The Message

1 Kings 1


11-4 King David grew old. The years had caught up with him. Even though they piled blankets on him, he couldn’t keep warm. So his servants said to him, “We’re going to get a young virgin for our master the king to be at his side and look after him; she’ll get in bed with you and arouse our master the king.” So they searched the country of Israel for the most ravishing girl they could find; they found Abishag the Shunammite and brought her to the king. The girl was stunningly beautiful; she stayed at his side and looked after the king, but the king did not have sex with her.

5-6 At this time Adonijah, whose mother was Haggith, puffed himself up saying, “I’m the next king!” He made quite a splash, with chariots and riders and fifty men to run ahead of him. His father had spoiled him rotten as a child, never once reprimanding him. Besides that, he was very good-looking and the next in line after Absalom.

7-8 Adonijah talked with Joab son of Zeruiah and with Abiathar the priest, and they threw their weight on his side. But neither the priest Zadok, nor Benaiah son of Jehoiada, nor Nathan the prophet, nor Shimei and Rei, nor David’s personal bodyguards supported Adonijah.

9-10 Next Adonijah held a coronation feast, sacrificing sheep, cattle, and grain-fed heifers at the Stone of Zoheleth near the Rogel Spring. He invited all his brothers, the king’s sons, and everyone in Judah who had position and influence—but he did not invite the prophet Nathan, Benaiah, the bodyguards, or his brother Solomon.

11-14 Nathan went to Bathsheba, Solomon’s mother, “Did you know that Adonijah, Haggith’s son, has taken over as king, and our master David doesn’t know a thing about it? Quickly now, let me tell you how you can save both your own life and Solomon’s. Go immediately to King David. Speak up: ‘Didn’t you, my master the king, promise me, “Your son Solomon will be king after me and sit on my throne”? So why is Adonijah now king?’ While you’re there talking with the king, I’ll come in and corroborate your story.”

15-16 Bathsheba went at once to the king in his palace bedroom. He was so old! Abishag was at his side making him comfortable. As Bathsheba bowed low, honoring the king, he said, “What do you want?”

17-21 “My master,” she said, “you promised me in God’s name, ‘Your son Solomon will be king after me and sit on my throne.’ And now look what’s happened—Adonijah has taken over as king, and my master the king doesn’t even know it! He has thrown a huge coronation feast—cattle and grain-fed heifers and sheep—inviting all the king’s sons, the priest Abiathar, and Joab head of the army. But your servant Solomon was not invited. My master the king, every eye in Israel is watching you to see what you’ll do—to see who will sit on the throne of my master the king after him. If you fail to act, the moment you’re buried my son Solomon and I are as good as dead.”

22-23 Abruptly, while she was telling the king all this, Nathan the prophet came in and was announced: “Nathan the prophet is here.” He came before the king, honoring him by bowing deeply, his face touching the ground.

24-27 “My master the king,” Nathan began, “did you say, ‘Adonijah shall be king after me and sit on my throne’? Because that’s what’s happening. He’s thrown a huge coronation feast—cattle, grain-fed heifers, sheep—inviting all the king’s sons, the army officers, and Abiathar the priest. They’re having a grand time, eating and drinking and shouting, ‘Long live King Adonijah!’ But I wasn’t invited, nor was the priest Zadok, nor Benaiah son of Jehoiada, nor your servant Solomon. Is this something that my master the king has done behind our backs, not telling your servants who you intended to be king after you?”

28 King David took action: “Get Bathsheba back in here.” She entered and stood before the king.

29-30 The king solemnly promised, “As God lives, the God who delivered me from every kind of trouble, I’ll do exactly what I promised in God’s name, the God of Israel: Your son Solomon will be king after me and take my place on the throne. And I’ll make sure it happens this very day.”

31 Bathsheba bowed low, her face to the ground. Kneeling in reverence before the king she said, “Oh, may my master, King David, live forever!”

32 King David said, “Call Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah son of Jehoiada.” They came to the king.

33-35 Then he ordered, “Gather my servants, then mount my son Solomon on my royal mule and lead him in procession down to Gihon. When you get there, Zadok the priest and Nathan the prophet will anoint him king over Israel. Then blow the ram’s horn trumpet and shout, ‘Long live King Solomon!’ You will then accompany him as he enters and takes his place on my throne, succeeding me as king. I have named him ruler over Israel and Judah.”

36-37 Benaiah son of Jehoiada backed the king: “Yes! And may God, the God of my master the king, confirm it! Just as God has been with my master the king, may he also be with Solomon and make his rule even greater than that of my master King David!”

38-40 Then Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah son of Jehoiada, and the king’s personal bodyguard (the Kerethites and Pelethites) went down, mounted Solomon on King David’s mule, and paraded with him to Gihon. Zadok the priest brought a flask of oil from the sanctuary and anointed Solomon. They blew the ram’s horn trumpet and everyone shouted, “Long live King Solomon!” Everyone joined the fanfare, the band playing and the people singing, the very earth reverberating to the sound.

41 Adonijah and his retinue of guests were just finishing their “coronation” feast when they heard it. When Joab heard the blast of the ram’s horn trumpet he said, “What’s going on here? What’s all this uproar?”

42 Suddenly, in the midst of the questioning, Jonathan son of Abiathar the priest, showed up. Adonijah said, “Welcome! A brave and good man like you must have good news.”

43-48 But Jonathan answered, “Hardly! Our master King David has just made Solomon king! And the king has surrounded him with Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah son of Jehoiada, with the Kerethites and Pelethites; and they’ve mounted Solomon on the royal mule. Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him king at Gihon and the parade is headed up this way singing—a great fanfare! The city is rocking! That’s what you’re hearing. Here’s the crowning touch—Solomon is seated on the throne of the kingdom! And that’s not all: The king’s servants have come to give their blessing to our master King David saying, ‘God make Solomon’s name even more honored than yours, and make his rule greater than yours!’ On his deathbed the king worshiped God and prayed, ‘Blessed be God, Israel’s God, who has provided a successor to my throne, and I’ve lived to see it!’”

49-50 Panicked, Adonijah’s guests got out of there, scattering every which way. But Adonijah himself, afraid for his life because of Solomon, fled to the sanctuary and grabbed the horns of the Altar.

51 Solomon was told, “Adonijah, fearful of King Solomon, has taken sanctuary and seized the horns of the Altar and is saying, ‘I’m not leaving until King Solomon promises that he won’t kill me.’”

52-53 Solomon then said, “If he proves to be a man of honor, not a hair of his head will be hurt; but if there is evil in him, he’ll die.” Solomon summoned him and they brought him from the Altar. Adonijah came and bowed down, honoring the king. Solomon dismissed him, “Go home.”

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 1

Împrejurările întronării lui Solomon

1Regele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege. Tânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o[a].

Adonia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi[b] şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui. Tatăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip. El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia. Dar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei[c] şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. Adonia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui. 10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat. 11 Natan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru! 12 Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon. 13 Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?» 14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“ 15 Batşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el. 16 Batşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui.

– Ce doreşti? a întrebat regele.

17 – Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“ 18 Totuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru. 19 El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat. 20 Acum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

22 În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan. 23 L-au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui. 24 Natan a zis:

– Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău? 25 Căci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26 Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat. 27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 Regele David a zis:

– Chemaţi-o pe Batşeba!

Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui. 29 Regele a jurat zicând:

– Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz 30 că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

31 Batşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis:

– Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

32 Apoi regele David a zis : „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui, 33 iar el le-a poruncit:

– Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon. 34 Preotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“ 35 Apoi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel:

– Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37 După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 Preotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii[d] au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon. 39 Preotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40 Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

41 Adonia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42 În timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis:

– Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

43 – Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon. 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui. 45 Preotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o. 46 De asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal. 47 Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său. 48 Regele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

49 Toţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului. 51 Lui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“ 52 Solomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“ 53 Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“

Notas al pie

  1. 1 Regi 1:4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  2. 1 Regi 1:5 Sau: cai
  3. 1 Regi 1:8 Sau: Şimei, prietenii săi
  4. 1 Regi 1:38 Garda personală a regelui