Los israelitas piden un rey
1Cuando Samuel entró en años, puso a sus hijos como líderes de Israel, 2con sede en Berseba. El hijo mayor se llamaba Joel y el segundo, Abías. 3Pero ninguno de los dos siguió el ejemplo de su padre, sino que ambos se dejaron guiar por la avaricia, aceptando sobornos y pervirtiendo la justicia.
4Por eso se reunieron todos los jefes de Israel y fueron a Ramá para hablar con Samuel. 5Le dijeron: «Tú has envejecido ya, y tus hijos no siguen tu ejemplo. Mejor danos un rey que nos gobierne, como lo tienen todas las naciones».
6Cuando dijeron que querían tener un rey, Samuel se disgustó. Entonces se puso a orar al Señor, 7pero el Señor dijo: «Hazle caso al pueblo en todo lo que te diga. En realidad, no te han rechazado a ti, sino a mí, pues no quieren que yo reine sobre ellos. 8Te están tratando del mismo modo que me han tratado a mí desde el día en que los saqué de Egipto hasta hoy. Me han abandonado para servir a otros dioses. 9Así que hazles caso, pero adviérteles claramente cómo el rey los tratará».
10Samuel comunicó entonces el mensaje del Señor a la gente que estaba pidiendo un rey. 11Les explicó:
—Así es como el rey va a gobernarlos: Les quitará a sus hijos para que se hagan cargo de los carros militares y de la caballería, y para que abran paso al carro real. 12Los hará comandantes de miles y de cincuenta, y los pondrá a arar y a cosechar, y a fabricar armamentos y pertrechos para sus carros de guerra. 13También les quitará a sus hijas para emplearlas como perfumistas, cocineras y panaderas. 14Se apoderará de sus mejores campos, viñedos y olivares, y se los dará a sus ministros. 15Además, les exigirá a ustedes una décima parte de sus cosechas y vendimias para entregársela a sus funcionarios y ministros. 16Incluso, les quitará sus criados y criadas, así como sus mejores jóvenes8:16 jóvenes (TM); bueyes (LXX). y asnos de manera que trabajen para él. 17Les exigirá una décima parte de sus rebaños y ustedes mismos le servirán como esclavos. 18Cuando llegue aquel día, clamarán por causa del rey que hayan escogido, pero el Señor no les responderá.
19El pueblo, sin embargo, no hizo caso a Samuel, sino que dijo:
—¡De ninguna manera! Queremos un rey que nos gobierne. 20Así seremos como las otras naciones, con un rey que nos gobierne y que marche al frente de nosotros cuando vayamos a la guerra.
21Después de oír lo que el pueblo quería, Samuel se lo comunicó al Señor.
22—Hazles caso —respondió el Señor—; dales un rey.
Entonces Samuel dijo a los israelitas:
—¡Regresen a sus pueblos!
Israel cere un rege
1Când a îmbătrânit, Samuel i‑a pus pe fiii săi drept judecători1-2 Cu sensul de conducători. peste Israel. 2Numele fiului său întâi născut era Ioel, iar numele celui de‑al doilea era Abia. Ei erau judecători la Beer-Șeba. 3Fiii săi însă nu călcau pe urmele lui, ci umblau după câștig nedrept, luau mită și perverteau dreptatea.
4Toți bătrânii lui Israel s‑au adunat și au venit la Samuel, la Rama, 5zicându‑i: „Iată că tu ești bătrân, iar fiii tăi nu‑ți calcă pe urme. Acum deci, pune un rege care să domnească peste noi, așa cum au toate neamurile!“
6Samuel a văzut ca pe un lucru rău faptul că ei au zis: „Dă‑ne un rege să domnească peste noi!“ și s‑a rugat Domnului. 7Domnul însă i‑a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului cu privire la tot ce‑ți va spune, pentru că nu pe tine te‑au respins, ci pe Mine M‑au respins să fiu Împărat peste ei. 8Așa au făcut din ziua în care i‑am scos din Egipt și până în ziua aceasta: M‑au părăsit și au slujit altor dumnezei. Tot astfel îți fac și ție. 9Ascultă‑le deci glasul, însă avertizează‑i și fă‑le cunoscute drepturile regelui care va domni peste ei.“
Drepturile regelui
10Samuel a spus poporului, care ceruse de la el un rege, toate cuvintele Domnului.
11El a zis:
– Acestea vor fi drepturile regelui care va domni peste voi: îi va lua pe fiii voștri și îi va folosi la carele lui. Ei vor fi călăreții lui și vor alerga înaintea carelor sale. 12Îi va folosi pentru sine drept căpetenii peste mii și căpetenii peste cincizeci. Îi va folosi pentru a‑i ara ogorul și pentru a‑i culege recolta, pentru a‑i face echipament de război și echipament pentru carele lui. 13Le va lua pe fiicele voastre pentru a‑i face miresme, pentru a‑i pregăti mâncare și pentru a‑i coace. 14Va lua partea cea mai bună din ogoarele voastre, din viile voastre și din smochinii voștri și o va da slujitorilor săi. 15Va lua a zecea parte din rodul semințelor voastre și din viile voastre și o va da demnitarilor15 Termenul ebraic este tradus în alte locuri cu eunuc. Sensul primar al termenului ebraic este acela de căpetenie, persoană oficială de la curtea regală. Cu timpul apare și sensul secundar de eunuc, deoarece eunucii ajung să fie prețuiți ca slujbași la curțile orientale. și slujitorilor săi. 16Îi va lua pe robii voștri, pe roabele voastre, pe cei mai buni dintre tinerii voștri, și pe măgarii voștri și îi va folosi pentru lucrările lui. 17Îi veți da a zecea parte din turmele voastre și îi veți fi slujitori. 18În ziua aceea, veți striga din cauza regelui pe care vi l‑ați ales, dar Domnul nu vă va răspunde în ziua aceea.
19Dar poporul n‑a vrut să asculte de glasul lui Samuel și a zis:
– Nu, ci să fie un rege peste noi! 20Vom fi și noi ca toate neamurile: regele nostru ne va judeca, va ieși înaintea noastră și va purta războaiele noastre.
21Samuel, după ce a auzit toate cuvintele poporului, le‑a spus în auzul Domnului. 22Atunci Domnul i‑a zis lui Samuel: „Ascultă de glasul lor și pune un rege peste ei.“ Samuel le‑a zis bărbaților lui Israel:
– Întoarceți‑vă fiecare în cetatea lui!