Yesu Awonya eyali Akoozimbye
19:1 Mat 4:13Awo Yesu n’asaabala mu lyato n’awunguka n’atuuka mu kibuga ky’ewaabwe, Kaperunawumu. 29:2 a Mat 4:24 b nny 22 c Yk 16:33 d Luk 7:48Amangwago ne bamuleetera omuntu eyali akoozimbye nga bamusitulidde ku katanda. Bwe yalaba okukkiriza kwabwe n’agamba omulwadde nti, “Mwana wange, guma omwoyo, nkusonyiye ebibi byo!”
39:3 Mat 26:65; Yk 10:33Naye waaliwo abamu ku bannyonnyozi b’amateeka ne boogeraganya bokka na bokka nti, “Omuntu ono avvoola! Alowooza nti Ye Katonda!”
49:4 Zab 94:11; Mat 12:25; Luk 6:8; 9:47; 11:17Yesu n’amanya bye balowooza. N’abagamba nti, “Lwaki mubeera n’ebirowoozo ebibi mu mitima gyammwe? 5Ekyo buli muntu ayinza okukyogera, kubanga kwogera bwogezi. 69:6 Mat 8:20Naye mutegeere nga Omwana w’Omuntu alina obuyinza ku nsi okusonyiwa ebibi.” Awo n’agamba akoozimbye nti, “Yimirira weetikke akatanda ko, weddireyo ewammwe!” 7N’ayimirira ng’awonye, ne yeddirayo eka. 89:8 Mat 5:16; 15:31; Luk 7:16; 13:13; 17:15; 23:47; Yk 15:8; Bik 4:21; 11:18; 21:20Naye abantu abaali mu bibiina bwe baalaba ekyamagero kino ne beewuunya nnyo! Ne bagulumiza Katonda eyawa abantu obuyinza obwenkaniddaawo!
Okuyitibwa kwa Matayo
9Awo Yesu bwe yava mu kifo ekyo n’alaba omuntu, erinnya lye Matayo, ng’atudde mu kifo we basolooleza omusolo, n’amugamba nti, “Ngoberera.” Bw’atyo naye n’asitukiramu n’agoberera Yesu.
10Awo Yesu bwe yali ng’atudde ku mmere mu nnyumba ya Matayo, abawooza bangi n’abantu abaali bamanyiddwa mu kitundu ekyo nti babi ne bajja ne batuula naye n’abayigirizwa be ku mmere ne balya. 119:11 Mat 11:19; Luk 5:30; 15:2; Bag 2:15Naye Abafalisaayo bwe baakiraba, ne bagamba abayigirizwa be nti, “Lwaki Mukama wammwe alya n’abawooza n’abantu abalina ebibi?”
12Yesu bwe yawulira n’abaddamu nti, “Abalamu tebeetaaga musawo wabula abalwadde. 139:13 a Kos 6:6; Mi 6:6-8; Mat 12:7 b 1Ti 1:15Mugende muyige amakulu g’Ekyawandiikibwa kino nti, ‘Ssaddaaka zammwe n’ebirabo byammwe si bye neetaaga, wabula neetaaga mubeerenga ba kisa.’ Najjirira kuyita boonoonyi, so sajjirira abo abeerowooza nti batuukirivu.”
149:14 Luk 18:12Lwali lumu abayigirizwa ba Yokaana ne bajja eri Yesu ne bamubuuza nti, “Lwaki abayigirizwa bo tebasiiba nga ffe n’Abafalisaayo bwe tukola?”
159:15 a Yk 3:29 b Bik 13:2, 3; 14:23Yesu n’ababuuza nti, “Mikwano gy’omugole bayinza okunakuwala ng’omugole akyali nabo? Naye ekiseera kirituuka omugole lwalibaggibwako. Olwo nno balisiiba.
16“Tewali muntu atunga kiwero kiggya mu lugoye lukadde, kubanga, ekiwero bwe kyetugga kiyuza olugoye olukadde, n’ekituli ne kigaziwa. 17Era tewali ateeka wayini musu mu nsawo ez’amaliba enkadde. Ensawo9:17 Ensawo Ensawo ezoogerebwako wano zaali z’amaliba ga mbuzi. Wayini bwe yakaatuukanga, ng’ensawo zigaziwa, kumpi kwabika. enkadde zaabika wayini n’ayiika n’ensawo ne zoonooneka. Wayini omusu bamuteeka mu nsawo z’amaliba maggya, byombi ne bitayonooneka.”
189:18 a Mat 8:2 b Mak 5:23Bwe yali ng’akyayogera nabo omufuzi n’ajja, n’amusinza n’amugamba nti, “Omwana wange omuwala anfuddeko, naye singa ojja n’omukwatako anaalamuka.” 19Yesu bwe yasituka n’abayigirizwa be okugenda mu maka g’omukulu w’ekkuŋŋaaniro, 209:20 Mat 14:36; Mak 3:10omukazi eyali alwadde ekikulukuto ky’omusaayi, okumala emyaka kkumi n’ebiri, n’ajja emabega we n’akoma ku lukugiro lw’ekyambalo kye. 21Kubanga y’agamba mu mutima gwe nti, “Ne bwe nnaakoma obukomi ku kyambalo kye nnaawona.”
229:22 a Mak 10:52; Luk 7:50; 17:19; 18:42 b Mat 15:28Yesu n’akyuka n’alaba omukazi n’amugamba nti, “Muwala, guma omwoyo! Owonye olw’okukkiriza kwo.” Omukazi n’awonera mu kiseera ekyo.
239:23 2By 35:25; Yer 9:17, 18Awo Yesu bwe yatuuka mu maka g’omufuzi n’asanga abafuuyi b’amakondeere n’ekibiina nga kijagaladde, 249:24 a Bik 20:10 b Yk 11:11-14n’agamba nti, “Mufulume kubanga omuwala tafudde wabula yeebase bwebasi.” Bonna ne bamusekerera nga bwe beesooza. 25Naye abantu bwe bamala okufuluma, Yesu n’ayingira, n’akwata omukono gw’omuwala, n’agolokosa omuwala. 269:26 Mat 4:24Ebigambo ebyo ne bibuna mu kitundu ekyo kyonna.
Yesu Awonya Bamuzibe ne Bakiggala
279:27 Mat 15:22; Mak 10:47; Luk 18:38-39Awo Yesu bwe yava eyo, abazibe b’amaaso babiri ne bamugoberera nga bwe baleekaana nti, “Ayi Omwana wa Dawudi, otusaasire!”
28Bwe yatuuka mu nju, bamuzibe ne bajja w’ali. Yesu n’ababuuza nti, “Mukkiriza nga nnyinza okubazibula amaaso?” Ne bamuddamu nti, “Weewaawo, Mukama waffe.”
299:29 nny 22Awo n’akoma ku maaso gaabwe n’abagamba nti, “Kale, olw’okukkiriza kwammwe, kye musabye mukiweereddwa.” 309:30 Mat 8:4Amangwago amaaso gaabwe ne gazibuka. Yesu n’abakuutira nnyo baleme kubuulirako muntu yenna ng’abagamba nti, “Mulabe nga tewaba n’omu ategeera bibaddewo.” 319:31 nny 26; Mak 7:36Naye bwe baava awo, ne bagenda nga basaasaanya ebigambo ebyo, nga babuulira buli muntu gwe baasisinkananga mu kitundu ekyo.
329:32 a Mat 4:24 b Mat 12:22-24Awo Yesu ne be yali nabo, bwe baali bafuluma ne bamuleetera kiggala eyali tayogera kubanga yaliko dayimooni. 339:33 Mak 2:12Yesu n’amugobako dayimooni, era amangwago abadde kiggala n’ayogera. Ekibiina ky’abantu ne beewuunya nnyo nga bagamba nti, “Kino tekibangawo mu Isirayiri.”
349:34 Mat 12:24; Luk 11:15Naye Abafalisaayo ne bagamba nti, “Agoba baddayimooni lwa kubanga ye mukulu wa baddayimooni!” 359:35 Mat 4:23Yesu n’agenda ng’ayita mu bibuga byonna eby’omu kitundu ekyo, ne mu byalo ng’ayigiriza mu makuŋŋaaniro gaabwe, era ng’abuulira Enjiri ey’obwakabaka. Era buli we yatuukanga n’awonya abalwadde n’abakoozimbye bonna. 369:36 a Mat 14:14 b Kbl 27:17; Ez 34:5, 6; Zek 10:2; Mak 6:34Awo bwe yatunuulira ekibiina ky’abantu nga bajja gy’ali, nga bakooye nnyo, era nga basaasaanye ng’endiga ezitalina musumba, n’abasaasira nnyo. 379:37 a Yk 4:35 b Luk 10:2N’agamba abayigirizwa be nti, “Eby’okukungula bingi nnyo, naye abakozi abakungula batono. 38Noolwekyo musabe nannyini nnimiro, aweereze abakozi mu nnimiro ye.”
Vindecarea unui paralitic
(Mc. 2:1-12; Lc. 5:17-26)
1Isus S-a urcat în barcă, a trecut marea și a venit în cetatea Lui1 Este vorba despre Capernaum (vezi 4:13).. 2Și iată că niște oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat2, 6 Cele mai multe paturi erau niște saltele umplute cu lână sau niște simple rogojini pe care dormeau oamenii. Puțini oameni își permiteau luxul de a avea un pat. Însă în acest context, patul trebuie să fi fost un fel de targă pentru ca omul să poată fi transportat mai ușor.. Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Îndrăznește, copile! Păcatele îți sunt iertate!“
3Dar iată că unii dintre cărturari și-au zis în ei înșiși: „Acesta blasfemiază!“
4Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: „De ce gândiți lucruri rele în inimile voastre? 5Căci ce este mai ușor: a spune «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te și umblă!»? 6Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“ 7Și, ridicându-se, s-a dus acasă. 8Mulțimile s-au înfricoșat când au văzut lucrul acesta și L-au slăvit pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.
Chemarea lui Matei; Isus stă la masă cu „păcătoșii“
(Mc. 2:13-17; Lc. 5:27-32)
9Plecând mai departe de acolo, Isus a văzut un om, numit Matei, șezând la vamă9 Locul unde se percepea impozitul pe circulația mărfurilor (în latină, portorium), Capernaum aflându-se pe ruta comercială dintre Damasc, Galileea și M. Mediterană. Vama era pusă pe produsele aduse în zonă spre comercializare și intra în vistieria imperială. De aceea colectorii de taxe mai sunt numiți și vameși. și i-a zis: „Urmează-Mă!“ El s-a ridicat și L-a urmat.
10În timp ce Isus era la masă, în casa lui Matei, iată că mulți vameși și păcătoși10-11 Acei oameni care nu păzeau Legea lui Moise și interpretările pe care i le dădeau fariseii. au venit și ședeau la masă împreună cu Isus și cu ucenicii Săi.
11Văzând lucrul acesta, fariseii le-au zis ucenicilor Lui:
– De ce mănâncă Învățătorul vostru împreună cu vameșii și cu păcătoșii?
12Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
– Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13Duceți-vă, deci, și învățați ce înseamnă: „Milă doresc, și nu jertfă!“13 Vezi Os. 6:6. Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Mc. 2:18-22; Lc. 5:33-39)
14Atunci ucenicii lui Ioan s-au apropiat de El, zicând:
– De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15Isus le-a răspuns:
– Oare pot jeli nuntașii cât timp mirele este cu ei? Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti. 16Nimeni nu aplică un petic de pânză nouă la o haină veche, căci umplutura trage din haină și ruptura se face mai rea. 17Și oamenii nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, burdufurile se crapă, vinul se varsă și burdufurile sunt distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi și astfel se păstrează amândouă.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mc. 5:21-43; Lc. 8:40-56)
18În timp ce Isus spunea aceste lucruri, iată că unul dintre conducătorii sinagogii a venit și I s-a închinat, zicând: „Fiica mea tocmai a murit; dar vino și pune-Ți mâna peste ea și va trăi!“ 19Ridicându-Se, Isus l-a urmat împreună cu ucenicii Săi. 20Și iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, apropiindu-se prin spate, s-a atins de marginea hainei Lui. 21Căci își zicea în ea însăși: „Dacă doar aș atinge haina Lui, voi fi vindecată!“ 22Isus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a vindecat!“ Și femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.
23Când a ajuns Isus la casa conducătorului sinagogii și a văzut cântăreții la fluier și mulțimea tulburată, 24le-a zis: „Plecați, pentru că fetița n-a murit, ci doarme!“ Dar ei râdeau de El.
25După ce mulțimea a fost scoasă afară, Isus a intrat, a apucat-o pe fetiță de mână și ea a fost înviată. 26Iar vestea despre aceasta s-a răspândit în tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi și a unui mut
27În timp ce Isus pleca de acolo, L-au urmat doi orbi, strigând și zicând:
– Ai milă de noi, Fiul lui David27 Titlu mesianic. Vezi 2 Sam. 7:12-16; Is. 9:6-7. În Iudaism exista o tradiție care spunea că Fiul lui David (Solomon, și mai târziu Mesia) are mari puteri de a vindeca (vezi Flavius Josephus, Antichități, 8.2.5) [peste tot în carte].!
28Când a ajuns în casă, orbii s-au apropiat de El.
Isus le-a zis:
– Credeți că pot face lucrul acesta?
Ei I-au zis:
– Da, Doamne.
29Atunci El le-a atins ochii și le-a zis:
– Să vi se facă după credința voastră!
30Și ochii lor au fost deschiși.
Isus i-a avertizat și le-a zis:
– Vedeți să nu știe nimeni!
31Dar ei, ieșind, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.
32După ce au plecat ei, iată că au adus la Isus un om mut, care era demonizat. 33După ce demonul a fost alungat, mutul a vorbit. Mulțimile au rămas uimite, zicând: „Niciodată nu s-a mai văzut așa ceva în Israel!“
34Însă fariseii ziceau: „El alungă demonii cu ajutorul conducătorului34 Gr.: archon, titlu dat magistraților în Grecia antică. Aceștia erau selectați din aristocrația locală. demonilor.“
Lucrători puțini pentru un seceriș atât de mare
(Lc. 10:2; Mc. 6:34)
35Isus călătorea prin toate cetățile și satele, dând învățătură în sinagogi, predicând Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință. 36Când a văzut El mulțimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor36 Vezi Num. 27:17; 1 Regi 22:17; 2 Cron. 18:16; Zah. 10:2.. 37Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. 38Deci, rugați-L fierbinte pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său!“
