ئیشایا 65 – KSS & NTLR

Judecată și mântuire

1„M‑am lăsat căutat de către cei ce nu întrebau;

M‑am lăsat găsit de către cei ce nu Mă căutau.

Am zis: «Iată‑Mă, iată‑Mă!»

către un neam care nu chema Numele Meu.

2Mi‑am întins mâinile toată ziua

către un popor răzvrătit.

Ei umblă pe o cale care nu este bună,

după gândurile lor.

3Sunt un popor care Mă provoacă la mânie,

pe față, neîncetat,

aducând jertfe în grădini

și arzând tămâie pe altare din cărămidă.

4Ei locuiesc în morminte

și înnoptează în locuri tainice,

mâncând carne de porc

și având în vase zeamă din bucate necurate.

5Ei zic: «Stai deoparte!

Nu te apropia de mine,

căci sunt prea sfânt pentru tine!»

Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele,

un foc care arde toată ziua.

6Iată, stă scris înaintea Mea:

«Nu voi tăcea, ci voi răsplăti pe deplin;

le voi răsplăti pe deplin în poala lor,

7atât pentru nelegiuirile voastre,

cât și pentru nelegiuirile părinților voștri»,

zice Domnul.

Pentru că au ars tămâie pe munți,

și M‑au sfidat pe dealuri,

voi măsura în poala lor

o răsplată deplină pentru faptele lor din trecut.“

8Așa vorbește Domnul:

„După cum se mai găsește must într‑un ciorchine,

iar cineva spune:

«Nu‑l distruge, căci încă se mai află o binecuvântare în el!»,

tot așa voi face și Eu de dragul robilor Mei:

nu‑i voi distruge pe toți.

9Voi face să iasă o sămânță9 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. din Iacov

și din Iuda un moștenitor al munților Mei!

Aleșii Mei îi vor moșteni

și robii Mei vor locui acolo.

10Șaronul va fi pășune pentru turme,

iar valea Acor10 Vezi Ios. 7:26. Acor înseamnă Tulburare, dar este și un joc de cuvinte între Acar, un alt nume al lui Acan (1 Cron. 2:7), și Acor. – un loc de odihnă pentru cirezi,

pentru poporul care Mă caută.

11Cât despre voi, care‑L părăsiți pe Domnul,

care uitați de muntele Meu cel sfânt,

care întindeți o masă «Norocului»11 Ebr.: Gad

și umpleți o cupă de vin amestecat în cinstea «Destinului»11 Ebr.: Meni,

12vă voi destina sabiei.

Toți vă veți pleca pentru înjunghiere,

pentru că, atunci când am chemat, nu ați răspuns,

când am vorbit, nu ați ascultat,

ci ați făcut ce este rău în ochii Mei

și ați ales ceea ce nu‑Mi era plăcut.“

13De aceea așa vorbește Stăpânul Domn:

„Iată, robii Mei vor mânca,

însă voi veți flămânzi.

Iată, robii Mei vor bea,

însă voi veți înseta.

Iată, robii Mei se vor bucura,

însă voi veți fi făcuți de rușine.

14Iată, robii Mei vor striga de bucurie dintr‑o inimă fericită,

însă voi veți striga dintr‑o inimă îndurerată

și veți geme dintr‑un duh zdrobit.

15Vă veți lăsa numele ca un blestem aleșilor Mei

și Stăpânul Domn vă va omorî,

iar robilor Săi le va pune un alt nume.

16Oricine va fi binecuvântat în țară,

va fi binecuvântat prin Dumnezeul adevărului,

și oricine va jura în țară,

va jura pe Dumnezeul adevărului,

pentru că necazurile de dinainte sunt uitate

și ascunse de ochii Mei.

Ceruri noi și un pământ nou

17Căci iată, creez ceruri noi

și un pământ nou!

Lucrurile de dinainte nu vor mai fi amintite

și nu vor mai reveni în mintea nimănui.

18Prin urmare, bucurați‑vă și veseliți‑vă pentru totdeauna

de ceea ce creez,

căci iată, creez Ierusalimul pentru a fi o veselie

și poporul lui, o bucurie.

19Mă voi bucura de Ierusalim

și Mă voi veseli de poporul Meu.

Nu se va mai auzi în el

nici plâns și nici strigăt.

20Nu va mai fi acolo

niciun sugar care să trăiască doar câteva zile

și niciun bătrân care să nu‑și împlinească zilele.

Cel care va muri la o sută de ani

va fi considerat tânăr20 Sau: Tânărul va muri la o sută de ani.

și cel care nu va ajunge20 Sau: și păcătosul care va ajunge. suta de ani

va fi considerat blestemat.

21Își vor construi case și vor locui în ele;

vor planta vii și vor mânca rodul lor.

22Ei nu vor mai zidi case ca alții să locuiască în ele,

nu vor mai planta ca alții să mănânce,

căci, precum zilele unui copac,

așa vor fi și zilele poporului Meu,

iar aleșii Mei se vor bucura pe deplin

de lucrul mâinilor lor.

23Ei nu vor trudi în zadar

și nu vor naște copii pentru teroare,

căci vor fi o sămânță binecuvântată de Domnul,

ei și urmașii lor.

24Înainte ca ei să Mă cheme, Eu le voi răspunde,

înainte să termine de vorbit, Eu îi voi auzi!

25Lupul și mielul vor paște împreună,

leul va mânca paie ca boul,

iar hrana șarpelui va fi țărâna!

Ei nu vor face rău și nu vor distruge nimic

pe tot muntele Meu cel sfânt,“ zice Domnul.