The Message

Psalm 107

11-3 Oh, thank God—he’s so good!
    His love never runs out.
All of you set free by God, tell the world!
    Tell how he freed you from oppression,
Then rounded you up from all over the place,
    from the four winds, from the seven seas.

4-9 Some of you wandered for years in the desert,
    looking but not finding a good place to live,
Half-starved and parched with thirst,
    staggering and stumbling, on the brink of exhaustion.
Then, in your desperate condition, you called out to God.
    He got you out in the nick of time;
He put your feet on a wonderful road
    that took you straight to a good place to live.
So thank God for his marvelous love,
    for his miracle mercy to the children he loves.
He poured great draughts of water down parched throats;
    the starved and hungry got plenty to eat.

10-16 Some of you were locked in a dark cell,
    cruelly confined behind bars,
Punished for defying God’s Word,
    for turning your back on the High God’s counsel—
A hard sentence, and your hearts so heavy,
    and not a soul in sight to help.
Then you called out to God in your desperate condition;
    he got you out in the nick of time.
He led you out of your dark, dark cell,
    broke open the jail and led you out.
So thank God for his marvelous love,
    for his miracle mercy to the children he loves;
He shattered the heavy jailhouse doors,
    he snapped the prison bars like matchsticks!

17-22 Some of you were sick because you’d lived a bad life,
    your bodies feeling the effects of your sin;
You couldn’t stand the sight of food,
    so miserable you thought you’d be better off dead.
Then you called out to God in your desperate condition;
    he got you out in the nick of time.
He spoke the word that healed you,
    that pulled you back from the brink of death.
So thank God for his marvelous love,
    for his miracle mercy to the children he loves;
Offer thanksgiving sacrifices,
    tell the world what he’s done—sing it out!

23-32 Some of you set sail in big ships;
    you put to sea to do business in faraway ports.
Out at sea you saw God in action,
    saw his breathtaking ways with the ocean:
With a word he called up the wind—
    an ocean storm, towering waves!
You shot high in the sky, then the bottom dropped out;
    your hearts were stuck in your throats.
You were spun like a top, you reeled like a drunk,
    you didn’t know which end was up.
Then you called out to God in your desperate condition;
    he got you out in the nick of time.
He quieted the wind down to a whisper,
    put a muzzle on all the big waves.
And you were so glad when the storm died down,
    and he led you safely back to harbor.
So thank God for his marvelous love,
    for his miracle mercy to the children he loves.
Lift high your praises when the people assemble,
    shout Hallelujah when the elders meet!

33-41 God turned rivers into wasteland,
    springs of water into sunbaked mud;
Luscious orchards became alkali flats
    because of the evil of the people who lived there.
Then he changed wasteland into fresh pools of water,
    arid earth into springs of water,
Brought in the hungry and settled them there;
    they moved in—what a great place to live!
They sowed the fields, they planted vineyards,
    they reaped a bountiful harvest.
He blessed them and they prospered greatly;
    their herds of cattle never decreased.
But abuse and evil and trouble declined
    as he heaped scorn on princes and sent them away.
He gave the poor a safe place to live,
    treated their clans like well-cared-for sheep.

42-43 Good people see this and are glad;
    bad people are speechless, stopped in their tracks.
If you are really wise, you’ll think this over—
    it’s time you appreciated God’s deep love.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 107

CARTEA A CINCEA

Psalmul 107

Daţi mulţumire Domnului, căci este bun,
    căci veşnică-I este îndurarea!

Aşa să zică răscumpăraţii Domnului,
    cei pe care i-a răscumpărat din mâna duşmanului,
pe care i-a adunat de pe cuprinsul ţărilor:
    de la răsărit şi de la apus,
        de la nord şi de la sud[a].

Ei rătăceau prin pustie, pe o cale neumblată,
    fără să găsească o cetate în care să locuiască.
Flămânzi şi însetaţi,
    li se lihnise sufletul în ei.
Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
    şi El i-a izbăvit din necazurile lor.
I-a călăuzit pe o cale dreaptă,
    ca să meargă spre o cetate în care să locuiască.
Să-L laude deci pe Domnul pentru îndurarea Lui
    şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
Căci El a potolit sufletul însetat
    şi a săturat sufletul flămând.

10 Celor ce locuiau în întuneric şi în umbra morţii,
    legaţi în chin şi în fiare,
11 pentru că se răzvrătiseră faţă de mesajele lui Dumnezeu
    şi dispreţuiseră sfatul Celui Preaînalt,
12 El le-a smerit inima prin necaz;
    ei se clătinaseră şi nu era nimeni să-i ajute.
13 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
    şi El i-a izbăvit din necazurile lor.
14 I-a scos din întuneric şi din umbra morţii
    şi le-a rupt legăturile.
15 Să-L laude deci pe Domnul pentru îndurarea Lui
    şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
16 Căci El a zdrobit porţi de bronz
    şi a tăiat zăvoare de fier.

17 Ei ajunseseră nebuni[b] din cauza căii lor nelegiuite
    şi se nenorociseră din cauza păcatelor lor.
18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană
    şi ajunseseră la porţile morţii.
19 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
    şi El i-a eliberat din necazurile lor.
20 Le-a trimis Cuvântul Lui, i-a tămăduit
    şi i-a scăpat din groapă.
21 Să-L laude deci pe Domnul pentru îndurarea Lui
    şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
22 Să aducă jertfe de mulţumire
    şi să povestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie!

23 Cei ce coborau pe mare cu corăbiile,
    cei ce făceau negoţ pe ape mari,
24 au văzut ei înşişi lucrările Domnului
    şi minunile Lui din adâncuri.
25 Când a grăit El, s-a iscat o furtună năprasnică,
    care a ridicat talazurile mării.
26 Se suiau spre ceruri şi se coborau în adâncuri;
    sufletul li se înmuiase din cauza nenorocirii.
27 Se clătinau şi se mişcau ca un om beat;
    toată înţelepciunea lor fusese înghiţită.
28 Atunci, în strâmtorarea lor, ei au strigat către Domnul,
    şi El i-a izbăvit din necazurile lor.
29 A liniştit furtuna,
    iar valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că acestea s-au liniştit,
    iar El i-a condus la limanul dorit.
31 Să-L laude deci pe Domnul pentru îndurarea Lui
    şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
32 Să-L înalţe în adunarea poporului
    şi să-L înalţe în sfatul bătrânilor[c]!

33 El preface râurile în pustiu
    şi izvoarele de ape în pământ uscat
34 şi pământul roditor în pământ sterp,
    din pricina răutăţii locuitorilor ţării.

35 El preface pustia într-o vale cu apă
    şi ţinutul arid în izvoare de ape.
36 Aşază acolo pe cei flămânzi,
    iar ei îşi întemeiază o cetate în care să locuiască,
37 îşi seamănă ogoare, îşi plantează vii
    şi au recolte bogate.
38 El îi binecuvântează, astfel încât se înmulţesc foarte mult,
    iar vitele nu li le împuţinează.

39 Când sunt împuţinaţi şi umiliţi
    din pricina asupririi, a necazului şi a suferinţei,
40 El revarsă dispreţ asupra nobililor
    şi-i face să rătăcească prin pustietate fără drum.
41 Îi ridică însă pe cei nevoiaşi din sărăcie
    şi le înmulţeşte familiile ca pe o turmă.
42 Cei drepţi văd şi se bucură
    şi orice nedreptate îşi închide gura.

43 Cine este înţelept, să păzească aceste lucruri
    şi să ia aminte la marea îndurare a Domnului!

Notas al pie

  1. Psalmii 107:3 TM: de la mare; Tg explică: de la marea de la miazăzi
  2. Psalmii 107:17 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici şi aproape peste tot în VT, o persoană deficientă din punct de vedere moral
  3. Psalmii 107:32 Lit.: bătrânii (sau: cei care poartă barbă) lui Israel, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor lui Israel (lit.: bătrânii lui Israel) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7)