Olugero lw’Abawala Ekkumi
125:1 a Mat 13:24 b Luk 12:35-38; Bik 20:8; Kub 4:5 c Kub 19:7; 21:2“Obwakabaka obw’omu ggulu bufaananyizibwa n’abawala embeerera ekkumi, abaatwala ettaala zaabwe ne bagenda okusisinkana anaawasa omugole. 225:2 Mat 24:45Abataano tebaalina magezi, abataano abalala ne baba b’amagezi. 3Abataalina magezi, ne batatwala mafuta gamala mu ttaala zaabwe. 4Naye abagezi baatwala amafuta mu macupa gaabwe ag’okweyambisa wamu n’ettaala zaabwe. 525:5 1Bs 5:6Naye anaawasa omugole bwe yalwawo okutuuka otulo ne tubakwata bonna, ne beebaka.
6“Obudde bwe bwatuuka mu ttumbi oluyoogaano ne lubazuukusa, abantu nga baleekaana nti, ‘Awasa omugole atuuse! Mujje mumwanirize!’
7“Abawala embeerera bonna ne bazuukuka ne baseesa ettaala zaabwe. 825:8 Luk 12:35Awo abawala abataano abataalina magezi ne bagamba nti, ‘Mutuwe ku mafuta gammwe, kubanga ettaala zaffe zaagala kuzikira ziggweerera.’
9“Naye bannaabwe ne babaddamu nti, ‘Amafuta ge tulinawo gatumala bumazi. Mugende mu maduuka mwegulireyo.’
1025:10 Kub 19:9“Naye baali baakagenda anaawasa omugole n’atuuka, abo abaali beeteeseteese ne bayingira ku mbaga, oluggi ne luggalwawo. 11Oluvannyuma abawala bali abataano ne bakomawo ne bayita nti, ‘Ssebo, tuggulirewo!’ 12Naye n’abaddamu nti, ‘Ddala ddala mbagamba nti, sibamanyi!’
1325:13 Mat 24:42, 44; Mak 13:35; Luk 12:40“Kale mutunule mweteeketeeke, kubanga temumanyi kiseera wadde olunaku.”
Olugero lw’Ettalanta
1425:14 Mat 21:33; Luk 19:12“Obwakabaka bwa Katonda, ate bufaananyizibwa n’olugero lw’omusajja eyali agenda olugendo, n’ayita abaddu be n’abalekera ebintu bye. 1525:15 Mat 18:24, 25Eyasooka yamuwa ttalanta ttaano, owookubiri bbiri n’owookusatu emu, ng’ageraageranya ng’okusobola kwa buli omu bwe kwali. Bw’atyo ne yeetambulira. 16Omusajja eyafuna ttalanta ettaano n’azisuubuzisa n’afunamu ttalanta ttaano endala. 17N’oyo eyalekerwa ttalanta ebiri naye n’aviisaamu endala biri. 18Naye eyaweebwa ttalanta emu, bwe yagifuna n’agenda n’aziika ttalanta ya mukama we mu ttaka.
1925:19 Mat 18:23“Awo nga wayiseewo ekiseera kiwanvu, mukama w’abaddu abo n’akomawo. N’ayita abaddu be bamutegeeze ebyafa ku ttalanta ze yabalekera. 20Omusajja gwe yalekera ttalanta ettaano n’ajja n’amuleetera ttalanta endala ttaano ng’agamba nti, ‘Mukama wange wampa ttalanta ttaano, nviisizaamu ttalanta endala ttaano.’
2125:21 nny 23; Mat 24:45, 47; Luk 16:10“Mukama we n’amugamba nti, ‘Weebale, oli muddu mulungi era mwesigwa, obadde mwesigwa mu bintu ebitono, ndikusigira ebintu ebingi. Yingira sanyukira wamu ne mukama wo.’
22“Eyalekerwa ttalanta ebiri naye n’ajja, n’ategeeza mukama we nti, ‘Ssebo, wandekera ttalanta bbiri, era ne nziviisaamu ttalanta endala bbiri.’
2325:23 nny 21“Mukama we n’amugamba nti, ‘Weebale, oli muddu mulungi era mwesigwa, obadde mwesigwa mu bintu ebitono, ndikusigira ebintu ebingi. Yingira osanyukire wamu ne mukama wo.’
24“Omusajja eyalekerwa ttalanta emu n’ajja, n’agamba nti, ‘Ssebo, nakumanya nga bw’oli omuntu omuzibu, okungulira gy’otaasigira era okuŋŋaanyiza gy’otaasaasaanyiza. 25Olw’okutya bwe wagenda ne nkweka ttalanta yo mu ttaka era yiino ttalanta yo.’
26“Naye mukama we n’amugamba nti, ‘Ggwe omuddu omubi era omugayaavu! Obanga wamanya nti ndi muntu akungulira gye ssaasigira, 27wanditadde ensimbi zange mu bbanka gye bandimpaddemu amagoba nga nkomyewo.’
28“N’alagira nti, ‘Mumuggyeeko ettalanta eyo mugiwe oli alina ttalanta ekkumi. 2925:29 Mat 13:12; Mak 4:25; Luk 8:18; 19:26Kubanga alina aliweebwa abe na bingi naye atalina, n’ebyo by’alina ebitono birimuggyibwako. 3025:30 Mat 8:12N’omuddu oyo ataliiko ky’agasa mumusuule ebweru mu kizikiza eri okukaaba n’okuluma obujiji.’
Endiga n’Embuzi
3125:31 a Mat 16:27; Luk 17:30 b Mat 19:28“Omwana w’Omuntu bw’alijja mu kitiibwa kye ne bamalayika bonna nga bali naye, alituula ku ntebe ey’ekitiibwa kye. 3225:32 a Mal 3:18 b Ez 34:17, 20Awo amawanga gonna galikuŋŋaanyizibwa mu maaso ge era aligaawulamu ng’omusumba bw’ayawulamu endiga n’embuzi. 33Endiga aliziteeka ku mukono gwe ogwa ddyo n’embuzi ku gwa kkono.
3425:34 a Mat 3:2; 5:3, 10, 19; 19:14; Bik 20:32; 1Ko 15:50; Bag 5:21; Yak 2:5 b Beb 4:3; 9:26; Kub 13:8; 17:8“Awo Kabaka n’alyoka agamba abali ku mukono gwe ogwa ddyo nti, ‘Mujje mmwe Kitange be yawa omukisa, musikire obwakabaka obwabateekerwateekerwa okuva ku kutondebwa kw’ensi. 3525:35 Yob 31:32; Is 58:7; Ez 18:7; Beb 13:2Kubanga nnali muyala ne mundiisa, nnali muyonta ne mumpa ekyokunywa, nnali mugenyi ne munnyaniriza, 3625:36 a Is 58:7; Ez 18:7; Yak 2:15, 16 b Yak 1:27 c 2Ti 1:16nnali bwereere ne munnyambaza, nnali mulwadde ne munnambula, nnali mu kkomera ne mujja okundaba.’
37“Abatuukirivu ne bamubuuza nti, ‘Mukama waffe, twakulaba ddi ng’oli muyala ne tukuliisa? Oba ng’olina ennyonta ne tukuwa ekyokunywa? 38Oba ng’oli mugenyi ne tukwaniriza? Oba ng’oli bwereere, ne tukwambaza? 39Twakulaba ddi ng’oli mulwadde oba ng’oli mu kkomera ne tukulambula?’
4025:40 Nge 19:17; Mat 10:40, 42; Beb 6:10; 13:2“Kabaka, alibaddamu nti, ‘Ddala ddala mbagamba nti bwe mwabikolera baganda bange bano abasembayo wansi kye kimu mwabikolera nze!’
4125:41 a Mat 7:23 b Is 66:24; Mat 3:12; 5:22; Mak 9:43, 48; Luk 3:17; Yud 7 c 2Pe 2:4“Bw’atyo aligamba abo abali ku mukono gwe ogwa kkono nti, ‘Muveewo, mmwe abakolimire, mulage mu muliro ogutazikira ogwateekerwateekerwa Setaani ne bamalayika be. 42Kubanga nnali muyala ne mutampa kyakulya, nnali muyonta ne mutampa kyakunywa, 43nnali mugenyi ne mutannyaniriza, nnali bwereere ne mutannyambaza, nnali mulwadde ne mu kkomera ne mutajja kunnambula.’
44“Nabo baliddamu nti, ‘Mukama waffe, twakulaba ddi ng’oli muyala oba ng’oli muyonta, oba ng’oli mugenyi oba ng’oli bwereere oba mulwadde oba ng’oli mu kkomera, ne tutakuyamba?’
4525:45 Nge 14:31; 17:5“Naye alibaddamu nti, ‘ddala ddala mbagamba nti, nga bwe mutaakikola omu ku bano abasembayo wansi, nange temwakinkola.’
4625:46 a Mat 19:29; Yk 3:15, 16, 36; 17:2, 3; Bar 2:7; Bag 6:8; 5:11, 13, 20 b Dan 12:2; Yk 5:29; Bik 24:15; Bar 2:7, 8; Bag 6:8“Abo baligenda ku kibonerezo eky’emirembe n’emirembe, naye abatuukirivu baliyingira mu bulamu obutaggwaawo.”
Pilda celor zece fecioare
1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“ 7Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“ 9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“
10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“ 12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“
13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15Unuia i-a dat cinci talanți15 Talantul a fost la început o unitate de măsură (aproximativ 30 kg), iar mai târziu o unitate monetară, echivalentul a 6000 de denari (în cazul talantului de argint) sau de zece ori mai mult în cazul celui de aur. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 20:2 [peste tot în capitol]., altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“ 21Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“
22S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“ 23Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“
24S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“ 26Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus arginții la zarafi27 Termenul grecesc poate însemna atât schimbători de bani, cât și bancheri, și se referă la persoanele care se ocupau cu schimbul de bani, plăteau dobânzi și acordau împrumuturi celor care ofereau garanție., pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale 32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre32 În Orientul Apropiat din antichitate, oile și caprele erau adesea duse la păscut împreună. Odată cu lăsarea nopții, păstorii le separau unele de altele, adăpostind caprele într-un țarc mai protejat de intemperii deoarece erau mai sensibile la frig și umezeală și trebuiau supravegheate mai îndeaproape. 33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.
34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat36 Gr.: episkeptomai, termen care face parte din aceeași familie de cuvinte din care provine și cuvântul intrat în limba română: episcop (care înseamnă a vizita, a cerceta, a priveghea, a supraveghea, a veni în ajutor)., am fost în închisoare și ați venit la Mine.“
37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“
40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“
41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat!“
44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?!“
45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“
46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
