1 Samuel 5 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

1 Samuel 5:1-12

El arca en Asdod y Ecrón

1Después de capturar el arca de Dios, los filisteos la llevaron de Ebenezer a Asdod 2y la pusieron junto a la estatua de Dagón, en el templo de ese dios. 3Al día siguiente, cuando los habitantes de Asdod se levantaron, vieron que la estatua de Dagón estaba tirada en el suelo, boca abajo, frente al arca del Señor. Así que la levantaron y la colocaron en su sitio. 4Pero al día siguiente, cuando se levantaron, volvieron a encontrar la estatua tirada en el suelo, boca abajo, frente al arca del Señor. Sobre el umbral estaban su cabeza y sus dos manos, separadas del tronco. 5Por eso, hasta el día de hoy, ninguno de los que entran en el templo de Dagón en Asdod, incluso los sacerdotes, pisan el umbral.

6Entonces el Señor descargó su mano sobre la población de Asdod y sus alrededores, y los azotó con tumores. 7La gente de Asdod reconoció lo que estaba pasando y declaró: «El arca del Dios de Israel no puede quedarse en medio nuestro, porque ese Dios ha descargado su mano sobre nosotros y contra nuestro dios Dagón».

8Así que convocaron a todos los gobernantes filisteos y les preguntaron:

—¿Qué vamos a hacer con el arca del Dios de Israel?

—Trasladen el arca del Dios de Israel a la ciudad de Gat —respondieron los jefes.

Y así lo hicieron.

9Pero después de que la trasladaron, el Señor castigó a esa ciudad, afligiendo con una erupción de tumores a sus habitantes, desde el más pequeño hasta el mayor. Eso provocó un pánico horrible. 10Entonces enviaron el arca de Dios a Ecrón, pero tan pronto como entró el arca en la ciudad, sus habitantes se pusieron a gritar: «¡Nos han traído el arca del Dios de Israel para matarnos a todos!». 11Por eso convocaron a todos los jefes filisteos y protestaron: «¡Llévense el arca del Dios de Israel! ¡Devuélvanla a su lugar de origen, para que no nos mate a nosotros y a todos los nuestros!». Y es que el terror de la muerte se había apoderado de la ciudad, porque Dios había descargado su mano sobre ese lugar. 12Los que no murieron fueron azotados por tumores, de modo que los gritos de la ciudad llegaban hasta el cielo.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Samuel 5:1-12

Chivotului Domnului și filistenii

1După ce au capturat Chivotul lui Dumnezeu, filistenii l‑au luat din Eben-Ezer și l‑au adus la Așdod. 2Au luat Chivotul lui Dumnezeu și l‑au pus în templul lui Dagon2 Zeitate importantă la semiți (la akkadieni și la amoriți), venerată în mai multe centre (Ebla, Ugarit, Mari, Nippur, Isin); zeu al vegetației. Mai târziu cunoaște o mare popularitate în rândul filistenilor., așezându‑l lângă acesta. 3Când s‑au sculat dis‑de‑dimineață, așdodiții au văzut că Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea Chivotului Domnului. Ei l‑au luat pe Dagon și l‑au pus înapoi la locul lui. 4A doua zi, sculându‑se dis‑de‑dimineață, au văzut că Dagon era din nou căzut cu fața la pământ înaintea Chivotului Domnului. De data aceasta, capul lui Dagon și ambele sale mâini erau tăiate pe prag, numai trunchiul rămânând din el. 5De aceea, până în ziua aceasta, preoții lui Dagon și toți cei ce intră în templul lui din Așdod nu calcă pe prag.

6Mâna Domnului apăsa greu asupra celor din Așdod, îngrozind și lovind cu bube Așdodul și teritoriile sale. 7Când oamenii din Așdod au văzut ce se întâmplă, au zis: „Să nu rămână la noi Chivotul Dumnezeului lui Israel căci mâna Lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon, zeul nostru.“

8Astfel, au chemat la o întâlnire pe toți domnitorii filistenilor și i‑au întrebat:

– Ce să facem cu Chivotul Dumnezeului lui Israel?

Ei au răspuns:

– Chivotul Dumnezeului lui Israel să fie dus la Gat!

Și au dus acolo Chivotul Dumnezeului lui Israel. 9După ce l‑au dus acolo, mâna Domnului a fost împotriva cetății, stârnind o panică foarte mare. Domnul a lovit oamenii din cetate cu o mulțime de bube, de la copil și până la bătrân. 10Prin urmare, au trimis Chivotul lui Dumnezeu la Ekron.

Însă când a sosit Chivotul lui Dumnezeu în Ekron, cei din Ekron au strigat, zicând: „Au adus la noi Chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare pe noi și pe poporul nostru!“ 11Astfel, ei au trimis să‑i strângă laolaltă pe toți domnitorii filistenilor și le‑au zis: „Trimiteți înapoi Chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să se întoarcă la locul său și astfel să nu ne omoare pe noi și poporul nostru.“ Căci era o panică de moarte în toată cetatea, deoarece mâna Domnului apăsa foarte greu acolo. 12Cei care nu mureau, erau loviți cu bube, iar strigătul cetății după ajutor se înălța până la ceruri.