مۆغەکان سەردانی مەسیح دەکەن
1لەدوای لەدایکبوونی عیسا لە بێت‌لەحمی یەهودیا2:1 لە پەیمانی کۆن ناوی یەهودا بووە.، لە سەردەمی هێرۆدسی2:1 هێرۆدس: هێرۆدسی گەورە لە 37–4 پ. ز. پاشای یەهودیا بوو. پاشا، هەندێک مۆغ2:1 بە زمانی یۆنانی پێی دەگوترێت مەغۆس. مۆغان پیاوانی ئایینی زەردەشتی بوون کە ئەستێرەناسیش بوون. لە ڕۆژهەڵاتەوە هاتنە ئۆرشەلیم، 2پرسییان: «پاشای لەدایکبووی جولەکە لەکوێیە؟ لە ڕۆژهەڵاتەوە ئەستێرەی ئەومان بینی، هاتووین کڕنۆشی بۆ ببەین.»
3کاتێک هێرۆدسی پاشا ئەمەی بیست، پەشۆکا و هەموو خەڵکی ئۆرشەلیم لەگەڵی پەشۆکان. 4هەموو کاهینانی2:4 کاهین: پیاوێکی ئایینی جولەکەیە کە هەڵدەستێ بە ئەرکی قوربانی کردن لەناو پەرستگا و فێرکردنی وشەی خودا و شەریعەتی پەیمانی کۆن بە خەڵکی. باڵا و مامۆستایانی تەوراتی2:4 مالم. گەلی کۆکردەوە، لێی پرسین: «مەسیح لەکوێ لە دایک دەبێت؟» 5وەڵامیان دایەوە: «لە بێت‌لەحمی یەهودیا، چونکە لە ڕێی پێغەمبەرەکەوە2:5 مەبەست لە پێغەمبەر میخایە. ئاوا نووسراوە:
6«﴿بەڵام تۆ ئەی بێت‌لەحمی خاکی یەهودا،
کەمتر نیت لە شارۆچکەکانی دیکەی یەهودا،
چونکە لە تۆوە فەرمانڕەوایەک دەردەکەوێت،
شوانایەتی گەلی ئیسرائیلم دەکات.﴾2:6 میخا 5:2»
7دوای ئەمە هێرۆدس بە نهێنی مۆغەکانی بانگکرد و لەبارەی کاتی دەرکەوتنی ئەستێرەکە لێکۆڵینەوەی لەگەڵ کردن. 8ئینجا بۆ بێت‌لەحمی ناردن و پێی گوتن: «بڕۆن و بە وردی بەدوای منداڵەکەدا بگەڕێن. کاتێک دۆزیتانەوە هەواڵم بدەنێ، تاکو منیش بێم و کڕنۆشی بۆ ببەم.»
9لەدوای ئەوەی گوێبیستی پاشا بوون، ڕۆیشتن، هەمان ئەو ئەستێرەیەی کە لە ڕۆژهەڵات بینیبوویان، پێشیان کەوت و هات و لەسەر ئەو شوێنە ڕاوەستا کە منداڵەکەی لێبوو. 10کاتێک ئەستێرەکەیان بینی، زۆر شادمان بوون، 11چوونە ماڵەکە، منداڵەکەیان لەگەڵ مریەمی دایکی بینی، دانەوینەوە و کڕنۆشیان بۆ برد و سندوقی گەنجینەکانیان کردەوە، زێڕ و بخوور و موڕیان2:11 موڕ: بەکاردەهێنرا لە ئامادەکردنی تەرم بۆ ناشتن، بڕوانە یۆحەنا 19:39. بە دیاری پێشکەش کرد. 12ئینجا خودا لە خەوندا مۆغەکانی ئاگادار کردەوە کە نەگەڕێنەوە لای هێرۆدس، ئەوانیش بە ڕێگایەکی دیکەدا گەڕانەوە وڵاتی خۆیان.
هەڵاتن بەرەو میسر
13دوای ڕۆیشتنی مۆغەکان، فریشتەیەکی یەزدان هاتە خەونی یوسف و گوتی: «هەستە، منداڵەکە و دایکی ببە و ڕابکە بۆ میسر. لەوێ بمێنەوە هەتا پێت دەڵێم، چونکە هێرۆدس وا بە شوێن منداڵەکەدا دەگەڕێت، بۆ ئەوەی بیکوژێت.»
14یوسفیش هەستا و لە شەودا منداڵەکە و دایکی برد و بەرەو میسر ڕۆیشت، 15هەتا مردنی هێرۆدس لەوێ مایەوە، تاوەکو ئەوەی یەزدان لە ڕێگەی پێغەمبەرەکەوە2:15 مەبەست لە پێغەمبەر هۆشەعە. فەرموویەتی بێتە دی، کە دەفەرموێ: ﴿من کوڕی خۆمم لە میسر بانگ کرد.﴾2:15 هۆشەع 11:1.
16کاتێک هێرۆدس زانی مۆغەکان فریویان داوە، زۆر تووڕە بوو. بەگوێرەی ئەو کاتەی لە مۆغەکانەوە لێی کۆڵیبووەوە، ناردی و هەموو کوڕێکی تەمەن دوو ساڵ بەرەو خواری لە بێت‌لەحم و دەوروبەری کوشت. 17ئینجا ئەوەی لە ڕێگەی پێغەمبەر یەرمیا گوترابوو هاتە دی:
18﴿دەنگێک لە ڕامەوە بیسترا،
گریان و شیوەنێکی گەورە،
ڕاحێل2:18 ڕاحێل یەکێکە لە ژنەکانی حەزرەتی یاقوب، دایکی یوسف و بنیامینە، لێرەدا هێمایە بۆ دایکە بنیامینییەکان. بۆ منداڵەکانی دەگریێت،
ڕازی نییە دڵنەوایی بکرێت،
چونکە نەماون.﴾2:18 یەرمیا 31:15
گەڕانەوە بۆ شاری ناسیرە
19کاتێک هێرۆدس مرد، فریشتەیەکی یەزدان لە میسر هاتە خەونی یوسف و 20گوتی: «هەستە، منداڵەکە و دایکی ببە و بڕۆ بۆ خاکی ئیسرائیل، چونکە ئەوانەی دەیانویست منداڵەکە بکوژن، مردن.»
21یوسفیش هەستا، منداڵەکە و دایکی برد و گەڕایەوە خاکی ئیسرائیل. 22بەڵام کاتێک بیستی ئەرخیلاوس لە یەهودیا لە جێی هێرۆدسی باوکی فەرمانڕەوایە، ترسا بچێتە ئەوێ. دوای ئەوەی لە خەوندا ئاگادار کرایەوە، گەڕایەوە ناوچەی جەلیل. 23جا هات و لە شارۆچکەیەک نیشتەجێ بوو بە ناوی ناسیرە، بۆ ئەوەی ئەو فەرمایشتەی لە ڕێگەی پێغەمبەرانەوە گوترابوو بێتە دی: ﴿بە ناسیرەیی ناودەبردرێت.﴾
Vizita magilor
1După ce S-a născut Isus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod1 Irod cel Mare, care a domnit între anii 37–4 î.Cr. (vezi Flavius Josephus, Antichități, XIV)., iată că niște magi din Răsărit1 Probabil astrologi, originari fie din Persia, fie din Arabia, ambele la răsărit de Canaan. au venit la Ierusalim 2și au întrebat: „Unde este Împăratul Care li S-a născut iudeilor? Căci I-am văzut steaua răsărind2, 9 Sau: steaua în răsăritul ei. și am venit să ne închinăm Lui!“
3Regele Irod s-a tulburat auzind acest lucru și, împreună cu el, s-a tulburat tot Ierusalimul. 4El i-a adunat pe toți conducătorii preoților4 Sau: arhiereii. și pe cărturarii4 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei. poporului și i-a întrebat unde urma să Se nască Cristosul. 5Ei i-au răspuns: „În Betleemul Iudeei, căci așa a fost scris prin profetul:
6«Dar tu, Betleeme, ținut al lui Iuda,
nu ești nicidecum cel mai neînsemnat dintre conducătorii lui Iuda,
căci din tine va ieși un Conducător
Care-l va păstori pe poporul Meu, Israel!»“6 Vezi Mica 5:2.
7Atunci Irod i-a chemat în secret pe magi și a aflat exact de la ei timpul când apăruse steaua. 8Apoi i-a trimis la Betleem, zicându-le: „Duceți-vă, cercetați cu atenție despre Copilaș, iar când Îl veți găsi, anunțați-mă și pe mine, ca să vin și eu să mă închin Lui!“
9După ce l-au ascultat pe rege, magii au plecat. Și iată că steaua, pe care o văzuseră răsărind, a mers înaintea lor până când a ajuns și s-a oprit deasupra locului unde era Copilașul. 10Văzând ei steaua, s-au bucurat nespus de mult. 11Când au intrat în casă și L-au văzut pe Copilaș împreună cu Maria, mama Lui, s-au aruncat la pământ, închinându-se înaintea Lui. Ei și-au deschis cuferele și I-au oferit daruri: aur, tămâie scumpă și smirnă. 12Apoi, fiind înștiințați de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au plecat spre țara lor pe un alt drum.
Fuga în Egipt
13După ce au plecat ei, iată că un înger al Domnului i se arată în vis lui Iosif, zicând: „Scoală-te, ia Copilașul și pe mama Lui și fugi în Egipt! Să rămâi acolo până când îți voi spune eu, căci Irod va căuta Copilașul ca să-L omoare13 Lit.: să-L distrugă.!“
14Iosif s-a sculat, a luat Copilașul și pe mama Lui și a plecat în timpul nopții în Egipt, 15unde a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: „L-am chemat pe Fiul Meu din Egipt“15 Vezi Os. 11:1. Textul din Osea face referire la exodul lui Israel din Egipt, însă Matei vede istoria lui Israel recapitulată în viața lui Isus..
16Irod s-a înfuriat foarte tare când a văzut că a fost înșelat de magi și a trimis oameni să omoare toți băieții de la vârsta de doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu timpul pe care-l aflase exact de la magi. 17Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
18„Un glas a fost auzit în Rama,
plânset și bocet mult:
Rahela își plânge copiii
și nu vrea să fie mângâiată,
căci ei nu mai sunt“18 Vezi Ier. 31:15..
Întoarcerea în Nazaret
19După ce a murit Irod, iată că un înger al Domnului i se arată în vis lui Iosif, în Egipt, 20zicând: „Scoală-te, ia Copilașul și pe mama Lui și du-te în țara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să-i ia viața Copilașului!“
21Iosif s-a sculat, a luat Copilașul și pe mama Lui și a venit în țara lui Israel. 22Dar, când a auzit că în Iudeea domnea Arhelau22 Fiul lui Irod cel Mare. El a domnit peste Idumeea, Iudeea și Samaria între anii 4 î.Cr.–6 d.Cr., fiind detronat deoarece a fost un despot deosebit de crud (vezi Flavius Josephus, Antichități, XVII, 11 și 13). în locul lui Irod, tatăl lui, s-a temut să se ducă acolo și, fiind înștiințat de Dumnezeu în vis, s-a retras în ținuturile Galileei. 23S-a dus acolo și a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profeți, și anume că El va fi numit nazarinean23 Matei face referire, probabil, la mai multe texte profetice în care se menționează că Mesia va fi tratat cu dispreț, Nazaretul fiind un oraș obscur, ai cărui locuitori erau disprețuiți (vezi In. 1:45-46; F.A. 24:5). Unii comentatori sunt de părere că Matei face aluzie la termenul ebraic nețer (vlăstar) din Is. 11:1. De asemenea, este posibil ca Matei să facă referire aici la termenul ebraic nazir, care înseamnă dedicat (vezi Num. 6:1-21 și Jud. 13:5)..
