یەرمیا 5 – KSS & NTLR

Kurdi Sorani Standard

یەرمیا 5:1-31

کەس ڕاستودروست نییە

1«بەناو شەقامەکانی ئۆرشەلیمدا هاتوچۆ بکەن،

ئێستا تەماشا بکەن و بزانن،

لەناو گۆڕەپانەکانی بگەڕێن.

ئەگەر یەکێکتان بینییەوە

دادپەروەر بێت و بەدوای ڕاستیدا بگەڕێت،

ئەوا من لەم شارە خۆشدەبم.

2هەرچەندە دەڵێن: ”بە یەزدانی زیندوو،“

هێشتا بە درۆ سوێند دەخۆن.»

3ئەی یەزدان، ئایا چاوت بەدوای ڕاستیدا ناگەڕێت؟

لێت دان بەڵام ئازاریان پێ نەگەیشت،

تێکت شکاندن بەڵام ڕەتیانکردەوە تەمبێ بکرێن.

ڕووی خۆیان لە بەرد ڕەقتر کرد،

تۆبەکردنیان ڕەتکردەوە.

4بەڵام من گوتم: «ئەوانە هەژارن،

نەزان بوون،

چونکە ڕێگای یەزدان ناناسن و

نازانن خودا داوای چییان لێ دەکات.

5کەواتە دەچمە لای گەورە پیاوان و

قسەیان لەگەڵ دەکەم،

بێگومان ئەوان ڕێگای یەزدان دەناسن و

دەزانن خودا داوای چییان لێ دەکات.»

بەڵام ئەوان پێکەوە نیریان شکاند،

بەندیان پساند.

6لەبەر ئەوە لە دارستان شێر هێرشیان دەکاتە سەر،

گورگی بیابان دەیانفەوتێنێت،

پڵنگ لە دەوری شارۆچکەکانیان خۆی مات دەدات،

تاکو ئەوەی لێی بێتە دەرەوە پارچەپارچەی بکات،

چونکە یاخیبوونەکانیان زۆربوون،

هەڵگەڕانەوەکانیان گەورە بوون.

7«بۆچی دەبێت لێت خۆشبم؟

کوڕەکانت وازیان لێ هێنام و

سوێند بەوە دەخۆن کە خودا نییە.

کە تێرم کردن، داوێنپیسییان کرد،

پاڵەپەستۆیانە بۆ ماڵی لەشفرۆش.

8بوون بە ئەسپی خورت و بە عیتە،

هەریەکە بەسەر ژنی برادەرەکەیدا دەحیلێنێت.

9ئایا لەسەر ئەمە سزایان نەدەم؟

ئایا من تۆڵە لە نەتەوەیەکی وەک ئەمە نەستێنمەوە؟»

ئەوە فەرمایشتی یەزدانە.

10«سەربکەونە سەر پەرژینی ڕەزەمێوەکان و تێکیان بدەن،

بەڵام بە تەواوی مەیفەوتێنن.

لقەکانی لێ بکەنەوە،

چونکە هی یەزدان نین.

11بنەماڵەی ئیسرائیل و بنەماڵەی یەهودا

بە تەواوی ناپاکییان لێکردم.»

ئەوە فەرمایشتی یەزدانە.

12درۆیان بە دەمی یەزدانەوە کرد،

گوتیان، «ئەو هیچ ناکات!

بەڵامان بەسەرنایەت،

شمشێر و قاتوقڕی نابینین.

13پێغەمبەرەکان بوون بە هاژەی با،

وشەکە لەواندا نییە،

ئەوەی گوتیان بەسەریان دەهێنرێت.»

14لەبەر ئەوە یەزدانی پەروەردگاری سوپاسالار، ئەمە دەفەرموێت:

«لەبەر ئەوەی ئەم گەلە ئەو قسانەیان کرد،

ئەوەتا من وتەکانم لە دەمی تۆدا دەکەمە ئاگر،

ئەم گەلەش دەکەم بە دار و دەیانخوات.»

15یەزدان دەفەرموێت: «ئەی بنەماڵەی ئیسرائیل،

ئەوەتا من نەتەوەیەک لە دوورەوە دەهێنمە سەرتان،

نەتەوەیەکی پتەو و دێرینە،

نەتەوەیەکە زمانەکەیان نازانن،

لە قسەکردنیان تێناگەن.

16تیردانەکەی وەک گۆڕی دەم کراوەیە،

هەموو پاڵەوانن.

17دروێنە و نانت دەخوات،

کوڕ و کچت دەخوات،

مەڕ و مانگات دەخوات،

مێو و هەنجیرت دەخوات.

شارە قەڵابەندەکانت کە تۆ پشتت پێ بەستوون،

بە شمشێر دەفەوتێنێت.»

18یەزدان دەفەرموێت: «هەروەها لەو ڕۆژانەدا، کۆتاییتان پێ ناهێنم. 19جا کە دەڵێن: ”لەبەر چی یەزدانی پەروەردگارمان هەموو ئەمەی پێکردین؟“ پێیان دەڵێیت: ”لەبەر ئەوەی وازتان لێ هێنام و لە خاکەکەتان خوداوەندە بێگانەکانتان پەرست، ئاوا دەبێت بێگانە پەرستی بکەن لە خاکێک کە هی ئێوە نییە.5‏:19 وەک سزایەک خزمەتی بێگانەکان دەکەن و خوداوەندەکانی ئەوان دەپەرستن.‏

20«ئەمە بە بنەماڵەی یاقوب ڕابگەیەنن و

با لەناو یەهودا ببیسترێت، بڵێن:

21ئەی گەلی گێل و بێ مێشک، ئێستا گوێ لەمە بگرن،

ئەی ئەوانەی چاوتان هەیە و نابینن،

گوێتان هەیە و نابیستن:

22ئایا لە من ناترسن؟»

هەروەها یەزدان دەفەرموێت:

«ئایا لەبەردەمی من نالەرزن؟

من کە لمم بۆ دەریا کرد بە سنوور،

بەربەستێکی هەتاهەتاییە و لێی تێناپەڕێت.

شەپۆل خۆی پێدا دەدات و سەرکەوتوو نابێت،

هاژەی دێت و تێناپەڕێت.

23بەڵام ئەم گەلە دڵێکی منجڕ و یاخی هەیە،

لەڕێ لایاندا و ڕۆیشتن.

24لە دڵی خۆیاندا ناڵێن،

”ئێستا با لە یەزدانی پەروەردگارمان بترسین،

ئەوەی باران دەبارێنێت، یەکەم باران و دوا باران لە وەرزی خۆی،

لە هەفتە دیاریکراوەکانی دروێنە دڵنیامان دەکاتەوە.“

25تاوانەکانتان ڕێگرییان لەم بەرەکەتانە کرد،

گوناهەکانتان لە چاکە بێبەشی کردن.

26«بەدکاران لەنێو گەلەکەمدا دەبینرێنەوە،

وەک ڕاوچی خۆیان ماتداوە و چاو دەگێڕن،

تەڵە دەنێنەوە و مرۆڤ دەگرن.

27وەک قەفەزی پڕ لە باڵدار،

ماڵەکانیان پڕە لە فێڵ،

لەبەر ئەمە گەورە و دەوڵەمەند بوون،

28قەڵەو و تێر بوون.

هەروەها لە خراپەکاریدا بێ سنوورن،

پارێزەرایەتییان بۆ سکاڵای هەتیو نەکرد هەتا سەرکەوتوو بن،

بەرگرییان لە مافی هەژاران نەکرد.

29ئایا لەسەر ئەمە سزایان نەدەم؟

ئایا من تۆڵە لە نەتەوەیەکی وەک ئەمە نەستێنمەوە؟»

ئەوە فەرمایشتی یەزدانە.

30«تۆقین و سەرسوڕماویێک

لە خاکەکەدا ڕوویدا:

31پێغەمبەرەکان بە درۆ پێشبینی دەکەن،

کاهینەکانیش بە ویستی خۆیان فەرمانڕەوایەتی دەکەن،

گەلەکەشم حەزیان لەم دۆخەیە.

بەڵام لە کۆتاییەکەیدا ئێوە چی دەکەن؟

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 5:1-31

Degradarea totală a lui Iuda

1„Cutreierați drumurile Ierusalimului,

priviți cu luare-aminte

și căutați în piețe!

Dacă veți găsi un om

care să înfăptuiască ce este drept

și să caute adevărul,

voi ierta Ierusalimul.

2Ei chiar și atunci când jură: «Viu este Domnul!»,

fac jurăminte false.“

3Doamne, nu se uită ochii Tăi la credincioșie?

Tu îi lovești, dar ei nu simt durere.

Tu îi mistui, dar ei refuză să primească îndrumarea.

Își fac obrazul3 Lit.: Își întăresc fețele. mai tare ca piatra

și refuză să se pocăiască.

4Îmi ziceam: „Aceștia sunt doar cei neînsemnați;

ei se poartă nesăbuit,

căci ei nu cunosc căile Domnului,

poruncile Dumnezeului lor.

5Așa că voi merge la cei mari

și le voi vorbi.

Cu siguranță ei cunosc căile Domnului

și poruncile Dumnezeului lor.“

Însă cu toții au sfărâmat jugul

și au rupt legăturile.

6Din această cauză, un leu din pădure îi va ataca

și un lup din pustie îi va distruge.

Leopardul îi va pândi în apropierea cetăților lor

ca să‑i sfâșie pe toți cei ce vor ieși din ele,

căci fărădelegile lor s‑au înmulțit,

iar necredincioșiile lor sunt numeroase.

7„De ce să te iert?

Fiii tăi M‑au părăsit

și jură pe ceea ce nu este Dumnezeu.

Le‑am împlinit toate nevoile,

dar ei încă mai comit adulter

și se îmbulzesc în casa prostituatei.

8Sunt niște armăsari bine hrăniți și aflați în călduri;

fiecare nechează după soția semenului său.

9Să nu‑i pedepsesc Eu oare pentru aceasta?

zice Domnul.

Să nu mă răzbun Eu

pe un asemenea neam?

10Suiți în viile ei și nimiciți,

dar o distrugere deplină să nu faceți!

Îndepărtați‑i mlădițele,

căci nu mai sunt ale Domnului!

11Casa lui Israel și Casa lui Iuda

Mi‑au fost necredincioase“,

zice Domnul.

12S‑au lepădat de Domnul

și au zis: „Nu se va întâmpla așa!12 Sau: Nu va face nimic! Lit.: Nu este El!

Niciun rău nu va veni asupra noastră;

nu vom vedea nici sabia, nici foametea!

13Profeții sunt vânt

și Cuvântul nu este în ei,

așa că ceea ce spun ei, să li se întâmple lor!“

14De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor:

„Pentru că poporul a spus14 Lit.: ați spus. aceste cuvinte, iată,

voi face cuvintele Mele în gura ta un foc,

iar poporul acesta – precum lemnele pe care le mistuie focul.

15Iată, aduc împotriva voastră un neam de departe,

Casă a lui Israel, zice Domnul,

un neam trainic, un neam străvechi,

a cărui limbă nu o cunoașteți

și a cărui vorbire nu o înțelegeți.

16Tolba lui este ca un mormânt deschis;

toți sunt niște viteji.

17Ei îți vor devora secerișul și pâinea,

îți vor devora fiii și fiicele,

îți vor devora turmele și cirezile,

îți vor devora viile și smochinii

și‑ți vor distruge prin sabie

cetățile fortificate în care te încrezi.

18Totuși, nici în zilele acelea nu vă voi distruge de tot, zice Domnul. 19Dacă vor întreba atunci: «De ce ne‑a făcut Domnul, Dumnezeul nostru, toate acestea?», să le răspunzi astfel: «După cum M‑ați părăsit și ați slujit unor dumnezei străini în țara voastră, tot așa veți sluji unor străini într‑o țară care nu este a voastră!»

20Spuneți lucrul acesta Casei lui Iacov

și vestiți‑l în Iuda, zicând:

21«Ascultă lucrul acesta, popor nebun și fără minte,

care ai ochi, dar nu vezi,

ai urechi, dar nu auzi:

22Nu vă temeți de Mine? zice Domnul.

Nu tremurați înaintea Mea?

Eu am pus nisipul ca hotar al mării,

hotar veșnic pe care nu trebuie să‑l treacă.

Chiar dacă valurile ei se agită, ele nu pot învinge

și chiar dacă urlă, ele nu‑l pot trece.»

23Poporul acesta însă are o inimă încăpățânată și răzvrătită.

Ei și‑au întors spatele și au plecat.

24Nu‑și zic în sinea lor:

«Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru,

Care dă ploaie timpurie și ploaie târzie24 Sau: ploaie tomnatică și ploaie primăvăratică, sezonul ploios în Canaan începând în octombrie și sfârșindu‑se în aprilie. la timpul potrivit

și ne menține săptămânile rânduite pentru seceriș!»

25Nelegiuirile voastre le îndepărtează pe acestea,

și păcatele voastre rețin bunătățile de la voi.

26Căci în poporul Meu se află oameni răi.

Ei pândesc ca păsărarii din ascunziș;

întind o cursă26 Sau: întind ceea ce distruge. și prind oameni.

27Așa cum este o colivie plină de păsări,

tot așa sunt și casele lor pline de înșelătorie.

De aceea au ajuns ei puternici și s‑au îmbogățit,

28s‑au îngrășat și lucesc de grăsime.

Faptele lor rele nu au limită;

ei nu pledează pentru cauza orfanului, ca s‑o câștige,

nici nu apără dreptul celor nevoiași.

29Să nu pedepsesc Eu oare aceste lucruri?

zice Domnul.

Să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea neam?

30Un lucru de necrezut și dezgustător

se întâmplă în țară:

31profeții profețesc minciuni

și preoții conduc prin puterea lor,

iar poporului Meu îi plac aceste lucruri.

Dar ce veți face la sfârșit?