The Message

Psalm 31

A David Psalm

11-2 I run to you, God; I run for dear life.
    Don’t let me down!
    Take me seriously this time!
Get down on my level and listen,
    and please—no procrastination!
Your granite cave a hiding place,
    your high cliff aerie a place of safety.

3-5 You’re my cave to hide in,
    my cliff to climb.
Be my safe leader,
    be my true mountain guide.
Free me from hidden traps;
    I want to hide in you.
I’ve put my life in your hands.
    You won’t drop me,
    you’ll never let me down.

6-13 I hate all this silly religion,
    but you, God, I trust.
I’m leaping and singing in the circle of your love;
    you saw my pain,
    you disarmed my tormentors,
You didn’t leave me in their clutches
    but gave me room to breathe.
Be kind to me, God
    I’m in deep, deep trouble again.
I’ve cried my eyes out;
    I feel hollow inside.
My life leaks away, groan by groan;
    my years fade out in sighs.
My troubles have worn me out,
    turned my bones to powder.
To my enemies I’m a monster;
    I’m ridiculed by the neighbors.
My friends are horrified;
    they cross the street to avoid me.
They want to blot me from memory,
    forget me like a corpse in a grave,
    discard me like a broken dish in the trash.
The street-talk gossip has me
    “criminally insane”!
Behind locked doors they plot
    how to ruin me for good.

14-18 Desperate, I throw myself on you:
    you are my God!
Hour by hour I place my days in your hand,
    safe from the hands out to get me.
Warm me, your servant, with a smile;
    save me because you love me.
Don’t embarrass me by not showing up;
    I’ve given you plenty of notice.
Embarrass the wicked, stand them up,
    leave them stupidly shaking their heads
    as they drift down to hell.
Gag those loudmouthed liars
    who heckle me, your follower,
    with jeers and catcalls.

19-22 What a stack of blessing you have piled up
    for those who worship you,
Ready and waiting for all who run to you
    to escape an unkind world.
You hide them safely away
    from the opposition.
As you slam the door on those oily, mocking faces,
    you silence the poisonous gossip.
Blessed God!
    His love is the wonder of the world.
Trapped by a siege, I panicked.
    “Out of sight, out of mind,” I said.
But you heard me say it,
    you heard and listened.

23 Love God, all you saints;
    God takes care of all who stay close to him,
But he pays back in full
    those arrogant enough to go it alone.

24 Be brave. Be strong. Don’t give up.
    Expect God to get here soon.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 31

Psalmul 31

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

La Tine, Doamne, caut adăpost!
    Să nu rămân de ruşine vreodată!
        În dreptatea Ta, izbăveşte-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine
    şi scapă-mă degrabă!
Fii pentru mine o stâncă de adăpost,
    o fortăreaţă trainică ca să pot fi izbăvit!
Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea.
    Condu-mă şi călăuzeşte-mă, din pricina Numelui Tău!
Scapă-mă de laţul care mi-a fost întins,
    căci Tu eşti fortăreaţa mea!
În mâinile Tale îmi încredinţez duhul!
    Tu m-ai izbăvit, Doamne, Dumnezeu al adevărului!

Urăsc pe cei ce se alipesc de idoli deşerţi,
    dar Eu mă încred în Domnul!
Mă voi bucura şi mă voi veseli de îndurarea Ta,
    fiindcă mi-ai văzut necazul
        şi ai cunoscut nenorocirea sufletului meu.
Tu nu m-ai dat pe mâna duşmanului,
    ci mi-ai aşezat picioarele într-un loc larg.

Doamne, ai milă de mine, căci sunt în strâmtorare!
    De atâta întristare mi se topesc ochii,
        sufletul şi pântecele.
10 Îmi sfârşesc viaţa în durere
    şi anii în întristare.
    Puterea îmi este sleită din pricina vinii mele,
        iar oasele mi se topesc.
11 Din pricina tuturor potrivnicilor mei
    am ajuns să fiu făcut de ruşine;
am ajuns de groază pentru vecinii mei,
    o spaimă pentru cunoscuţii mei.
Cei ce mă văd pe uliţă
    fug de mine.
12 Sunt uitat de inimi ca şi cum aş fi mort;
    am ajuns ca un vas spart.
13 Aud şuşoteala multora – peste tot este numai teroare!
    Ei se sfătuiesc împotriva mea,
        plănuind să-mi ia viaţa.

14 Dar eu mă-ncred în Tine, Doamne,
    şi mărturisesc: „Tu eşti Dumnezeul meu!“
15 Destinul meu este în mâna Ta;
    izbăveşte-mă din mâna duşmanilor şi a prigonitorilor mei!
16 Fă să strălucească faţa Ta peste robul Tău,
    mântuieşte-mă în îndurarea Ta!
17 Nu lăsa să fiu dat de ruşine, Doamne,
    căci la Tine strig după ajutor,
ci fă să fie daţi de ruşine cei răi;
    să fie reduşi la tăcere în Locuinţa Morţilor!
18 Să fie amuţite buzele mincinoase,
    care vorbesc cu obrăznicie, cu mândrie şi dispreţ împotriva celui drept.

19 Cât de mare este bunătatea Ta,
    pe care ai păstrat-o pentru cei ce se tem de Tine,
pe care ai arătat-o celor ce se încred în Tine,
    sub privirea oamenilor!
20 Tu-i ascunzi la adăpostul feţei Tale
    de uneltirile oamenilor;
îi tăinuieşti în Coliba Ta
    de limbile gâlcevitoare.

21 Binecuvântat să fie Domnul,
    căci minunată I-a fost îndurarea faţă de mine
        când eram într-o cetate asediată!
22 M-am pripit când am zis:
    „Sunt izgonit dinaintea Ta!“
Într-adevăr, Tu ai ascultat glasul rugăminţilor mele,
    când am strigat către Tine.

23 Iubiţi-L pe Domnul, toţi sfinţii Lui,
    căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi,
        dar celor ce se poartă cu mândrie le dă ce li se cuvine!
24 Fiţi tari şi încurajaţi-vă inimile,
    toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!