1 Corintios 12 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 12:1-31

Diospaj Espíritu cushca rurai tucunamantami yachachishca

1Huauqui, panicuna, Diospaj Espíritu imalla rurai tucunata cuj cashcataca, allimi yachana canguichij.

2Cancunataca, Diosta manaraj crijcuna cajpica, rurashcalla mana rimaj dioscunapajmanmi pushajcuna carca. Chaitaca yuyaringuichijmi, ¿nachú? 3Chaimantami, caita yachachun nini: Maijanpish Jesusta: “¡Maipi ima tucuchun!” nishpaca, mana jucha illaj Espíritu yuyaita cushcata rimanchu. Maijanpish Diospaj Espíritu yuyaita cujllapimi: «¡Jesusca Mandajmi!» ni tucun.

4Cunanca caita uyaichij: Diospaj Espirituca, chʼican chʼican rurai tucunacunatami cun. Chashna cashpapish, Espirituca Paillami. 5Servinaca tucui layami tiyan, imalla ruranapi servishpapish, Apunchij Jesusllatami servinchij. 6Tucuicuna chʼican chʼican ruranacunata ruracujpipish, Taita Diosllatajmi tucuicunata imata cashpapish rurachicun.

7Diospaj Espiritumari pita cashpapish tucuicunapaj allipaj, chʼican chʼicanta rurachishpa ricuchicun. 8Chashnami Diospaj Espirituca, shujmanca, alli yachai shimicunata huillachun cushca. Chai Espiritullatajmi caishujmanca, Diosmanta yachachina shimicunata cushca. 9Diosca, Paipaj Espiritullahuantajmi, shujmanca imata rurangapajpish crina yuyaita cushca. Pai Diospaj Espiritullatajmi caishujmanca, ungushcacunata alliyachi tucunata cushca. 10Chaishujcunamanca, milagrocunata ruranatami cushca. Caishujmanca, Dios ima nishcata huillanatami cushca. Chaishujmanca, ima espíritu rimachicushcata rijsi tucunatami cushca. Cutin maijanmanca, shujtaj rimaicunata rimai tucunatami cushca. Shujtajcunataca, chai rimaicuna imata nisha nishcata huillajtami rurashca. 11Diospaj shujlla Espiritullatajmi, Pai maijanllaman imalla rurai tucunata cusha nishca shina cushca. Chaitami Paillataj rurachicun.

Shuj Cuerpo shinami canchij

12Cuerpoca shujllami. Shina cashpapish chʼican chʼican achca partecunatami charin. Chai tucui achca partecunami, tandalla shuj Cuerpolla tucun. Cristopaj Cuerpomanta yuyarijpipish, chashnallatajmi. 13Diosca Paipaj shujlla Espirituhuanmi tucui ñucanchijta bautiźashca. Chaimantami judiocuna cashpa, griegocuna cashpa, amopaj runacuna cashpa, mana amopaj runacuna cashpapish, shujlla cuerpo tucushcanchij. Chashnami tucui ñucanchijman, chai Espiritullatataj ubyachij shina cushca.

14Cuerpoca, mana shuj partellatachu charin, achca partecunayujmi. 15Chaquica: «Mana maqui canichu, chaimanta mana cuerpopaj canichu» nishpapish, ¿manachu cuerpopajllataj canga? 16Shinallataj rinrinpish: «Ñucaca, mana ñahui canichu. Chaimanta mana cuerpopajchu cani» nishpaca, ¿ñachu mana cuerpopajllataj canga? 17Tucui cuerpo ñahuilla cajpica, ¿rinrinca maipishi canman? Tucui cuerpo rinrinlla cajpipish, ¿singaca maipishi canman? 18Ashtahuanpish Taita Diosca, tucui cuerpo partecunataca, Pai churasha nishcapimi churashca. 19Tucui cuerpo shuj partella cajpica, ¿ima shinataj cuerpo canmanri? 20Ashtahuanpish chʼican chʼican achca partecuna cashpapish, shuj cuerpollami.

21Chaimanta ñahuica, maquitaca: «Cantaca mana imapaj ninichu» mana ni tucunchu. Umapish chaquicunataca: «Cancunataca, mana imapaj ninichu» mana ni tucunchu. 22Ashtahuanpish manapish ima caj shina partecuna cuerpopi illajpica, mana causai tucunchijmanchu. 23Mana alli ricurij partecunapimi, tucuimanta yalli churarinchij. Chashnallataj pinganayajlla partecunapimi, ashtahuan sumajta churarinchij. 24Ashtahuanpish cuerpopi alli ricurij partecunapica, ima churanata mana churachina tucunchijchu. Taita Diosllatajmi ñucanchij cuerpopica, mana alli ricurijcunata ashtahuan alli huaquichichun churashca. 25Chaimantami cuerpopica tucui partecuna, caishuj chaishuj llaquinacun. Ima partecuna cashpapish, mana chʼican chʼican cashcata yuyanchu. 26Shuj parte llaqui tucujpica, tucuicunami paita llaquin. Chashnallataj shuj parte ima allita chasquijpica, tucui partecunami paihuan cushicun.

27Riquichij, cancunaca Cristopaj Cuerpomi canguichij. Tucuicunami chai Cuerpopaj chʼican chʼican partecuna canguichij. 28Chashna cajpimi Taita Diosca, tandanacushca crijcunapurapica: Puntaca, huillagrichun mingashcacunata, catipica Dios ima nishcata huillajcunata, chaipaj qʼuipaca yachachijcunata, cutin chaipaj qʼuipaca, milagrocunata rurajcunata, ungushcacunata alliyachijcunata, shujtajcunata ayudajcunata, crijcunata pushajcunatami churarca. Cutin maijancunamanca, shujtaj rimaicunata rimachunmi curca. 29¿Tucuicunachu huillagrichun mingashcacuna? ¿Tucuicunachu Dios ima nishcata huillajcuna? ¿Tucuicunachu yachachijcuna? ¿Tucuicunachu milagrocunata rurajcuna? 30¿Tucuicunachu ungushcacunata alliyachijcuna? ¿Tucuicunachu shujtaj rimaicunata rimajcuna? ¿Tucuicunachu chai rimashca imata nisha nishcata huillajcuna? 31Chai tucui rurai tucunata Dios cushcamantaca, cancunaca ashtahuan allita mashcaichij. Cunanca, cancuna mashcachun, ima ashtahuan alli cashcata yachachisha.

La Bible du Semeur

1 Corinthiens 12:1-31

L’exercice des activités et ministères dans l’Eglise

1J’en viens à la question12.1 Voir note 7.1. des « manifestations de l’Esprit » : j’aimerais, frères et sœurs, que vous soyez bien au clair là-dessus.

2Souvenez-vous comment, lorsque vous étiez encore païens, vous vous laissiez entraîner aveuglément vers des idoles muettes ! 3C’est pourquoi je vous le déclare, si un homme dit : « Maudit soit Jésus », ce n’est pas l’Esprit de Dieu qui le pousse à parler ainsi. Mais personne ne peut affirmer : « Jésus est Seigneur », s’il n’y est pas conduit par l’Esprit Saint.

4Il y a toutes sortes de dons de la grâce, mais c’est le même Esprit. 5Il y a toutes sortes de services, mais c’est le même Seigneur. 6Il y a toutes sortes d’activités, mais c’est le même Dieu ; et c’est lui qui met tout cela en action chez tous.

7A chacun, l’Esprit se manifeste d’une façon particulière, en vue du bien commun. 8L’Esprit donne à l’un une parole de sagesse ; à un autre, le même Esprit donne une parole de connaissance. 9L’un reçoit par l’Esprit la foi d’une manière particulière ; à un autre, par ce seul et même Esprit des dons de la grâce sous forme de guérisons, 10à un autre, des actes miraculeux ; à un autre, il est donné de prophétiser et à un autre, de distinguer entre les esprits12.10 Il s’agit certainement de discerner quel esprit anime un prophète ou un enseignant, si c’est l’Esprit de Dieu, ou bien un esprit qui fait prononcer de fausses prophéties ou professer de fausses doctrines (voir 1 R 22 ; 1 Jn 4.1-6).. A l’un est donné de s’exprimer dans des langues inconnues, à un autre d’interpréter ces langues. 11Mais tout cela est l’œuvre d’un seul et même Esprit qui distribue son activité à chacun de manière particulière comme il veut.

12Le corps humain forme un tout, et pourtant il a beaucoup d’organes. Et tous ces organes, dans leur multiplicité, ne constituent qu’un seul corps. Il en va de même pour ceux qui sont unis à Christ. 13En effet, nous avons tous été baptisés dans un seul et même Esprit pour former un seul corps, que nous soyons Juifs ou non-Juifs, esclaves ou hommes libres. C’est de ce seul et même Esprit que nous avons tous reçu à boire.

14Un corps n’est pas composé d’un membre ou d’un organe unique, mais de plusieurs. 15Si le pied disait : « Puisque je ne suis pas une main, je ne fais pas partie du corps », n’en ferait-il pas partie pour autant ? 16Et si l’oreille se mettait à dire : « Puisque je ne suis pas un œil, je ne fais pas partie du corps », cesserait-elle d’en faire partie pour autant ? 17Si tout le corps était un œil, comment ce corps entendrait-il ? Et si tout le corps se réduisait à une oreille, où serait l’odorat ?

18Dieu a disposé chaque organe dans le corps, chacun avec sa particularité, comme il l’a trouvé bon. 19Car s’il n’y avait en tout et pour tout qu’un seul organe, serait-ce un corps ?

20En fait, les organes sont nombreux, mais ils forment ensemble un seul corps. 21C’est pourquoi l’œil ne saurait dire à la main : « Je n’ai pas besoin de toi », ni la tête aux pieds : « Je peux très bien me passer de vous. »

22Au contraire, les parties du corps qui nous paraissent insignifiantes sont particulièrement nécessaires. 23Celles que nous estimons le moins sont celles dont nous prenons le plus grand soin, et celles dont il n’est pas décent de parler, nous les traitons avec des égards particuliers 24dont les autres n’ont guère besoin. Dieu a disposé les différentes parties de notre corps de manière à ce qu’on honore davantage celles qui manquent naturellement d’honneur. 25Il voulait par là éviter toute division dans le corps et faire que chacun des membres ait le même souci des autres.

26Un membre souffre-t-il ? Tous les autres souffrent avec lui. Un membre est-il à l’honneur ? Tous les autres partagent sa joie. 27Or vous, vous êtes le corps de Christ et chacun de vous en particulier en est un membre.

28C’est ainsi que Dieu a établi dans l’Eglise, premièrement des apôtres, deuxièmement des prophètes, troisièmement des enseignants ; puis viennent les miracles, les dons de la grâce sous la forme de guérisons, l’aide, la direction d’Eglise, les langues inconnues. 29Tous sont-ils apôtres ? Tous sont-ils prophètes ? Tous sont-ils enseignants ? Tous font-ils des miracles ? 30Tous ont-ils des dons de la grâce sous forme de guérisons ? Tous parlent-ils dans des langues inconnues ? Tous interprètent-ils ?

31Aspirez aux dons de la grâce les meilleurs. Pour cela, je vais vous indiquer l’approche par excellence12.31 Autre traduction : Vous ambitionnez les dons de la grâce les meilleurs. Eh bien ! Je vais vous indiquer l’approche par excellence..