The Message

Psalm 22

A David Psalm

11-2 God, God . . . my God!
    Why did you dump me
    miles from nowhere?
Doubled up with pain, I call to God
    all the day long. No answer. Nothing.
I keep at it all night, tossing and turning.

3-5 And you! Are you indifferent, above it all,
    leaning back on the cushions of Israel’s praise?
We know you were there for our parents:
    they cried for your help and you gave it;
    they trusted and lived a good life.

6-8 And here I am, a nothing—an earthworm,
    something to step on, to squash.
Everyone pokes fun at me;
    they make faces at me, they shake their heads:
“Let’s see how God handles this one;
    since God likes him so much, let him help him!”

9-11 And to think you were midwife at my birth,
    setting me at my mother’s breasts!
When I left the womb you cradled me;
    since the moment of birth you’ve been my God.
Then you moved far away
    and trouble moved in next door.
I need a neighbor.

12-13 Herds of bulls come at me,
    the raging bulls stampede,
Horns lowered, nostrils flaring,
    like a herd of buffalo on the move.

14-15 I’m a bucket kicked over and spilled,
    every joint in my body has been pulled apart.
My heart is a blob
    of melted wax in my gut.
I’m dry as a bone,
    my tongue black and swollen.
They have laid me out for burial
    in the dirt.

16-18 Now packs of wild dogs come at me;
    thugs gang up on me.
They pin me down hand and foot,
    and lock me in a cage—a bag
Of bones in a cage, stared at
    by every passerby.
They take my wallet and the shirt off my back,
    and then throw dice for my clothes.

19-21 You, God—don’t put off my rescue!
    Hurry and help me!
Don’t let them cut my throat;
    don’t let those mongrels devour me.
If you don’t show up soon,
    I’m done for—gored by the bulls,
    meat for the lions.

22-24 Here’s the story I’ll tell my friends when they come to worship,
    and punctuate it with Hallelujahs:
Shout Hallelujah, you God-worshipers;
    give glory, you sons of Jacob;
    adore him, you daughters of Israel.
He has never let you down,
    never looked the other way
    when you were being kicked around.
He has never wandered off to do his own thing;
    he has been right there, listening.

25-26 Here in this great gathering for worship
    I have discovered this praise-life.
And I’ll do what I promised right here
    in front of the God-worshipers.
Down-and-outers sit at God’s table
    and eat their fill.
Everyone on the hunt for God
    is here, praising him.
“Live it up, from head to toe.
    Don’t ever quit!”

27-28 From the four corners of the earth
    people are coming to their senses,
    are running back to God.
Long-lost families
    are falling on their faces before him.
God has taken charge;
    from now on he has the last word.

29 All the power-mongers are before him
    —worshiping!
All the poor and powerless, too
    —worshiping!
Along with those who never got it together
    —worshiping!

30-31 Our children and their children
    will get in on this
As the word is passed along
    from parent to child.
Babies not yet conceived
    will hear the good news—
    that God does what he says.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 22

Psalmul 22

Pentru dirijor. Se cântă ca şi „Ciuta zorilor“. Un psalm al lui David.

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
    Eşti atât de departe de izbăvirea mea
        şi de cuvintele strigătului meu!
Dumnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi,
    strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.

Dar Tu eşti sfânt,
    eşti întronat în mijlocul laudelor lui Israel.[a]
În Tine au nădăjduit strămoşii noştri;
    ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;
au strigat către Tine şi au fost scăpaţi;
    au nădăjduit în Tine şi nu au fost daţi de ruşine.

Dar eu sunt vierme, nu om;
    am ajuns de râsul oamenilor şi dispreţuit de popor.
Cei ce mă văd îşi bat joc de mine,
    rânjesc şi clatină din cap.
„S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El!
    Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“

Şi totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele
    şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.
10 Sub privirea Ta am fost scos din pântece;
    încă din pântecele maicii mele,
Tu eşti Dumnezeul meu.
11 Nu Te îndepărta de mine,
    căci necazul este aproape
        şi nu am nici un ajutor!

12 Mă încercuiesc mulţi tauri,
    nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară.
13 Îşi deschid gura împotriva mea
    ca leul care sfâşie şi răcneşte.
14 Sunt turnat ca apa
    şi toate oasele mi se despart.
Ca ceara
    mi se topeşte inima înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea ca lutul,
    iar limba mi se lipeşte de cerul gurii:
        m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Mă încercuiesc nişte câini,
    o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte;
        mi-au străpuns[b] mâinile şi picioarele.
17 Toate oasele aş putea să mi le număr.
    Ei se uită, mă privesc;
18 şi-au împărţit veşmintele mele între ei
    şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.

19 Dar Tu, Doamne, nu Te îndepărta!
    Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!
20 Scapă-mi sufletul de sabie,
    şi viaţa din ghearele câinilor!
21 Izbăveşte-mă din gura leului!
    Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!

22 Voi vesti Numele Tău fraţilor mei;
    te voi lăuda în mijlocul adunării!
23 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
    Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L!
        Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!
24 Căci El nu dispreţuieşte,
    nici nu nesocoteşte necazul sărmanului;
nu-Şi ascunde faţa de acesta,
    ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.

25 Tu eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare!
    Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine[c]!
26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
    cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda.
        Veşnic să vă trăiască sufletul!
27 Toate marginile pământului
    îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul.
Toate familiile neamurilor
    se vor închina înaintea Lui,
28 căci a Domnului este domnia
    şi El stăpâneşte peste neamuri!

29 Toţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina;[d]
    înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână,
        cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.
30 Urmaşii[e] Îi vor sluji[f]
    şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.
31 Ei vor veni şi vor vesti dreptatea Lui,
    iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.

Notas al pie

  1. Psalmii 22:3 Sau: Tu însă eşti întronat ca Cel Sfânt; / Tu eşti lauda lui Israel.
  2. Psalmii 22:16 LXX, Peshita, Q, câteva mss TM; cele mai multe mss TM: ca un leu
  3. Psalmii 22:25 TM: El
  4. Psalmii 22:29 Sau: Cu adevărat, I se vor închina toţi cei ce vor adormi în pământ,
  5. Psalmii 22:30 Lit.: O sămânţă; vezi nota de la Ps. 18:50
  6. Psalmii 22:30 Sau: Cât despre cel ce a murit / 30 urmaşii lui Îl vor sluji