لۆقا 5 – KSS & NTLR

Kurdi Sorani Standard

لۆقا 5:1-39

عیسا قوتابییەکانی بانگ دەکات

1ڕۆژێکیان عیسا لە کەناری دەریاچەی جەنیسارەت ڕاوەستابوو، خەڵکی پاڵەپەستۆیان دەکرد تاکو گوێ لە پەیامی خودا بگرن. 2عیسا دوو بەلەمی لە کەناری دەریاچەکە بینی کە ماسیگرەکان بەجێیان هێشتبوو و تۆڕەکانیان دەشوشت. 3چووە ناو یەکێکیان، هی شیمۆن بوو، داوای لێکرد کەمێک لە وشکانی دووری بخاتەوە، ئینجا دانیشت و لەناو بەلەمەکەوە خەڵکەکەی فێردەکرد.

4کاتێک وتەکانی تەواو کرد بە شیمۆنی فەرموو: «دووری بخەرەوە بۆ قووڵایی و تۆڕەکانتان بۆ ڕاوکردن فڕێبدەن.»

5شیمۆن وەڵامی دایەوە: «گەورەم، بە درێژایی شەو زۆر هەوڵمان دا و هیچمان نەگرت. بەڵام لەبەر قسەی تۆ، تۆڕەکان فڕێدەدەم.»

6کاتێک ئەمەیان کرد ماسییەکی زۆریان گرت، خەریک بوو تۆڕەکانیان بدڕێت. 7جا ئیشارەتیان بۆ هاوکارانی ناو بەلەمەکەی دیکە کرد، تاکو بێن و یارمەتییان بدەن، ئیتر هاتن و هەردوو بەلەمەکەیان پڕکرد، هەتا وای لێهات خەریک بوو نوقوم ببن.

8شیمۆن پەترۆس کە ئەمەی بینی، خۆی خستە بەرپێی عیسا و گوتی: «گەورەم، لێم دووربکەوە، چونکە مرۆڤێکی گوناهبارم!» 9پەترۆس و هەموو ئەوانەی لەگەڵی بوون لە زۆری ئەو ماسییانەی گرتبوویان سەریان سوڕمابوو، 10یاقوب و یۆحەنای کوڕەکانی زەبدیش، هاوبەشی شیمۆن بوون.

عیسا بە شیمۆنی فەرموو: «مەترسە! ئیتر تۆ لە ئێستاوە مرۆڤ ڕاو دەکەیت5‏:10 مەبەست لە بەدەستهێنانی خەڵکە تاکو ببنە قوتابی مەسیح.‏11لەدوای ئەوەی بەلەمەکانیان هێنایە وشکانی، هەموو شتێکیان بەجێهێشت و دوای عیسا کەوتن.

چاککردنەوەی کەسێک کە نەخۆشی گولی هەیە

12کاتێک عیسا لە یەکێک لە شارەکان بوو، پیاوێک هات کە بە تەواوی تووشی نەخۆشی گولی ببوو. کە عیسای بینی خۆی بە زەویدا دا و لێی پاڕایەوە: «گەورەم، ئەگەر بتەوێت، دەتوانیت پاکم بکەیتەوە.»

13عیساش دەستی بۆ درێژکرد و دەستی لێدا و فەرمووی: «دەمەوێت، پاک بەرەوە.» ئیتر یەکسەر گولییەکەی لێبووەوە.

14عیسا ڕایسپارد: «بە کەس مەڵێ، بەڵام بڕۆ خۆت پیشانی کاهین بدە و بۆ پاکبوونەوەکەت ئەو قوربانییەی موسا فەرمانی کردووە بیکە، وەک شایەتییەک بۆیان.»

15لەگەڵ ئەوەشدا هەواڵی عیسا زیاتر بڵاو بووەوە، جا خەڵکێکی زۆر کۆبوونەوە تاکو گوێ بگرن و نەخۆشییەکانیان چاک بێتەوە. 16بەڵام ئەو دووردەکەوتەوە بۆ چۆڵەوانی و نوێژی دەکرد.

چاککردنەوەی ئیفلیجێک

17ڕۆژێکیان عیسا خەریکی فێرکردن بوو، فەریسی5‏:17 یان پەرەشین، مەزەبێکی جولەکە بوون، لە بەجێگەیاندنی تەورات توندڕەو بوون.‏ و مامۆستایانی تەوراتیش کە لە هەموو گوندەکانی جەلیل و یەهودیا و ئۆرشەلیمەوە هاتبوون دانیشتبوون، توانایەکی خودایی هەبوو بۆ چاککردنەوە. 18چەند پیاوێک هاتن کابرایەکی ئیفلیجیان بە جێگاکەیەوە هێنا و دەیانویست بیبەنە ژوورەوە و لەبەردەمی دایبنێن. 19کاتێک لەبەر زۆری خەڵکەکە ڕێیان نەبوو بیبەنە ژوورەوە، سەرکەوتنە سەربان و بە جێگاکەیەوە بە نێوان خشتەکاندا5‏:19 لەو سەردەمەدا سەربانی خانووەکانی ئیسرائیل کڵاوڕۆژنەیەکی گەورەیان هەبووە کە بۆ ڕووناکی و هەواگۆڕکێ بەکارهاتووە و بە خشت داپۆشراوە.‏ شۆڕیان کردەوە بۆ ناوەڕاستیان بۆ بەردەم عیسا.

20کە عیسا باوەڕی ئەوانی بینی، فەرمووی: «کابرا، گوناهەکانت بەخشران.»

21مامۆستایانی تەورات و فەریسییەکان بیریان کردەوە و لە خۆیان پرسی: «ئەمە کێیە کفر دەکات؟ بێجگە لە خودا کێ دەتوانێت گوناه ببەخشێت؟»

22بەڵام عیسا زانی بیر لە چی دەکەنەوە، وەڵامی دانەوە: «بۆچی لە دڵتاندا بیر لەم شتانە دەکەنەوە؟ 23کامیان ئاسانترە، بگوترێت: ”گوناهەکانت بەخشران،“ یان بگوترێت: ”هەستە و بڕۆ“؟ 24بەڵام بۆ ئەوەی بزانن کوڕی مرۆڤ5‏:24 کوڕی مرۆڤ: مەسیح بەم نازناوە خۆی دەناسێنێت. بڕوانە دانیال 7‏:13‏-14.‏ لەسەر زەوی دەسەڵاتی گوناهبەخشینی هەیە،…» بە ئیفلیجەکەی فەرموو: «پێت دەڵێم: هەستە، نوێنەکەت هەڵگرە و بڕۆرەوە ماڵەوە.» 25دەستبەجێ لەبەرچاویان هەستا، ئەوەی لەسەری ڕاکشابوو هەڵیگرت و چووەوە ماڵی خۆی، ستایشی خوداشی دەکرد. 26هەموویان سەرسام بوون و ستایشی خودایان کرد، ترس دایگرتن‏ و گوتیان: «ئەمڕۆ شتی سەرسوڕهێنەرمان بینی.»

عیسا بۆ گوناهباران هاتووە

27لەدوای ئەمانە عیسا ئەوێی بەجێهێشت، باجگرێکی بینی ناوی لێڤی بوو، لە شوێنی باجگری دانیشتبوو، پێی فەرموو: «دوام بکەوە.» 28ئەویش هەموو شتێکی بەجێهێشت، هەستا و دوای کەوت.

29لێڤی لە ماڵی خۆیدا میواندارییەکی گەورەی بۆ کرد، زۆر لە باجگران و خەڵکی دیکە لەگەڵیان لەسەر خوان بوون. 30بەڵام فەریسی و مامۆستایانی تەورات کە فەریسی بوون بۆڵەبۆڵیان بەسەر قوتابییەکانیدا کرد و گوتیان: «بۆچی لەگەڵ باجگر و گوناهباران دەخۆن و دەخۆنەوە؟»

31عیساش وەڵامی دانەوە: «لەشساغ پێویستی بە پزیشک نییە، بەڵکو نەخۆش. 32نەهاتووم ڕاستودروستان بانگهێشت بکەم، بەڵکو گوناهباران بۆ تۆبەکردن.»

لەبارەی ڕۆژووەوە

33ئینجا پێیان گوت: «قوتابییەکانی یەحیا زۆر ڕۆژوو دەگرن و نوێژ دەکەن، هەروەها ئەوانەی فەریسییەکان، بەڵام ئەوانەی تۆ دەخۆن و دەخۆنەوە.»

34عیساش پێی فەرموون: «ئایا دەتوانن وا بکەن بانگهێشتکراوانی زەماوەند بەڕۆژوو بن، کاتێک زاوا لەگەڵیاندایە؟ 35بەڵام ڕۆژێک دێت کە زاوایان لێ دوور دەخرێتەوە، ئەوسا لەو ڕۆژەدا بەڕۆژوو دەبن.»

36هەروەها نموونەیەکی بۆ هێنانەوە و فەرمووی: «هیچ کەس پارچەیەک لە جلوبەرگێکی نوێ ناکاتەوە بۆ ئەوەی جلوبەرگێکی کۆنی پێ پینە بکات، چونکە جلوبەرگە نوێیەکە دەدڕێت و پینە نوێیەکەش لەگەڵ جلوبەرگە کۆنەکە ناگونجێت. 37کەسیش شەرابی نوێ ناکاتە ناو مەشکەی کۆنەوە، ئەگینا شەرابە نوێیەکە مەشکەکە دەدڕێنێت و دەڕژێت، مەشکەکەش لەناودەچێت. 38کەواتە پێویستە شەرابی نوێ بکرێتە ناو مەشکەی نوێوە. 39کەسیش نییە شەرابی کۆن بخواتەوە و ئارەزووی نوێ بکات، چونکە دەڵێت ”کۆنەکە خۆشترە.“»

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 5:1-39

Chemarea primilor apostoli

(Mt. 4:18-22; Mc. 1:16-20; In. 1:40-42)

1În timp ce Se afla lângă lacul Ghenezaret1 Este vorba despre Marea (sau Lacul) Galileei, cunoscută sub mai multe denumiri: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; [peste tot în carte]. și mulțimea se înghesuia în jurul Lui ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, 2Isus a văzut două bărci trase la marginea lacului. Pescarii coborâseră din ele și‑și spălau năvoadele. 3S‑a urcat într‑una din bărci, care era a lui Simon, și l‑a rugat s‑o depărteze puțin de la țărm. Apoi S‑a așezat și, din barcă, a început să dea învățătură mulțimilor.

4Când a terminat de vorbit, i‑a zis lui Simon:

– Depărtează barca la apă adâncă și aruncați‑vă năvoadele pentru pescuit!

5Simon, răspunzând, a zis:

– Stăpâne, toată noaptea ne‑am ostenit, dar n‑am prins nimic. Totuși, la cuvântul Tău, voi arunca năvoadele.

6Au făcut așa și au prins atât de mulți pești, încât începuse să li se rupă năvoadele. 7Le‑au făcut semn confraților lor din cealaltă barcă, să vină să‑i ajute. Aceștia au venit și au umplut amândouă bărcile cu atât de mult pește, încât erau să se scufunde.

8Când Simon Petru a văzut ce s‑a întâmplat, a căzut la genunchii lui Isus și I‑a zis:

– Doamne, pleacă de la mine, pentru că sunt un om păcătos!

9Căci atât el, cât și cei ce erau împreună cu el fuseseră cuprinși de uimire datorită capturii de pește pe care o reușiseră. 10La fel erau și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, confrații lui Simon.

Isus i‑a răspuns lui Simon:

– Nu te teme! De acum înainte vei fi pescar de oameni!

11După ce au adus bărcile la țărm, au lăsat totul și L‑au urmat.

Curățirea unui bolnav de lepră

(Mt. 8:2-4; Mc. 1:40-44)

12În timp ce El era într‑una dintre cetăți, iată că un om plin de lepră12 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]., când L‑a văzut pe Isus, s‑a aruncat cu fața la pământ și L‑a rugat fierbinte, zicând:

– Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești12 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial și la fel erau considerați și cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46).!

13Isus a întins mâna, l‑a atins și a zis:

– Da, vreau. Fii curățit!

Și imediat lepra s‑a depărtat de la el.

14Isus i‑a poruncit:

– Să nu spui nimănui, ci du‑te, arată‑te preotului și adu un dar pentru curățirea ta, așa cum a poruncit Moise,14 Vezi Lev. 14:1-32. ca mărturie pentru ei.

15Dar vestea cu privire la El se răspândea tot mai mult, astfel că mulțimi mari de oameni se adunau să‑L asculte și să fie vindecați de neputințele lor. 16El însă Se retrăgea în locuri pustii și Se ruga.

Vindecarea unui paralitic

(Mt. 9:1-8; Mc. 2:3-12)

17Într‑una din zile, în timp ce El dădea învățătură, erau acolo și niște farisei17 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoștea și respecta cu strictețe litera Legii, precum și alte tradiții (reguli bazate pe o interpretare a Legii scrise: legea orală) [peste tot în carte]. și învățători ai Legii17 Cu referire la cei care studiau, interpretau și învățau VT. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte]., care veniseră de prin toate satele Galileei și ale Iudeei și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18Și iată că niște oameni aduceau pe pat18-19, 24-25 Cele mai multe paturi erau niște saltele umplute cu lână sau niște simple rogojini pe care dormeau oamenii. Puțini oameni își permiteau luxul de a avea un pat. Însă în acest context, patul trebuie să fi fost un fel de targă pentru ca omul să poată fi transportat mai ușor. un om care era paralizat. Ei încercau să intre cu el, ca să‑l pună înaintea lui Isus. 19Dar fiindcă n‑au găsit cum să‑l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s‑au urcat pe acoperișul19 Casele israelite din sec. I d.Cr. aveau un acoperiș plat, pe care se ajungea urcând niște trepte, de obicei exterioare. casei și l‑au coborât cu patul printre cărămizi19 Termenul face referire, de fapt, la lutul și pământul din care era făcut acoperișul unei case israelite din sec. I d.Cr., în mijlocul mulțimii, înaintea lui Isus.

20Văzând Isus credința lor, a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!“

21Cărturarii21 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte]. și fariseii au început să‑și zică: „Cine este Acesta Care rostește blasfemii? Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?!“

22Însă Isus, cunoscând gândurile lor, a răspuns, zicându‑le: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 23Ce este mai ușor, a spune: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică‑te și umblă!»? 24Dar, ca să știți că Fiul Omului24 Titlu mesianic pe care Isus Și l‑a atribuit Sie Însuși (vezi Dan. 7:13-14); apare de peste 80 de ori în evanghelii [peste tot în carte]. are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i‑a zis El celui ce era paralizat – ridică‑te, ia‑ți patul și du‑te acasă!“ 25Și deodată el s‑a ridicat înaintea lor, și‑a luat patul pe care zăcuse și s‑a dus acasă, slăvindu‑L pe Dumnezeu. 26Pe toți i‑a cuprins uimirea și Îl slăveau pe Dumnezeu. S‑au umplut de teamă și au zis: „Astăzi am văzut lucruri nemaiîntâlnite!“

Chemarea lui Levi

(Mt. 9:9-13; Mc. 2:14-17)

27După toate acestea, Isus a ieșit afară și a văzut un vameș, pe nume Levi27 Sau: Matei (vezi Mt. 9:9; 10:3)., șezând la vamă27 Locul unde se percepea impozitul pe circulația mărfurilor (în latină, portorium), Capernaum aflându‑se pe ruta comercială dintre Damasc, Galileea și M. Mediterană. Vama era pusă pe produsele aduse în zonă spre comercializare și intra în vistieria imperială. De aceea colectorii de taxe mai sunt numiți și vameși.. El i‑a zis: „Urmează‑Mă!“

28El a lăsat totul, s‑a ridicat și L‑a urmat. 29Apoi Levi a dat un mare ospăț la el acasă pentru Isus. Și o mare mulțime de vameși și de alți oaspeți luau masa împreună cu ei.

30Fariseii și cărturarii murmurau împotriva ucenicilor Lui, zicând:

– De ce mâncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii30 Acei oameni care nu păzeau Legea lui Moise și interpretările date de farisei.?

31Însă Isus, răspunzând, le‑a zis:

– Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 32Eu n‑am venit să‑i chem la pocăință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.

Despre post

(Mt. 9:14-17; Mc. 2:18-22)

33Ei I‑au zis:

– Ucenicii33 Multe mss conțin: De ce ucenicii lui Ioan…? lui Ioan, ca și cei ai fariseilor, postesc des33 În Lege era prescris un singur post anual, de Ziua Ispășirii (vezi Lev. 16:29). După exilul babilonian erau ținute alte patru posturi anuale (vezi Zah. 7:5; 8:19). Fariseii posteau de două ori pe săptămână (vezi 18:12), lunea și joia. și fac rugăciuni, dar ai Tăi mănâncă și beau!

34Isus le‑a răspuns:

– Puteți să‑i faceți pe nuntași să postească în timp ce mirele este cu ei? 35Însă vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci, în zilele acelea, vor posti.

36Le‑a spus apoi și o pildă36 Gr.: parabole (ebr.: mașal). A nu se confunda cu alegoria: în pilde accentul cade pe ideea principală, care este explicată, iar în alegorie fiecare element primește un sens figurat, care trebuie explicat [peste tot în carte].:

– Nimeni nu rupe un petic dintr‑o haină nouă ca să‑l aplice la o haină veche. Altfel, o va rupe și pe cea nouă, iar peticul de la cea nouă nu se va potrivi la cea veche. 37Și nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul cel nou va crăpa burdufurile, iar el se va vărsa și burdufurile vor fi distruse. 38Ci vinul nou trebuie turnat în burdufuri noi. 39Și nimeni nu vrea să bea vin nou după ce a băut vin vechi, pentru că zice: „Cel vechi este mai bun39 Unele mss conțin: destul de bun.!“