예레미야 12 – KLB & NTLR

Korean Living Bible

예레미야 12:1-17

예레미야의 질문

1여호와여, 내가 주와 논쟁한다고 해도 주는 의로우신 분이십니다. 그러 나 내가 주께 한 가지 물어 보고 싶습니다. 악한 자가 잘되고 정직하지 못한 자가 12:1 또는 ‘안락함은’성공하는 것은 무슨 이유입니까?

2주께서 그들을 심으셨기 때문에 그들이 뿌리를 박고 자라 열매를 맺었습니다. 그런데도 그들은 입술로만 주를 가까이할 뿐 마음으로는 주를 멀리하고 있습니다.

3여호와여, 주는 나를 아시고 또 나를 보고 계시며 주를 향하는 내 마음 자세를 살피고 계십니다. 양을 잡으려고 끌어내듯 이 악한 자들을 끌어내어 죽일 날을 위해 준비하소서.

4언제까지 이 땅이 슬퍼하며 들의 모든 초목이 말라야 하겠습니까? 이 땅에 사는 사람들이 악하므로 짐승과 새들도 전멸하게 되었습니다. 더구나 그들은 “12:4 또는 ‘우리의 결국을’우리가 하는 일을 그는 보지 못한다” 하고 말합니다.

여호와의 대답

5여호와께서 나에게 대답하셨다. “네가 걸어다니는 사람과 함께 달려도 피곤하다면 어떻게 말과 경주를 하겠느냐? 네가 안전한 땅에서 비틀거린다면 요단의 숲에서는 어떻게 하겠느냐?

6네 형제들과 네 가족까지도 너를 배신하고 너에게 큰 소리를 지른다. 그들이 너에게 좋은 말을 하여도 너는 그들을 믿지 말아라.”

7여호와께서 말씀하신다. “내가 내 집을 버리며 나의 택한 민족을 내던지고 나의 사랑하는 백성을 대적의 손에 넘겨 주었다.

8나의 택한 백성이 숲속의 사자처럼 나를 향해 소리를 지르므로 내가 그들을 미워한다.

9내 백성이 매에게 사방 공격을 당한 새처럼 되었다. 너희는 들짐승을 모아다가 그것을 삼키게 하라.

10많은 외국 통치자들이 내 포도원을 못 쓰게 만들고 내 밭을 짓밟고 내가 좋아하는 땅을 황무지로 만들었다.

11그들이 그 땅을 황무지가 된 채 그대로 내버려 두어 온 땅이 황폐해졌으나 그것을 애석하게 여기는 자가 없다.

12광야의 모든 높은 곳에 파괴자들이 이르렀다. 내가 온 땅을 삼켜 버릴 칼을 보낼 것이니 아무도 평안하게 살 수 없을 것이다.

13내 백성들이 밀을 심어도 가시를 거두며 열심히 일하여도 얻는 것이 없을 것이다. 나 여호와의 분노 때문에 그들은 자기들이 추수한 것에 대하여 부끄러움을 느낄 것이다.”

14여호와께서 말씀하신다. “내가 내 백성 이스라엘에게 준 땅을 해치는 모든 인접 국가들에 대하여 나 여호와가 말한다. 보라, 내가 그 악한 민족들을 그들의 땅에서 뽑아 버리고 그들에게서 유다를 구출하겠다.

15그러나 내가 그들을 뽑아 버린 후에 그들을 불쌍히 여겨 각각 자기 나라, 자기 땅으로 인도하겠다.

16만일 그들이 12:16 원문에는 ‘내 백성의 도를 부지런히 배우며’내 백성의 신앙을 받아들이고 한때 그들이 내 백성에게 바알로 맹세하라고 가르친 것처럼 나를 그들의 하나님으로 섬기겠다고 맹세하면 그들도 내 백성과 같이 되어 번영을 누릴 것이다.

17그러나 나에게 복종하지 않는 나라는 내가 뿌리째 뽑아 버리고 멸절해 버릴 것이다. 이것은 나 여호와의 말이다.”

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 12:1-17

Plângerea lui Ieremia

1Tu ești întotdeauna drept, Doamne,

când mă cert cu Tine.

Îți voi vorbi totuși cu privire la judecățile Tale.

De ce prosperă calea celor răi?

De ce toți trădătorii au parte de bine?

2Tu i‑ai plantat, iar ei au prins rădăcină.

Cresc și aduc rod.

Tu ești întotdeauna pe buzele lor,

dar departe de inimile2 Lit.: rinichii. lor.

3Totuși, Tu, Doamne, mă cunoști;

Tu mă vezi și îmi cercetezi inima cu privire la Tine.

Înhață‑i ca pe niște oi care trebuie înjunghiate!

Pune‑i deoparte3 Vezi nota de la 6:4. pentru ziua măcelului!

4Până când se va usca țara

și se va veșteji iarba de pe orice câmpie?

Din cauza răutății celor ce locuiesc în ea,

animalele și păsările sunt spulberate.

Căci ei zic:

„El4 Cel mai probabil este vorba despre Dumnezeu. nu ne va vedea sfârșitul!“

Răspunsul Domnului

5„Dacă ai alergat cu pedestrașii

iar ei te‑au obosit,

cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai?

Într‑o țară liniștită te crezi în siguranță,

dar ce5 Sau: Dacă și într‑o țară liniștită te împiedici, / ce. vei face la desișul Iordanului?

6Chiar și frații tăi,

propria ta familie, te trădează;

ei înșiși strigă în gura mare după tine.

Nu te încrede în ei

chiar dacă te vorbesc de bine.

7Mi‑am părăsit Casa,

Mi‑am abandonat moștenirea,

am dat‑o pe iubita sufletului Meu

în mâna dușmanilor ei.

8Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine

ca un leu în pădure:

și‑a ridicat glasul împotriva Mea,

de aceea o urăsc.

9N‑a ajuns oare moștenirea Mea pentru Mine

o pasăre de pradă pestriță,

înconjurată de păsări de pradă?

Duceți‑vă și strângeți toate vietățile câmpului!

Aduceți‑le ca s‑o devoreze!

10Mulți păstori Mi‑au distrus via

și Mi‑au călcat ogorul în picioare.

Mi‑au prefăcut ogorul Meu cel plăcut

într‑un deșert pustiit.

11L‑au transformat într‑un pustiu.

Pustiit, el bocește înaintea Mea.

Toată țara a fost devastată,

dar nu este nimeni care să pună la inimă.

12Distrugătorii au sosit

pe toate înălțimile pleșuve din pustie,

căci sabia Domnului devorează țara

de la un capăt la celălalt

și nimeni nu va avea pace.

13Au semănat grâu, dar au cules spini;

s‑au ostenit, dar nu au obținut nimic.

Să vă fie rușine de recoltele voastre

în urma mâniei aprige a Domnului!“

14Așa vorbește Domnul: „Cât despre toți vecinii Mei cei răi, care se ating de moștenirea pe care am dat‑o poporului Meu, Israel, îi voi smulge din țara lor și voi smulge Casa lui Iuda din mijlocul lor. 15Dar, după ce‑i voi smulge, voi avea iarăși milă de ei și‑i voi aduce pe fiecare la moștenirea lui și în țara lui. 16Dacă vor învăța bine căile poporului Meu și vor jura pe Numele Meu, zicând: «Viu este Domnul!», așa cum Mi‑au învățat și ei poporul să jure pe Baal, atunci vor fi repuși în drepturi în mijlocul poporului Meu. 17Dar, dacă vreun neam nu va asculta, îl voi smulge cu desăvârșire și îl voi distruge, zice Domnul.“