2 Corintios 11 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

2 Corintios 11:1-33

Llulla huillajcunatami Pablo rimashca

1¡Loco shina ñuca ashata rimarishcata uyai tucunguichijpishchari! ¡Ima shinapish uyahuaichigari! 2Cancunataca, Taita Dios munashca shinallatajmi, pi shujtajpaj mana tucushpa, Paipajlla cachun munani. Cancunataca, pi cʼarihuan manaraj chayarinacushca solterata shinami, Cristopaj maquipi churasha nini. 3Chashna cajpipish caitaca manchacunimi: Evata culebra llulla shimicunahuan umashca shinallataj, cancunatapish umangallatajmari. Chashna rurajpica, Cristota tucui shunguhuan cʼuyashpa caźucushcataca, cungaringuichijllatajmari. 4Cancunaman ñucanchij huillashca qʼuipa, maijanpish Jesusmanta shujtaj shina huillaj shamujtaca, sumajta uyanguichijllami. Diospaj Espirituta chasquishca jahuamari, shujtaj espirituta chasquinguichij. Alli huillaita uyashca jahuamari, shujtaj huillashcatapish sumajta uyanguichij. 5‘Huillagrichun mingashcami canchij’ nicuj, chai jatun huillajcunataca, ñucata yalli yachaj cashcataca, mana yuyanichu. 6Rimarinataca uyananquita mana rimashpapish, yachaitaca charinimi. Tucui layami chaitaca ricuchishcanchij.

7Ñucaca, cancuna huiñarichun nishpami, Taita Dios cushca alli huillaita huillashpaca, mana ñahuita charij shina, imata mana mañarcani. Chashna rurashpachu, ¿mana allita rurarcani, imatagari? 8¿Shujtaj crij tandanacushcacunata huajchayachishpachu, cancunataca imata mana mañashpa servircani, imatagari? 9Cancunapajpi cashpapish, ñucapaj ima illajpica, pita mana mañashpa pʼiñachircanichu. Macedoniamanta shamuj huauquicunami, ñucapaj ima illashcataca curca. Chashna cujpimi, cancunataca imata mana mañashpa pʼiñachircani, manataj pʼiñachishapishchu. 10Cashcatataj Cristo yachachishca shimicunata huaquichij cashpami, caitaca nini: Tucui Acaya llajtapica, imata mana mañarcanichu. Chaimanta ñuca cushicunataca, pi mana jarcangachu. 11¿Ima nishpashi chashna nicuni? ¿Cancunata mana cʼuyashcamanta, chashna nicushcatachu yuyanguichij? Mana, cancunata cʼuyashcataca, Taita Diosllataj yachanmi.

12Ñucanchijtapish, paicuna shinallataj tucuchunmi yuyancuna. Manataj chaita rurashpa cushichishunchu. Ñuca ima shina ruracushcataca, chashnallataj rurashpa catishallami.

13Chaicunaca, ‘Huillagrichun mingashcami canchij’ nishpa purij, llulla huillajcunami. Umashpa crichijcunami, huillagrichun Cristo mingashcacunaman rijchashpa purijcunami. 14Chashna tucushcaca, mana ima mancharinachu. Satanasllatajpish, achij nicuj ángel shina tucunllami. 15Chashna cajpica, Satanaspajta rurajcunapish cashcata rurajcuna shina tucujpica, ima mancharina mana canchu. Chaicunaca, paicuna imalla rurashcamantaca, tucuripimi llaquichishca cangacuna.

Pabloca achca llaquicunatami apashca

16Ñucataca, ama loco cashcata yuyapaichijchu. Chashna yuyacushpaca, shinashpaca loco shina rimarishpa, ashata jatun tucujta uyahuaichij. 17Chashna tucuita yachaj shina rimarishpaca, mana Apunchij Jesús munashca shina rimacunichu. Ashtahuanpish cʼari tucusha nishpatajmi, loco shina rimarini. 18Chashna taucacuna quiquin aicha yuyashca shina jatun tucucujpimi, ñucapish ashata cʼari tucushpa rimarisha nini. 19Cancunaca alli yuyaiyuj cashpami, chʼahuancunataca cushicushpa uyanguichijlla. 20Paicunamari cancunataca, paicunapajta rurachun huatashpa churacun. Causajtamari millpucun, tucuitamari quichun, cancunapaj jahuapimari jatun tucuncuna, ñahuipimari huajtancuna. Chashna rurajpipish, tucuita saquinguichijllami. 21¡Ñucanchijca chashna ruranataca, manchaj shina mana rurashpa saquijllacunami carcanchij! Ñucallatataj pinganayacujpipish, caitaca ninimi.

Shina cajpipish shujtajcuna imamantapish jatun tucujpimi, ñucapish loco shina rimarishpa jatun tucuni. 22¿Paicunaca hebreocunachu? Ñucapish chaillatajmi cani. ¿Paicunaca israelcunachu? Ñucapish chaillatajmi cani. ¿Paicunaca ñaupa yaya Abrahampaj huahua huahuacunachu? Ñucapish chaillatajmari cani. 23¿Paicunaca Cristopajta rurajcunachu? (Loco shina rimaricushpapish, ñucacarin paicunata yallimari cani). Paicunata yallimari rurashcani. Paicunata yalli sinchitamari cutin cutin azotihuashcacuna. Paicunata yallimari carcelcunapi tiyarcani. Tauca cutinmi huañunalla llaquipipish carcani. 24Pichca cutinmi judiocunaca, quimsa chunga iscuncama azotihuarcacuna. 25Quimsa cutinmi ñucataca, varahuan garrotircacuna, shuj cutinca rumicunahuanmi shitarcacuna. Ñuca ricun barcocunaca, quimsa cutinmi yacupi huashicurca. Shuj cutinca, shuj punlla shuj tutatami, mama cucha yacupi huambucurcani. 26Ñucaca ñancunapipish, tauca cutinmi huaicu yacu apanamanta quishpirircani. Tauca cutinmi shuhuacunapaj maquimanta, israelcunapaj maquimanta, mana israelcunapaj maquimantapish quishpirircani. Pueblocunapipish, shitashca pambacunapipish, huañuchina manchai, mama cucha yacupipish huañuna manchai, ‘Crijmi canchij’ nij tucujllacunapaj maquipi urmana manchaipishmi purircani. 27Micungapajpish quiquin maquihuan sinchita trabajashpa, tauca cutinmi mana dormishpa pacarircani. Yaricaihuan, yacunaihuanmi purircani, tauca cutinmi ayunarcani. Churana illajlla, chirihuanmi purircani. 28Tucui caicunata yallica, punllantami tucui llajtacunapi caj crij tandanacushcacunata yuyarishpa, ‘¿Ima shinachari puricuncuna?’ nishpa, shungu pʼiticurcani. 29Maijancuna ungujpipish, ñucata nanajpi shinami llaquirini. Maijanta pi pandachijpicarin, nina japirij shinami pʼiñarini.

30Imamanta cushicuna cajpica, ñucaca imata mana rurai tucuj cashcamantami, jatunta cushicusha. 31Ñuca mana llullacushcataca, Apunchij Jesucristopaj Yaya Diosmari yachan. (¡Paica, huiñaita alli nishcami!) 32Damascopica, chai llajtata mandachun jatun mandaj Aretas churashca mandajmi, ñucataca japingapaj chai pueblomanta llujshina pungucunapi chapachirca. 33Shina cajpipish pueblo muyundij pirca ventanatami, shuj canastapi ñucataca cacharircacuna. Chashna rurajpimi, ñucata japisha nicujpaj maquimantaca quishpirircani.

O Livro

2 Coríntios 11:1-33

Paulo e os falsos apóstolos

1Espero que sejam pacientes comigo e me deixem dizer ainda um pouco mais, embora pareça tolice. 2Eu preocupo-me convosco, mas com um cuidado que vem de Deus. Quero que as vossas vidas sejam inteiramente para Cristo, tal como uma moça, virgem e pura, reserva todo o seu amor para o seu noivo. 3O meu receio é que, de alguma forma, o vosso espírito seja enganado e se afaste da devoção sincera a Cristo, tal como Eva foi enganada pela serpente no jardim do Éden. 4Sei que se alguém vos for pregar outro Jesus diferente daquele que vos anunciámos, ou com um outro espírito que não seja o Espírito Santo que já receberam, anunciando-vos um outro evangelho além daquele que já aceitaram, na vossa ingenuidade, facilmente acreditarão em tudo. 5E contudo não me considero em nada inferior a esses sublimes apóstolos. 6Se sou fraco orador, em todo o caso sei bem do que estou a falar, e disso já têm tido repetidamente a prova, pois nos temos dado a conhecer inteiramente.

7Terei errado desvalorizando aos vossos olhos o nosso serviço, pelo facto de vos ter anunciado o evangelho sem nada ter recebido da vossa parte, pensando contribuir para a vossa edificação no caminho de Deus? 8E o facto é que empobreci, por assim dizer, outras igrejas, recebendo delas aquilo de que precisava regularmente para o meu sustento enquanto aí estava, a fim de me não tornar pesado a ninguém. 9Quando comecei a padecer certas necessidades, mesmo assim nada vos pedi, pois os irmãos da Macedónia levaram-me outra oferta. E desta forma nunca vos sobrecarreguei. E farei que seja assim também no futuro. 10Tão certo como Cristo habitar em mim, hei de continuar a fazer de forma a não perder este mérito na minha obra junto de todas as igrejas da Acaia. 11E isto porquê? Porque não vos amo? Deus bem sabe o quanto vos amo! 12Mas procurarei sempre agir assim para evitar que outros, inchados no seu orgulho, finjam que estão a trabalhar da mesma forma que nós.

13Tais homens não são enviados de Deus; são gente desonesta que vos engana, fazendo-se passar por apóstolos de Cristo. 14E nada me admiro, visto que o próprio Satanás se pode transformar em anjo de luz. 15Portanto, não me surpreende que os seus servidores possam fazer o mesmo, parecendo que são ministros de Deus. Mas no fim receberão o castigo que merecem as suas más obras.

Paulo refere-se aos seus sofrimentos

16Outra vez vos digo: não pensem que perdi o juízo por vos falar assim; mas ainda que o pensem, ouçam-me na mesma, agora que me vou gabar um pouco, também. 17Tal gabarolice não é coisa que o Senhor deseje, mas vou falar como se eu estivesse louco. 18Andam aí tantos a gabar-se, pois agora é a minha vez. 19Vocês consideram-se tão sensatos e no fim de contas ouvem tão facilmente essa gente insensata. 20Não se importam que vos escravizem, tirando-vos tudo o que têm, explorando-vos, tratando-vos até com arrogância e esbofeteando-vos. 21Tenho talvez mesmo uma certa vergonha, humanamente falando, em dizê-lo, mas o certo é que não seria capaz de ter tanta ousadia como eles.

E na verdade posso gabar-me de tudo o que eles também se gabam. Falo de novo como se tivesse ficado louco. 22Eles gabam-se de serem hebreus? Eu também o sou. Dizem ser israelitas? Também eu sou. São descendentes de Abraão? Pois eu também. 23Dizem que servem a Cristo? Muito mais o tenho servido eu. (É como se estivesse fora de mim ao dizer isto.) Tenho trabalhado muito mais e também tenho sido muitas mais vezes preso e açoitado, e enfrentado a cada instante a morte, muitas mais vezes do que eles. 24Em cinco ocasiões diferentes os judeus aplicaram-me os seus quarenta açoites menos um. 25Três vezes recebi o castigo da vara. Fui uma vez apedrejado. Passei por três naufrágios. Numa ocasião cheguei a ficar uma noite e um dia à deriva, em pleno mar alto. 26Tenho viajado quilómetros e quilómetros, arriscando-me, ao atravessar perigosas torrentes e também zonas infestadas de salteadores. Sei o que é estar em perigo, tanto entre o meu próprio povo, os judeus, como entre os gentios. Conheço o perigo das multidões amotinadas nas grandes cidades, o perigo da morte no deserto e no mar, assim como o perigo entre os falsos irmãos. 27Tenho suportado canseiras, sofrimentos e noites sem dormir. Tenho passado frequentemente fome e sede, e sei o que é ter frio e não ter roupa para me agasalhar.

28E além disto tudo, tenho, interiormente, o cuidado constante sobre o progresso de cada igreja. 29Quem enfraquece espiritualmente que eu não me enfraqueça também? Quem tropeça na sua fé que eu também não sofra?

30Mas se tiver de falar em mérito, realmente prefiro então referir-me àquele que diz respeito à minha fraqueza. 31O Deus e Pai de nosso Senhor Jesus Cristo, louvado seja para sempre, sabe que não minto. 32Em Damasco, o que governava ali, sob a ordem do rei Aretas, chegou ao ponto de mandar guardar todas as saídas da cidade para poder prender-me. 33Fui porém descido numa cesta, por uma abertura na muralha, e assim escapei!