The Message

Ezekiel 7

Fate Has Caught Up with You

11-4 God’s Word came to me, saying, “You, son of man—God, the Master, has this Message for the land of Israel:

“‘Endtime.
    The end of business as usual for everyone.
It’s all over. The end is upon you.
    I’ve launched my anger against you.
I’ve issued my verdict on the way you live.
    I’ll make you pay for your disgusting obscenities.
I won’t look the other way,
    I won’t feel sorry for you.
I’ll make you pay for the way you’ve lived:
    Your disgusting obscenities will boomerang on you,
    and you’ll realize that I am God.’

5-9 “I, God, the Master, say:
    ‘Disaster after disaster! Look, it comes!
Endtime—
    the end comes.
The end is ripe. Watch out, it’s coming!
    This is your fate, you who live in this land.
Time’s up.
    It’s zero hour.
No dragging of feet now,
    no bargaining for more time.
Soon now I’ll pour my wrath on you,
    pay out my anger against you,
Render my verdict on the way you’ve lived,
    make you pay for your disgusting obscenities.
I won’t look the other way,
    I won’t feel sorry for you.
I’ll make you pay for the way you’ve lived.
    Your disgusting obscenities will boomerang on you.
Then you’ll realize
    that it is I, God, who have hit you.

10-13 “‘Judgment Day!
    Fate has caught up with you.
The scepter outsized and pretentious,
    pride bursting all bounds,
Violence strutting,
    brandishing the evil scepter.
But there’s nothing to them,
    and nothing will be left of them.
Time’s up.
    Countdown: five, four, three, two . . .
Buyer, don’t crow; seller, don’t worry:
    Judgment wrath has turned the world topsy-turvy.
The bottom has dropped out of buying and selling.
    It will never be the same again.
But don’t fantasize an upturn in the market.
    The country is bankrupt because of its sins,
    and it’s not going to get any better.

14-16 “‘The trumpet signals the call to battle:
    “Present arms!”
But no one marches into battle.
    My wrath has them paralyzed!
On the open roads you’re killed,
    or else you go home and die of hunger and disease.
Either get murdered out in the country
    or die of sickness or hunger in town.
Survivors run for the hills.
    They moan like doves in the valleys,
Each one moaning
    for his own sins.

17-18 “‘Every hand hangs limp,
    every knee turns to rubber.
They dress in rough burlap—
    sorry scarecrows,
Shifty and shamefaced,
    with their heads shaved bald.

19-27 “‘They throw their money into the gutters.
    Their hard-earned cash stinks like garbage.
They find that it won’t buy a thing
    they either want or need on Judgment Day.
They tripped on money
    and fell into sin.
Proud and pretentious with their jewels,
    they deck out their vile and vulgar no-gods in finery.
    I’ll make those god-obscenities a stench in their nostrils.
I’ll give away their religious junk—
    strangers will pick it up for free,
    the godless spit on it and make jokes.
I’ll turn my face so I won’t have to look
    as my treasured place and people are violated,
As violent strangers walk in
    and desecrate place and people—
A bloody massacre,
    as crime and violence fill the city.
I’ll bring in the dregs of humanity
    to move into their houses.
I’ll put a stop to the boasting and strutting
    of the high-and-mighty,
And see to it that there’ll be nothing holy
    left in their holy places.
Catastrophe descends. They look for peace,
    but there’s no peace to be found—
Disaster on the heels of disaster,
    one rumor after another.
They clamor for the prophet to tell them what’s up,
    but nobody knows anything.
Priests don’t have a clue;
    the elders don’t know what to say.
The king holds his head in despair;
    the prince is devastated.
The common people are paralyzed.
    Gripped by fear, they can’t move.
I’ll deal with them where they are,
    judge them on their terms.
    They’ll know that I am God.’”

Nouă Traducere În Limba Română

Ezechiel 7

Iminenţa dezastrului

1Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, aşa îi vorbeşte Stăpânul Domn ţării lui Israel: «Sfârşitul! A venit sfârşitul peste cele patru colţuri ale ţării! Acum sfârşitul este peste tine! Voi trimite mânia Mea împotriva ta. Te voi judeca după cum ţi-e umbletul şi voi pune peste tine povara tuturor urâciunilor tale. Nu mă voi uita cu milă la tine şi nu te voi cruţa, ci îţi voi răsplăti după cum ţi-e umbletul şi potrivit cu urâciunile care au loc în mijlocul tău. Şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul.»

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, vine dezastru peste dezastru[a]! Vine sfârşitul! Vine sfârşitul! S-a deşteptat împotriva ta! Iată-l venind! Vine osânda peste tine, locuitor al ţării! Vine vremea! Ziua este aproape! Pe munţi este panică, nu strigăte de bucurie! Acum sunt aproape să-Mi revărs furia asupra ta şi să-Mi consum mânia împotriva ta. Te voi judeca după cum ţi-e umbletul şi îţi voi face după toate urâciunile tale. Nu mă voi uita cu milă la tine şi nu te voi cruţa, ci îţi voi răsplăti după cum ţi-e umbletul şi potrivit cu urâciunile care au loc în mijlocul tău. Şi vei şti astfel că Cel Ce loveşte sunt Eu, Domnul!

10 Iată ziua! Iat-o că vine! Vine osânda[b]! Ramura a înmugurit! Aroganţa a înfrunzit! 11 Violenţa s-a înălţat ca să slujească de toiag răutăţii: nu va mai rămâne nimic din ei, nici din mulţimea lor, nici din bogăţia lor; nu va mai rămâne nimic deosebit între ei. 12 Vine vremea! Se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, iar vânzătorul să nu bocească, deoarece mânia se va revărsa peste toată mulţimea. 13 Căci vânzătorul nu se va mai întoarce la ceea ce a vândut[c], cât timp trăiesc amândoi, fiindcă viziunea cu privire la mulţime nu se va schimba. Din cauza nelegiuirilor lor, nu-şi vor scăpa viaţa nici unul. 14 Sunaţi din trâmbiţă şi pregătiţi totul! Nici unul însă nu va merge la luptă, căci mânia Mea se va revărsa peste toată mulţimea. 15 Pe stradă va fi sabia, iar în casă – molima şi foametea. Cine va fi pe câmp va muri de sabie, iar pe cel ce va fi în cetate îl vor devora foametea şi molima. 16 Cei ce vor scăpa cu viaţă dintre ei se vor afla în munţi, ca porumbeii văilor, gemând cu toţii, fiecare pentru nelegiuirea lui. 17 Toate mâinile vor slăbi şi pe toţi genunchii se va scurge apă[d]. 18 Se vor încinge cu saci şi tremurul îi va cuprinde pe toţi. Toate feţele vor fi acoperite de ruşine şi toate capetele vor fi rase. 19 Îşi vor arunca argintul pe străzi, iar aurul le va fi ca o necurăţie. Argintul şi aurul lor nu vor putea să-i scape în ziua furiei Domnului; nu vor putea nici să le sature sufletul, nici să le umple pântecele, căci ele au fost cauza care i-a făcut să cadă în nelegiuire. 20 Se mândreau cu frumuseţea podoabelor lor, din care îşi făceau chipurile urâciunilor lor, ale idolilor lor respingători. De aceea le voi preface într-o necurăţie. 21 Le voi da ca pradă în mâna străinilor, vor fi de jaful celor răi de pe pământ şi ei le vor pângări. 22 Îmi voi întoarce faţa de la ei şi prădătorii vor întina preţiosul Meu Lăcaş; vor intra în el şi-l vor întina.

23 Pregăteşte lanţul, căci ţara este plină de vărsare de sânge, iar cetatea este plină de violenţă. 24 Voi aduce cele mai rele neamuri ca să le ia în stăpânire casele; voi pune capăt mândriei celor puternici, iar sanctuarele lor vor fi pângărite. 25 Când va veni teroarea, ei vor căuta pacea, dar nu o vor găsi. 26 Va veni dezastru după dezastru, va sosi veste după veste. Atunci vor încerca să găsească o viziune din partea profetului, dar învăţătura din Lege a preotului va fi pierdută şi sfatul bătrânilor la fel. 27 Regele va jeli, prinţul va fi îmbrăcat în disperare şi mâinile poporului din ţară vor tremura. Le voi face după umbletele lor şi-i voi judeca după legile lor. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul.»“

Notas al pie

  1. Ezechiel 7:5 Câteva mss TM; cele mai multe mss TM: «Iată, vine un dezastru! Un dezastru nemaipomenit!
  2. Ezechiel 7:10 Sensul termenului în ebraică este nesigur
  3. Ezechiel 7:13 Probabil cu referire la anul de veselie (vezi Lev. 25)
  4. Ezechiel 7:17 Sau: genunchii se vor înmuia