Gálatas 4 – MTDS & NTLR

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Gálatas 4:1-31

1Caitamari nisha nini: Yayapaj imalla tiyashcata japinapaj tiyacuj huahuaca, imalla yayapaj tiyashcata pai japina cashpapish, jatunyangacamaca, servijcunapura shinallatajmi. 2Ashtahuancarin yaya tucuita paipaj maquipi churana punlla chayangacamaca, churica huiñachijcunapaj, yachachijcunapaj maquillapimi purin. 3Ñucanchijpish chashnallataj huahua shina cashpaca, cai pachapaj ruranacunata catishpa, chai yuyaicunallapimi huatashca shina carcanchij. 4Ashtahuanpish ña punlla pajtajpimi, Taita Diosca Paipaj Churita cacharca. Paimi shuj huarmipi huacharirca. Pai huacharijpica, Mandashcaca Paitapish mandarcami. 5Paimi ñucanchijtaca, Mandashca ucupi causacujta cacharichishpa, quiquin huahuata rurangapaj shamurca. 6Cancuna, Diospaj huahuacuna cajpimi, Taita Diosca Paipaj Churipaj Espirituta cancunapaj shunguman cacharca. Chaimanta Paimi, cancunapaj shungupica Diostaca: (“¡Abba!”) “¡Ñuca Yayito!” nishpa caparicun. 7Chaimanta cunanca, ña Diospaj huahuami cangui, ña mana servij shinallachu cangui. Chashna ña Diospaj huahua cashcamantaca, Cristomantami Taita Dios imalla charishcata japigringui.

Pabloca Galacia crijcunatami achcata llaquishca

8Cancunaca, Taita Diosta ñaupa manaraj rijsishpaca, manapish dioscunatami servij carcanguichij. 9Chashna cashca cashpapish, cunanca Taita Diosta rijsinguichijmari, Diospish cancunata rijsinmari. Chashna cashca jahuaca, ¿ima nishpataj chai manapish cana, upa yuyaicunallapi crishpa, cutinllataj huatarishun ninguichigari? 10Ñaupa jatun nishca punllacunata, quillacunata, mushuj quilla, mushuj huatatapish cunancamamari huaquichicunguichijraj. 11Ñuca cancunata yachachishca yanga yuyachijpi, achcatami llaquirini.

12Huauqui, panicuna, ñucapish cancuna shina tucushcamanta, cancunapish ñuca shina tucupaichigari. Mana ñucata ima shina llaquichishcamanta chashna nicunichu. 13Cancunallataj yachanguichijmi. Ñuca cancunaman alli huillaita punta huillashpaca, ungushca, nanaihuan cashpami, cancunamanca huillarcani. 14Ñuca aichapi chashna ungushcalla cajpipish, mana millarcanguichijchu, ashtahuanpish uyarcanguichijllami. Millanapaj randica, Diospaj angelta shina, Cristo Jesusta shinamari chasquihuarcanguichij. 15Cancuna, chashna cushi cashcaca, ¿imataj tucurcari? Cancunapi ñuca quiquin ricushcatami yuyachisha nini: Cancunaca ima shina llujshichishpa cunalla cajpica, cancunapaj quiquin ñahuitapish llujshichishpa ñucaman cunguichijmanllami carca. 16¿Cashcatataj cancunaman huillashcallamantachu, cancunapaj ricuipica pʼiñanayaj tucurcani?

17Chai caishujcunaca cancunataca, ñucanchijllata uyashca canman yuyacuncunamari. Chashna yuyashpaca, mana cancunapaj ima allipajca yuyacuncunachu. Ashtahuanpish ñucanchijmanta chʼicanyashpa, paicunallata cʼuyashpa catichunmari yuyacuncuna. 18Alli shunguhuan shujtajcuna yuyailla canaca allimi. Shina cashpapish mana ñuca cancunahuan cajllapichu, chashna yuyarina canguichij. 19Ñuca huahuacunalla, cancunamantaca cutintajmi huachana nanaihuan shina cani. Cancuna Cristo shina tucujta ricuna yuyaihuan huañucunica. 20Cunantaj ñuca quiquin cancunahuan chaipi cashpaca, sumajtachari rimaiman. Cancunataca, sumajta rimanachari alli canman, mana cashpaca sinchita rimanachari alli canman imachari, mana yachanichu.

Agarhuan Sarahuan chʼimbapurashpami yuyachishca

21Mandashcapi nishcata pajtachishpa catishun nijcuna, huillahuaichij. Mandashca imallata nishcataca, ¿manachu uyashcanguichij? 22Dios Quillcachishcapica: ‘Abrahamca, ishqui churitami charirca’ ninmi. Shujtaca, paita servij huarmihuanmi charirca. Caishujtaca, paipaj quiquin huarmihuanmi charirca. 23Servij huarmihuan charishca churica, aichallamantami huacharirca. Ashtahuanpish quiquin huarmihuan charishca churica, Diosllataj cusha nishcata pajtachishcami carca.

24Chaihuanca, cashnami yuyachisha nicun: Chai ishqui huarmicunaca, ishqui chʼican ari ninacuitami ricuchin. Shuj ruranataca, Sinaí urcupimi ari nirca. Chaitaca, Agar huarmimi ricuchin. Chai huarmipaj huahuacunaca, huatashca shina causangapajllami huacharirca. 25Agarca, Arabia llajtapi tiyacuj Sinaí urcutapish, cunan tiyaj Jerusalén pueblotapishmi ricuchin. Chai puebloca, tucui chaipi causajcunandij huatashcarajmi. 26Ashtahuanpish jahua pachapi tiyacuj Jerusalenca, mana huatashcachu. Ñucanchijca, chai llajtapaj huahuacunami canchij. 27Chaitamari Dios Quillcachishcapica, cashna nicun:

«Cushicui, mana chichuj, mana huachaj huarmi.

Huachana nanaita mana rijsishpapish,

jatunta cushicushpa, caparishpa asilla.

Shitashca huarmi cashpapish,

canmari cusayuj huarmita yalli

achca huahuayuj tucungui» nicunmi.

28Chashna cajpica huauqui, panicuna, ñucanchijca Dios cusha nishcata pajtachishpa cushca Isaac shinamari canchij. 29Chai punllacunapica, Diospaj Espiritumanta huacharishca Isaactaca, aichallamanta huacharishca churimi pʼiñashpa llaquichirca. Cunanpish chashnallatajmi tucucun. 30Shina cajpipish Dios Quillcachishcapica, ¿ima nintaj? “Servij huarmitaca, paipaj churindijta llujshichishpa cachailla. Chai huarmipaj churica, quiquin huarmihuan charishca churihuanca, yaya imalla charishcacunataca mana japingachu” ninmi. 31Chaimanta huauqui, panicuna, ñucanchijca mana chai servij huarmipaj huahuacuna shinachu canchij. Ashtahuanpish quiquin huarmipaj huahuacuna shinami canchij.

Nouă Traducere În Limba Română

Galateni 4:1-31

1Vreau să spun că, atât timp cât moștenitorul este copil, nu este diferit cu nimic de un sclav, cu toate că este stăpânul tuturor lucrurilor, 2ci se află sub îngrijirea tutorilor și a administratorilor până la timpul hotărât de tatăl său. 3Astfel, și noi, când eram copii, eram înrobiți sub principiile3 În greacă este folosit termenul stoicheion, care poate însemna lucru elementar, învățătură fundamentală, chiar literele alfabetului, elementele fundamentale pe care este zidită lumea, principiile fundamentale ale matematicii. În cazul de față Pavel se referă la Lege ca învățătură fundamentală, alfabet al harului. Pentru cei ce proveneau din cultura greacă, ar fi putut să fie o aluzie la înrobirea acestora față de zeitățile care reprezentau stihiile necontrolate ale naturii. lumii. 4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L‑a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, 5ca să‑i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea5 Adopția (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată lua sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr‑o altă familie. Cel adoptat primea același statut și aceleași drepturi ca persoanele născute în acea familie: lua numele noului părinte și devenea moștenitorul lui, rămânând unit cu vechea sa familie numai prin legături de sânge.. 6Iar pentru că voi sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“6 Abba înseamnă, în aramaică, Tată., adică „Tată!“ 7Astfel, tu nu mai ești sclav, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.

Grija lui Pavel pentru galateni

8Atunci când voi nu‑L cunoșteați pe Dumnezeu erați înrobiți celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei. 9Însă acum, după ce ați ajuns să‑L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii9 Vezi nota de la v. 3. slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?! 10Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani. 11Mi‑e teamă ca nu cumva să mă fi ostenit degeaba pentru voi.

12Fraților, vă rog fierbinte, fiți ca mine, pentru că și eu sunt ca voi! Nu mi‑ați făcut nicio nedreptate. 13Dar voi știți că în neputința trupului v‑am vestit Evanghelia prima oară. 14Și n‑ați disprețuit, nici nu v‑a fost scârbă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m‑ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus. 15Așadar, unde este acea fericire a voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v‑ați fi scos până și ochii15 Aluzie la o boală cronică pe care ar fi avut‑o apostolul. Se pare că suferea de o conjunctivită cronică și ochii îi erau afectați. Unii comentatori atribuie acestei afecțiuni rolul de ghimpe în carne pentru care apostolul s‑a rugat să îi fie îndepărtat. și mi i‑ați fi dat! 16Acum, pentru că v‑am spus adevărul, am devenit oare dușmanul vostru?

17Ei sunt plini de zel față de voi, dar nu pentru un scop bun, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei. 18Este bine să vi se arate întotdeauna zel pentru un scop bun, nu doar când sunt eu prezent la voi. 19Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi, 20aș vrea să fiu cu voi acum și să‑mi schimb glasul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!

Sara și Agar

21Spuneți‑mi voi, care doriți să fiți sub Lege, nu auziți ce spune Legea? 22Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr‑o sclavă, iar unul dintr‑o femeie liberă. 23Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.

24Aceste lucruri sunt spuse într‑o alegorie, căci aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie. Aceasta este Agar. 25Agar este muntele Sinai din Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui. 26Dar Ierusalimul de sus este liber și el este mama noastră. 27Căci este scris:

„Bucură‑te, stearpo,

cea care nu naști!

Izbucnește și strigă de bucurie,

cea care nu ești în durerile nașterii!

Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți

decât ai celei care are soț.“27 Vezi Is. 54:1.

28Voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii. 29Dar așa cum atunci cel născut în chip firesc îl persecuta pe cel născut prin Duhul, la fel este și acum. 30Ce spune însă Scriptura?

„Alung‑o pe roabă și pe fiul ei,

căci fiul roabei nu va moșteni

împreună cu fiul femeii libere!“30 Vezi Gen. 21:10.

31Așadar, fraților, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii libere.