami cura tucurca. 17Paimanta Quillcachishcapica:

«Canca Melquisedec cura shinallataj, huiñaipaj Curami cangui» nishcami.

18Chaimantami ñaupa Mandashcataca, imata mana rurai tucuj cajpi, ima allita mana cui tucuj cajpi, anchuchishca. 19(Mandashcaca, imatapish mana allichi tucushcachu). Chaimantami ashtahuan alli shuyanata ricuchijpi, cunanca Taita Diospajmanca cʼuchuyanchij.

20¡Paitaca Diosca, ‘Ñuca shutipimi churani’ nishpami churarca! 21Caishujcunata curacuna cachun churacushpaca, mana ‘Ñuca shutipimi churani’ nishpa churarcachu. Ashtahuanpish Jesusta cura cachun churashpaca, Diosca Paipaj quiquin shutipimari, quiquin shimihuantaj cashna nishca:

«Mandaj Diosca, quiquin shimihuan nishcataca,

mana huashaman tigrangachu.

Canca, Melquisedecta churashca shinallataj huiñaipajmi cura cangui» nishcami tiyacun.

22Chai tucuita ricujpica Jesustaca, ñaupata yalli allita Dios ari nishcata mañashpa cuj cachunmari churashca.

23Caishuj curacunaca, huañujlla runacunallami carca. Chaimantami mana shuj curalla cai tucujpi, achca curacuna tiyarca. 24Ashtahuanpish Jesusca, huiñaita causaj cashpamari, huiñaita Pailla cura canata chasquishca. 25Chashna cashpami, Paillamanta Diospajman cʼuchuyajcunataca, Paica huiñaipaj quishpichi tucun. Paicunamanta Taita Dios-huan rimangapajpish, huiñaitami causacun.

26Curacunata Mandaj, chai shina Curata charinamari ñucanchijpajca alli carca. Ima jucha illaj, ima millaita ruranata mana yachaj, ima mapa illaj, juchayujcunamanta chʼicanyarishca Curatami nircanchij. Chashnataj cajpimi, Paitaca jatunta rurashpa, jahua pachacunatapish yalli jahuaman churashca. 27Chai Curaca, mana curacunata mandaj caishuj curacuna shina punllanta quiquin juchacunamantaraj animalcunata Diosman cushpa huañuchina canchu. Cutin chai qʼuipaca, shujtajcunapaj juchacunamantapish mana animalcunata Diosman cushpa huañuchina tucunchu. Ashtahuanpish Jesusca, Paillatajmari shuj cutilla tucuicunapaj juchacunamanta Diosman curishpa huañurca. 28Mandashcapica, huañujlla runacunallatami curacunata mandaj cachunca churashca. Ashtahuanpish, Mandashcata cushca, cati ari ninacuipica, huiñaipaj imapi mana pandarijta rurashca Paipaj Churitamari, curacunata Mandaj cachun churashca.

Nouă Traducere În Limba Română

Evrei 7:1-28

Preoția lui Melchisedek

1Acest Melchisedek, rege al Salemului, preot al Dumnezeului cel Preaînalt, l‑a întâmpinat pe Avraam – când acesta se întorcea de la măcelul regilor – și l‑a binecuvântat. 2Melchisedek, căruia Avraam i‑a dat2 Lit.: i‑a împărțit. zeciuială din toate, este mai întâi, prin semnificația2 Sau: explicarea; interpretarea. numelui său, „Rege al dreptății“2 Melchisedek înseamnă, în ebraică, Rege al dreptății., apoi, de asemenea, „Rege al Salemului“, adică „Rege al păcii“2 Salem înseamnă, în ebraică, pace. De remarcat că amândouă aceste titluri sunt mesianice (vezi Is. 9:6-7; Ier. 23:5-6; 33:15-16)., 3fără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârșit al vieții, și astfel, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna.3 În Gen. 14:18-20 nu se menționează nimic cu privire la strămoșii, urmașii, nașterea sau moartea lui Melchisedek, contrar modului de prezentare din primele capitole ale cărții. Prin urmare, este posibil ca acest personaj, de altfel istoric, să fie o prefigurare a lui Cristos.

4Înțelegeți deci cât de mare a fost acesta, căruia chiar și patriarhul Avraam i‑a dat zeciuială din cea mai bună parte din pradă! 5Iar aceia dintre fiii lui Levi, care primesc preoția, au porunca, potrivit Legii, de a lua zeciuiala de la popor, adică de la frații lor, chiar dacă ei se trag din coapsele lui Avraam. 6Însă acest om, deși nu aparținea genealogiei lor, totuși a colectat zeciuiala de la Avraam și l‑a binecuvântat pe cel ce avea promisiunile. 7Fără nicio îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare. 8În cazul de aici, cei ce primesc zeciuielile sunt niște oameni muritori, dar în cazul de acolo este cel despre care se mărturisește că este viu. 9Și, ca să zicem așa, chiar Levi, cel care primește zeciuielile, a dat zeciuială prin Avraam, 10căci el era încă în coapsele tatălui său, Avraam, când Melchisedek l‑a întâmpinat pe acesta.

Isus, superior lui Melchisedek

11Acum, dacă desăvârșirea ar fi fost posibilă prin preoția levitică, căci poporul a primit Legea sub această preoție, ce nevoie mai era să se ridice un alt Preot după felul lui Melchisedek, și nu numit după felul lui Aaron? 12Căci, atunci când se schimbă preoția, în mod necesar are loc și o schimbare a Legii. 13Într-adevăr, Cel despre Care sunt spuse aceste lucruri a făcut parte dintr‑o altă seminție, din care nimeni n‑a slujit la altar. 14Căci este clar că Domnul nostru S‑a ridicat din Iuda, iar, în legătură cu această seminție, Moise n‑a spus nimic cu privire la preoți. 15Acest lucru este chiar mai evident atunci când Se ridică un alt Preot, după asemănarea lui Melchisedek, 16Unul Care a devenit preot nu pe baza legii unei porunci trupești, ci pe baza puterii unei vieți nepieritoare. 17Căci despre El se mărturisește astfel:

„Tu ești Preot pe veci,

după felul lui Melchisedek.“17, 21 Vezi Ps. 110:4.

18Așadar, pe de o parte, are loc anularea poruncii dintâi, din cauza slăbiciunii și inutilității ei, 19pentru că Legea n‑a făcut nimic desăvârșit, iar pe de altă parte, este adusă în loc19 Sau: este adusă alături. o speranță mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.

20Și cu cât aceasta nu s‑a făcut fără jurământ – căci ei au devenit preoți fără să depună un jurământ, 21dar El a devenit Preot cu jurământ, prin Cel Ce I‑a spus:

„Domnul a jurat

și nu‑I va părea rău:

«Tu ești Preot pe veci,

după felul lui Melchisedek»“

22– cu atât a și devenit Isus garantul unui legământ mai bun.

23Într-adevăr, cei ce au devenit preoți au fost mulți la număr, pentru că erau împiedicați de moarte să‑și continue lucrarea. 24Dar El, fiindcă rămâne pe veci, are o preoție neschimbătoare. 25De aceea, El poate să‑i mântuiască pe deplin25 Sau: pentru totdeauna. pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, fiindcă trăiește veșnic ca să mijlocească pentru ei.

26Căci era potrivit să avem un astfel de Mare Preot – sfânt, nevinovat, nepângărit, despărțit de păcătoși și înălțat deasupra cerurilor. 27El nu are nevoie, asemenea acelor mari preoți, să aducă în fiecare zi mai întâi jertfe pentru propriile lor păcate și apoi pentru ale poporului, fiindcă El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, atunci când S‑a jertfit pe Sine. 28Căci Legea îi pune ca mari preoți pe niște oameni supuși slăbiciunii, însă cuvântul jurământului care a venit mai târziu, după Lege, Îl pune pe Fiul, Care a fost făcut desăvârșit pe vecie.