가뭄을 선언하는 엘리야
1길르앗에 사는 17:1 또는 ‘디셉’디스베 사람 엘리야가 아합왕에게 이렇게 말하였다. “내가 섬기는 살아 계신 이스라엘의 하나님 여호와의 이름으로 말씀드립니다만 내 말이 있을 때까지 앞으로 몇 년 동안 이슬이나 비가 내리지 않을 것입니다.”
2그때 여호와께서 엘리야에게 말씀하셨다.
3“너는 이 곳을 떠나 동쪽으로 가서 요단강 동편의 그릿 시냇가에 숨고
4물은 그 시내에서 마셔라. 먹을 것은 내가 까마귀에게 명령하여 공급하도록 하겠다.”
5그래서 그는 여호와의 명령에 순종하여 그릿 시냇가로 가 그 곳에 머물러 있으면서
6그 시냇물을 마시고 아침저녁으로 까마귀들이 물어다 주는 빵과 고기를 먹었다.
7그러나 비가 내리지 않아 얼마 후에는 그 시냇물도 말라 버렸다.
엘리야와 사르밧 과부
8그때 여호와께서 엘리야에게 다시 말씀하셨다.
9“너는 시돈 근처에 있는 사르밧으로 가서 거기 머물러 있거라. 내가 그 곳에 사는 한 과부에게 명령하여 너에게 먹을 것을 공급하도록 하였다.”
10그래서 그는 사르밧으로 갔는데 성문에 이르렀을 때 한 과부가 나무를 줍고 있었다. 그때 엘리야는 그 과부를 불러 물 한 컵 갖다 달라고 부탁하였다.
11그녀가 물을 가지러 가려고 할 때 “빵도 한 조각 갖다 주시오” 하고 그는 다시 부탁하였다.
12그러자 그 과부는 이렇게 대답하였다. “살아 계신 당신의 하나님 여호와의 이름으로 맹세하지만 나에게는 빵이 하나도 없습니다. 내가 가진 것이라고는 밀가루 한 움큼과 약간의 기름뿐입니다. 나는 나무를 조금 주워다가 내 아들과 함께 마지막으로 음식을 만들어 먹으려고 합니다. 우리는 이것만 먹고 나면 굶어 죽게 될 것입니다.”
13그때 엘리야가 말하였다. “염려하지 말고 가서 먼저 그것으로 작은 빵 하나를 만들어 나에게 가져오시오. 그런 다음에 남은 것으로 당신과 당신의 아들을 위해 음식을 만드시오.
14이스라엘의 하나님 여호와께서는 이 땅에 비를 내리시는 날까지 당신의 밀가루 통에 밀가루가 떨어지지 않을 것이며 그 기름 병에 기름이 마르지 않을 것이라고 말씀하셨습니다.”
15그래서 그 과부가 가서 엘리야의 말대로 했더니 엘리야와 그 식구들이 여러 날 동안 먹었는데도
16여호와께서 엘리야를 통해 말씀하신 대로 그 통의 밀가루가 떨어지지 않았고 그 병의 기름이 마르지 않았다.
17그런데 얼마 후에 그 과부의 아들이 병들어 점점 병세가 악화되는 바람에 죽고 말았다.
18그러자 그녀가 엘리야에게 말하였다. “하나님의 사람이여, 어째서 나에게 이렇게 하셨습니까? 내 죄를 생각나게 하고 내 아들을 죽이려고 이 곳까지 오셨습니까?”
19그때 엘리야는 “그 아이를 이리 주시오” 하고 그를 받아 자기가 임시로 사용하고 있는 다락방으로 안고 가서 침대에 눕히고
20여호와께 부르짖었다. “나의 하나님 여호와여, 주는 어째서 이 과부에게 이런 재앙을 내리셨습니까? 주께서는 나를 친절하게 보살펴 주고 있는 이 과부의 아들을 죽이셨습니다.”
21그러고서 엘리야는 몸을 펴서 그 아이 위에 세 번 엎드리고 “나의 하나님 여호와여, 이 아이의 영혼이 돌아오게 하소서” 하고 기도하였다.
22여호와께서 엘리야의 기도를 들어주셨으므로 그 아이의 영혼이 몸으로 돌아와 그가 되살아났다.
23엘리야가 그 아이를 안고 다락방에서 내려와 그의 어머니에게 주며 “보시오, 당신의 아들이 되살아났소!” 하자
24그 과부가 말하였다. “내가 이제야 당신이 하나님의 사람이며 여호와께서 당신을 통해 말씀하신 것이 사실임을 알겠습니다.”
Profetul Ilie anunță seceta
1Ilie1 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa. tișbitul, unul din locuitorii Ghiladului, i‑a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în acești ani decât la cuvântul meu.“
2Apoi Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ilie, zicând: 3„Pleacă de aici, du‑te spre răsărit și ascunde‑te lângă uedul3-7 Vezi nota de la 2:37. Cherit, care se află la răsărit de Iordan. 4Vei bea apă din ued. Le‑am poruncit corbilor să‑ți asigure hrana acolo.“
5El a făcut potrivit Cuvântului Domnului: s‑a dus și s‑a așezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan. 6Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața, și pâine și carne seara, iar el bea apă din ued. 7După o vreme însă, uedul a secat, pentru că nu mai plouase în țară.
Ilie și văduva din Sarepta
8Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit, zicând: 9„Ridică‑te, du‑te la Sarepta care aparține de Sidon și locuiește acolo! Iată, i‑am poruncit unei văduve de acolo să‑ți asigure hrana.“ 10El s‑a ridicat și s‑a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, iată că acolo era o văduvă care strângea lemne.
El a strigat‑o și a zis:
– Te rog, adu‑mi puțină apă într‑un vas ca să beau!
11Ea a plecat să‑i aducă apă, dar Ilie a strigat‑o și a zis:
– Te rog, adu‑mi și o bucată de pâine în mâna ta!
12Ea a răspuns:
– Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într‑un urcior și puțin ulei într‑un vas. Dar iată, strâng acum două bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce acasă și voi pregăti cu acestea pâine pentru mine și pentru fiul meu, ca să mâncăm; după aceea vom muri.
13Ilie i‑a zis:
– Nu te teme. Du‑te și fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o turtă mică pentru mine și adu‑mi‑o. După aceea vei face și pentru tine și pentru fiul tău, 14căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din urcior nu se va termina, iar uleiul din vas nu se va împuțina, până în ziua în care Domnul va da ploaie pe fața pământului.“
15Ea s‑a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie. Și astfel ea, Ilie și familia ei au avut de mâncare în fiecare zi. 16Făina din urcior nu s‑a terminat și uleiul din vas nu s‑a împuținat, după Cuvântul Domnului rostit prin Ilie.
17După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s‑a îmbolnăvit. S‑a îmbolnăvit atât de grav, încât n‑a mai rămas suflare în el.
18Atunci ea i‑a zis lui Ilie:
– Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să‑mi amintești nelegiuirea mea și să aduci moartea fiului meu?
19El i‑a răspuns:
– Dă‑mi‑l pe fiul tău.
L‑a luat din brațele ei, l‑a dus în odaia de sus unde locuia el și l‑a așezat pe patul său. 20Apoi a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“ 21El s‑a întins de trei ori peste copil și a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, Te rog, fă ca sufletul acestui copil să se întoarcă în lăuntrul lui!“ 22Domnul a ascultat glasul lui Ilie. Sufletul copilului s‑a întors în lăuntrul lui și el a revenit la viață.
23Ilie a luat copilul, l‑a coborât din odaia de sus în casă, i l‑a dat mamei sale și i‑a zis:
– Iată, fiul tău trăiește!
24Femeia i‑a zis lui Ilie:
– Acum știu că ești un om al lui Dumnezeu, iar Cuvântul Domnului este adevăr în gura ta!
