Cusandij huarmindij causaita yachachishcami
1Shinallataj huarmicuna, cancunapaj cusata alli caźuichij. Paipaj huarmi tucuipi alli caźujta ricushpami, Diospaj Shimita mana crij cusa cashpapish, mana shimihuan huillajllapitaj crij tucunga. 2Cancuna ima mana allita mana rurashpa, tucuipi alli caźujpica, chaita ricushpa crij tucungallami. 3Ama cancunapaj umallata yallitaj allichirichijchu. Ama curimanta rurashca ima sumajcunata aparishpa, sumaj churanacunata churarishpa, jahuallata ricurichijchu. 4Chaipaj randica, ucu shungu yuyaita allichirishpa, mana pʼiñarij alli shungu caichij. Chaica mana chingaringachu, chaitamari Taita Diosca yallitaj alli ninga. 5Diospajlla causaj ñaupa huarmicunaca, chashnamari allichirijcuna cashca. Paicunaca, Taita Dios yuyailla cashpami, cusacunataca alli caźujcuna cashca. 6Abrahampaj huarmi Saracarin, paipaj cusata alli caźuj cashpami, ‘Ñuca apu’ nij cashca. Cusa mana manchachijllapitaj, allita rurashpa causaichigari. Chashna rurashpami, Sarapaj ushushicuna shinataj canguichij.
7Shinallataj cusacunapish, cancunapaj huarmihuanca alli yuyaihuan causaichigari. Huarmitaca pʼaquirinalla sumaj vaso shina cashcata yuyaichij. Cancunaman shinallataj, paicunamanpish mana cʼuyaipajta Dios cʼuyashpa huiñai causaita cushcamanta, huarmitaca ‘Allimari cangui’ nichij. Cancuna Diosta mañacujpi ima mana alli yuyaicuna ama jarcachunmi, chashna cana canguichij.
Allita rurashcamanta llaquitaca apaichij
8Tucuimanta yallica, tucuicuna chaillatataj yuyashpa sumajta causaichij. Quiquin huauquindijcuna shinataj, caishuj chaishuj cʼuyanacuichij, llaquinacuichij. Pihuanpish alli caichij. 9Diosca, cancunataca allicunata chasquichunmi agllarca. Chaimanta cancunaca, pi llaquichijpipish, ama tigra llaquichichijchu. Cancunata ‘Llaqui tucushca canman’ nijpipish, ama chashnallataj nichijchu. Chashna ninapaj randica, Dios bendiciachun nichij. 10Chashna cachunmi, cashna nishca:
«Maijanpish causaita cʼuyashpaca,
millaita rimanamanta cʼalluta jarcarichun,
umanamanta shimita huaquichichun.
11Tucui millaimanta anchurishpa,
allillata rurashpa, alli sumajta causana yuyailla cachun.
12Mandaj Diosca, cashcata rurajcunamantaca, manataj Paipaj ñahuita anchuchinchu.
Paicuna mañashcatapish uyaracunmi.
Ashtahuanpish millaita rurajcunataca,
Mandaj Diosca pʼiña ñahuihuanmi ricun» ninmi.
13Cancuna allita ruracujpica, ¿pitaj cancunataca, ima mana allita rurai tucungari? 14Chashna cajpipish, ¡allita ruracushcamanta pi llaquichijpica, cushicuichijlla! «Cancunata pʼiñajcunataca ama manchaichijchu, ama llaquilla caichijchu.» 15Chaipaj randica, Cristotaca: ‘Ñucanchijta Mandajmi’ nishpa, cancunapaj shungupi ‘Allimari’ nichij. Cancuna imata shuyacushcata pi tapujpica, alli shunguhuan sumajta huillashpa ricuchingapaj allichirishca caichij. 16Cancunataca, Cristohuan cashpa alli causacujpimi, huañuchijcunata shina rimancuna. Chai rimajcuna cancuna alli causajta ricushpa pingarichunca, imata mana manchashpa alli yuyaihuan causaichij. 17Cancuna allita ruracushca jahua, llaquita apachun Taita Dios munajpica, llaquita apaichijlla. Ama millaita rurashcamanta llaquita apana tucuichijchu.
18Cristoca, ñucanchij juchacunamantaca, shuj cutinllami huañurca. Cashcata Rurajmari, juchayujcunapaj randi huañurca. Ñucanchijta Taita Diospajman pushangapajmi, Paipaj aichapi huañurca. Shina cashpapish, Espiritumantami causachishca carca. 19Pai huañushpami, huichcashca huajcha almacunaman huillagrirca. 20Chai huichcashca tiyacujcunaca, ñaupa Noé huillacui punllacunapi mana caźujcunami carca. Huambuj huasita Noé tucui rurangacamami, Taita Diosca paicunataca llaquishpa shuyashca. Chai huambuj huasipica, pusajcunallami yacullapitaj quishpirishcacuna. 21Chai yacuca, bautiźarina cashcatami yuyachin. Bautiźarinaca, Cristo causarishcamantami cunanca quishpichin. (Bautiźarijpica, mana ima mapaca aichamanta anchunchu, ashtahuanpish yuyaipimari, Taita Diospaj ñaupajpi alli causana munailla tucunchij). 22Paica, jahua pachaman rishpami, Taita Diospaj alli ladopi tiyacun. Paitamari angelcunapish, jatun mandajcunapish, shujtaj mandajcunapish caźucun.
Les femmes et leurs maris
1Vous de même, femmes, soyez soumises chacune à son mari, pour que si certains d’entre eux ne croient pas à la Parole de Dieu, ils soient gagnés à la foi sans parole, par votre conduite, 2en observant votre attitude respectueuse et pure.
3Que votre parure ne soit pas extérieure : cheveux habilement tressés, bijoux en or, toilettes élégantes, 4mais la parure cachée de l’être intérieur : la beauté impérissable d’un esprit doux et paisible, à laquelle Dieu attache un grand prix. 5Car c’est ainsi que se paraient autrefois les saintes femmes qui plaçaient leur espérance en Dieu, et elles étaient soumises à leur mari.
6Tel était, par exemple, le cas de Sara : dans son obéissance à Abraham, elle l’appelait : mon seigneur3.6 Gn 18.12.. C’est d’elle que vous êtes les filles, si vous faites le bien sans vous laisser troubler par aucune crainte.
7Vous de même, maris, vivez chacun avec votre femme en faisant preuve de discernement, et en tenant compte de la nature plus délicate de la femme.
Traitez-les avec respect : elles doivent recevoir avec vous la vie que Dieu accorde dans sa grâce. Agissez ainsi afin que rien ne vienne faire obstacle à vos prières.
Faire le bien
8Enfin, visez tous le même but, partagez vos peines, aimez-vous comme des frères et des sœurs, soyez bons, soyez humbles. 9Ne rendez pas le mal pour le mal, ni l’injure pour l’injure. Répondez au contraire par la bénédiction, car c’est à cela que vous avez été appelés, afin de recevoir vous-mêmes la bénédiction. 10Car,
Celui qui souhaite aimer la vie
et voir des jours heureux
qu’il veille sur sa langue ╵pour ne faire aucun mal,
et pour qu’aucun propos menteur ╵ne passe sur ses lèvres.
11Qu’il fuie le mal ╵et fasse ce qui est bien ;
qu’il recherche la paix ╵avec ténacité,
12car les yeux du Seigneur ╵se tournent vers les justes :
son oreille est tendue ╵pour écouter leur prière.
Mais le Seigneur s’oppose ╵à ceux qui font le mal3.12 Ps 34.13-17..
Etre prêt à défendre son espérance
13D’ailleurs, qui vous fera du mal si vous vous appliquez avec zèle à faire ce qui est bien ? 14Et même s’il vous arrivait de souffrir parce que vous faites ce qui est juste, vous seriez heureux. Ne craignez pas les hommes, ne vous laissez pas troubler. 15Dans votre cœur, reconnaissez le Seigneur – c’est-à-dire Christ – comme saint3.15 Es 8.12-13. ; si l’on vous demande de justifier votre espérance, soyez toujours prêts à la défendre, 16avec humilité3.16 Autre traduction : tact. et respect, et veillez à garder votre conscience pure. Ainsi, ceux qui disent du mal de votre bonne conduite, qui découle de votre union à Christ, auront à rougir de leurs calomnies. 17Car il vaut mieux souffrir en faisant le bien, si telle est la volonté de Dieu, qu’en faisant le mal.
L’exemple par excellence
18Christ lui-même a souffert la mort3.18 Certains manuscrits ont : a souffert. pour les péchés3.18 Certains manuscrits précisent : pour vous., une fois pour toutes. Lui l’innocent, il est mort pour des coupables, afin de vous3.18 Certains manuscrits ont : nous. conduire à Dieu. Il a été mis à mort dans son corps mais il a été ramené à la vie par l’Esprit.
19C’est aussi par cet Esprit qu’il a proclamé sa victoire aux esprits célestes en prison, ceux qui autrefois s’étaient montrés rebelles, 20alors que Dieu faisait preuve de patience à l’époque où Noé construisait le bateau. Un petit nombre de personnes, huit en tout, y furent sauvées à travers l’eau. 21C’est ainsi que vous êtes sauvés maintenant, vous aussi : ces événements préfiguraient le baptême3.21 Autres traductions : c’était une préfiguration du baptême qui vous sauve à présent, qui ne consiste pas… ou : par l’eau 21 qui vous sauve à présent, c’est-à-dire le baptême qu’elle préfigurait et qui…. Celui-ci ne consiste pas à laver les impuretés du corps, mais à s’engager envers Dieu avec une conscience pure3.21 D’autres comprennent : mais à demander à Dieu d’avoir une conscience pure ou : mais en la demande à Dieu faite par une conscience pure.. Tout cela est possible grâce à la résurrection de Jésus-Christ 22qui, depuis son ascension, siège à la droite de Dieu, et à qui les anges, les autorités et les puissances célestes sont soumis.