이스라엘의 거역
1우리가 포로로 잡혀온 지 7년째가 되는 해 5월 10일에 이스라엘 장로 몇 사람이 여호와께 물어 볼 말이 있어 내 앞에 와서 앉았다.
2그때 여호와께서 말씀하셨다.
3“사람의 아들아, 너는 이스라엘 장로들에게 나 주 여호와가 이렇게 말한다고 일러 주어라. ‘너희가 나에게 물으려고 왔느냐? 살아 있는 나 주 여호와가 분명히 말하지만 너희가 묻는 것을 내가 용납하지 않겠다.’
4“사람의 아들아, 네가 그들을 심문하겠느냐? 그렇다면 너는 그 조상들이 행한 더러운 일을 그들에게 알게 하고
5나 주 여호와가 이렇게 말한다고 일러 주어라: 내가 이스라엘을 택하고 이집트에서 야곱의 후손들에게 나를 나타낼 때에 내가 그들에게 맹세하며 ‘나는 여호와 너희 하나님이다’ 하였다.
6그 날 나는 그들에게 이집트에서 그들을 이끌어내어 내가 그들을 위해 마련해 놓은 땅, 곧 기름지고 비옥하며 모든 땅 중에서 가장 아름다운 땅으로 인도하겠다고 약속하였으며
7또 그들에게 ‘너희는 너희가 사랑하는 그 더러운 우상들을 던져 버리고 이집트의 거짓된 신들로 자신을 더럽히지 말아라. 나는 여호와 너희 하나님이다’ 하고 말하였다.
8“그러나 그들은 나를 반역하고 내 말을 듣지 않았으며 그들이 사랑하던 더러운 우상들을 버리지 않고 이집트의 신들을 떠나지도 않았다. 그래서 나는 그들이 아직 이집트에 있을 때에 그들에게 내 분노를 쏟아 분풀이하겠다고 말하였다.
9그러나 나는 이방 사람들이 보는 데서 내 이름을 더럽히지 않으려고 그렇게 하지 않고 그들을 이집트에서 인도해 내어 이집트 사람들이 보는 앞에서 나를 그들에게 나타내었다.
10이렇게 해서 나는 그들을 이집트에서 인도해 내어 광야에 이르게 하고
11순종하면 누구나 살 수 있는 법과 규정을 그들에게 주었다.
12또 나는 그들에게 안식일을 주어 그들과 나 사이에 징표를 삼게 하고 내가 그들을 거룩하게 하는 여호와임을 알게 하였다.
13“그러나 이스라엘 백성은 광야에서 나를 거역하여 순종만 하면 살 수 있는 내 법과 규정을 지키지 않고 거절하며 나의 안식일을 완전히 더럽혔다. 그래서 내가 광야에서 나의 분노를 그들에게 쏟아 그들을 멸망시키겠다고 말하였다.
14그러나 내가 그들을 인도해 내는 것을 목격한 이방 나라 앞에서 나는 내 이름을 더럽히지 않으려고 그렇게 하지 않았다.
15그리고 내가 그들에게 준 땅, 곧 기름지고 비옥하며 모든 땅 중에서 가장 아름다운 땅으로 그들을 인도하지 않겠다고 광야에서 맹세하며 말한 것은
16그들이 내 명령을 거절하고 내 법을 지키지 않으며 안식일을 더럽히고 오히려 그 마음에 우상 섬기기를 더 좋아하였기 때문이다.
17그렇지만 나는 그들을 불쌍히 여겨 광야에서 그들을 전멸시키지 않고
18오히려 그 자손들에게 이렇게 말하였다. ‘너희는 너희 조상들의 규범을 따르지 말고 그들의 법을 지키지 말며 그들의 우상으로 자신을 더럽히지 말아라.
19나는 여호와 너희 하나님이다. 너희는 내 법에 순종하고 내 명령을 지키며
20나의 안식일을 거룩하게 하라. 이것이 너희와 나 사이에 맺은 계약의 표가 되어 내가 너희 하나님 여호와임을 상기시켜 줄 것이다.’
21“그러나 그 자손들도 나를 거역하였으며 순종하면 살 수 있는데도 내 법을 어기고 내 명령을 지키지 않으며 나의 안식일을 더럽혔다. 그래서 나는 광야에서 내 분노를 그들에게 쏟아 분풀이 하겠다고 말하였다.
22그렇지만 내가 그들을 인도해 내는 것을 목격한 이방 나라 앞에서 나는 내 이름을 더럽히지 않으려고 그렇게 하지 않았다.
23나는 또 그들을 온 세계에 흩어 버리겠다고 광야에서 맹세하였다.
24이것은 그들이 내 명령에 순종하지 않고 내 법을 무시하며 나의 안식일을 더럽히고 그 조상들의 우상을 사모하였기 때문이다.
25내가 또 그들이 좋지 못한 법과 살지 못하게 하는 규정을 채택하게 하고
26그들이 장남을 제물로 드려 자신을 더럽히도록 내버려 둔 것은 내가 그들을 벌하여 그들이 나를 여호와인 줄 알게 하기 위해서였다.
27“그러므로 사람의 아들아, 너는 나 주 여호와가 하는 말을 이스라엘 백성에게 이렇게 전하라: 이와 같이 너희 조상들도 나를 배신하여 나를 욕되게 하였다.
28내가 그들을 약속한 땅으로 인도했을 때 그들이 높은 산과 잎이 무성한 나무를 보고 거기서 제물을 드리고 분향하며 술을 따르고 제사를 지냄으로 나를 노하게 하였다.
29그때 나는 그들에게 ‘너희가 찾아가는 산당이 무엇이냐?’ 하고 물었다. 그래서 그것은 오늘날까지 20:29 ‘산당’ 이라는 뜻인데 ‘바’ 는 다닌다는 뜻이며 ‘마’ 는 무엇이냐라는 뜻.‘바마’ 로 불려지고 있다.”
심판과 회복
30“그러므로 너는 이스라엘 백성에게 나 주 여호와가 하는 말을 전하라. ‘너희가 너희 조상들처럼 자신을 더럽히고 더러운 우상을 쫓아다니며 창녀짓을 하느냐?
31너희가 너희 아들을 불에 태워 제물로 바치고 오늘날까지도 너희 모든 우상으로 자신을 더럽히고 있다. 이스라엘 백성아, 너희가 나에게 묻는 것을 내가 어떻게 용납하겠느냐? 살아 있는 나 주 여호와가 말하지만 너희가 나에게 묻는 것을 내가 절대로 용납하지 않을 것이다.
32“ ‘너희는 이방 나라 사람들처럼 되어서 나무나 돌을 숭배하고 싶다고 말한다. 그러나 너희 생각대로 되지 않을 것이다.
33살아 있는 나 주 여호와가 분명히 말하지만 내가 큰 능력과 힘과 분노로 너희를 다스리겠다.
34내가 큰 능력과 힘과 분노로 너희를 이방 나라에서 나오게 하며 너희를 흩어진 나라에서 모아
35이방 나라의 광야로 인도하고 거기서 너희를 대면하여 심문하되
36내가 너희 조상들을 이집트 땅에서 이끌어낸 후에 광야에서 그들을 심문한 것처럼 너희를 심문하겠다. 이것은 나 주 여호와의 말이다.
3720:37 또는 ‘내가 너희를 막대기 아래로 지나게 하며 언약의 줄로 매려니와’내가 너희를 단단히 단속하여 나와 맺은 계약을 지키게 할 것이며
38너희 가운데서 나에게 반역한 자와 범죄한 자를 내가 다 제거할 것이다. 그들이 살고 있는 땅에서 내가 그들을 나오게 할지라도 그들이 이스라엘 땅에는 들어가지 못하게 할 것이니 너희가 나를 여호와인 줄 알 것이다.
39“ ‘나 주 여호와가 말한다. 이스라엘 백성들아, 너희가 끝까지 우상을 섬기겠다고 고집한다면 가서 너희 멋대로 하여라. 그러나 후에는 너희가 나에게 분명히 순종할 것이며 너희 예물과 우상으로 나의 거룩한 이름을 더 이상 더럽히지 않을 것이다.
40나 주 여호와가 말한다. 그 땅의 거룩한 산, 곧 이스라엘의 높은 산에서 너희 모든 이스라엘 백성들이 나를 섬길 것이며 나는 너희를 기쁘게 받아들이고 또 거기서 너희 예물과 첫열매와 너희 거룩한 제물을 다 요구할 것이다.
41내가 너희를 이방 나라에서 인도해 내고 너희를 흩어졌던 나라에서 모아들일 때에 내가 너희를 향기로운 제물로 받고 이방 나라들이 보는 데서 너희를 통해 나의 거룩함을 나타내겠다.
42내가 너희 조상들에게 주기로 약속한 이스라엘 땅으로 너희를 인도해 들일 때에 너희가 나를 여호와인 줄 알 것이다.
43거기서 너희는 너희 행위와 자신을 더럽힌 모든 소행을 기억하고 너희가 행한 악에 대하여 너희 자신을 증오하게 될 것이다.
44이스라엘 백성들아, 내가 너희 악한 행위와 더러운 소행대로 너희를 벌하지 않고 내 이름을 위해 너희를 너그럽게 대하겠다. 그 때는 너희가 나를 여호와인 줄 알 것이다. 이것은 나 주 여호와의 말이다.’ ”
남쪽에 대한 예언
45여호와께서 또 나에게 말씀하셨다.
46“사람의 아들아, 너는 남쪽을 바라보아라. 너는 남쪽을 향해 외치며 네겝의 삼림 지대에 대하여 예언하라:
47너는 여호와의 말씀을 들어라. 주 여호와께서 너에게 이렇게 말씀하셨다. ‘내가 너에게 불을 놓을 것이다. 그 불이 너의 모든 푸른 나무와 마른 나무를 다 태워 버릴 것이다. 그 맹렬한 불꽃은 꺼지지 않을 것이며 남에서 북까지 온 지면이 그 불에 새까맣게 탈 것이다.
48모든 사람이 나 여호와가 그 불을 일으킨 것을 알 것이니 그 불이 꺼지지 않을 것이다.’ ”
49그때 내가 말하였다. “주 여호와여, 그들은 내가 20:49 또는 ‘그는 비유로 말하는 자가 아니냐?’늘 알아듣지 못하는 비유만 말한다고 불평하고 있습니다.”
Israel, condamnat pentru apostazie
1În al șaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,1 14 august 591 î.Cr.; vezi nota de la 1:1. au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel1 Vezi nota de la 8:1. ca să‑L întrebe pe Domnul și s‑au așezat înaintea mea.
2Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 3„Fiul omului, vorbește‑le bătrânilor lui Israel și spune‑le că așa vorbește Stăpânul Domn: «Ați venit să Mă întrebați? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»
4Vrei să‑i judeci? Vrei să‑i judeci, fiul omului? Atunci fă‑le cunoscute urâciunile părinților lor. 5Să le spui că așa vorbește Stăpânul Domn: «În ziua când l‑am ales pe Israel, Mi‑am ridicat mâna5 Aluzie la jurământul exprimat prin acest gest. pentru sămânța Casei lui Iacov și M‑am făcut cunoscut lor în țara Egiptului. Atunci am ridicat mâna pentru ei, zicând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ 6În ziua aceea le‑am jurat că‑i voi scoate din țara Egiptului și că‑i voi duce într‑o țară pe care am căutat‑o pentru ei, o țară unde curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. 7Le‑am zis: ‘Aruncați‑vă fiecare spurcăciunile dinaintea ochilor și nu vă întinați cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.’
8Dar ei s‑au răzvrătit împotriva Mea și n‑au vrut să Mă asculte. Niciunul nu și‑a aruncat spurcăciunile dinaintea ochilor lui și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9Dar am făcut altfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor printre care ei se aflau; căci înaintea ochilor lor Mă făcusem cunoscut ca să‑i scot din țara Egiptului. 10Așa că i‑am scos din țara Egiptului și i‑am dus în pustie. 11Le‑am dat hotărârile Mele și le‑am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12Le‑am mai dat și Sabatele Mele, ca semn între Mine și ei, ca să se știe că Eu sunt Domnul Care îi sfințește12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)..
13Dar cei din Casa lui Israel s‑au răzvrătit împotriva Mea în pustie. N‑au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, și au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑i voi mistui în pustie. 14Dar nu le‑am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 15De asemenea, le‑am jurat în pustie că nu‑i voi mai duce în țara pe care le‑am rânduit‑o, în țara în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, 16deoarece au respins rânduielile Mele, n‑au urmat hotărârile Mele și au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s‑au dus. 17Totuși, M‑am uitat cu milă la ei, nu i‑am distrus și nu i‑am făcut să piară în pustie. 18Atunci le‑am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmați hotărârile părinților voștri, nu păziți judecățile lor și nu vă întinați cu idolii lor. 19Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmați hotărârile Mele, păziți și împliniți rânduielile Mele 20și sfințiți Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și voi și să se știe că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’
21Dar și copiii lor s‑au răzvrătit împotriva Mea. Ei n‑au urmat hotărârile Mele, n‑au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, iar Sabatele Mele le‑au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor în pustie. 22Dar Mi‑am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie astfel profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 23De asemenea, le‑am jurat în pustie că‑i voi împrăștia printre neamuri și‑i voi răspândi prin țările lumii, 24pentru că n‑au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele și și‑au ațintit privirile spre idolii părinților lor.
25Mai mult, le‑am dat hotărâri care nu erau bune și judecăți prin care să nu poată trăi. 26I‑am întinat prin darurile lor, când își treceau prin foc întâii născuți, ca să‑i îngrozesc și să știe astfel că Eu sunt Domnul.»
27De aceea, fiul omului, vorbește Casei lui Israel și spune‑le: «Așa vorbește Stăpânul Domn: iată prin ce anume M‑au mai blasfemiat părinții voștri, fiind necredincioși față de Mine. 28Când i‑am dus în țara pe care am jurat că le‑o voi da, ei și‑au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos și acolo și‑au înjunghiat jertfele, acolo și‑au oferit ofrandele prin care M‑au înfuriat, acolo și‑au pus miresmele plăcute și acolo au turnat darurile de băutură. 29Eu i‑am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’ De aceea, până în ziua de azi se numește Bama29 Bama înseamnă Înălțime..»
Promisiunea restaurării
30Așadar, spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul Domn: vă veți întina oare la fel ca părinții voștri, prostituându‑vă înaintea spurcăciunilor lor? 31Aducându‑vă darurile și trecându‑vă fiii prin foc, voi continuați până astăzi să vă întinați prin toți idolii voștri. Și Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.
32Voi ziceți: ‘Vrem să fim ca neamurile, asemenea clanurilor celorlalte țări, și să slujim lemnului și pietrei!’ Ceea ce voi aveți însă în minte nu se va întâmpla niciodată! 33Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia! 34Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia. 35Vă voi duce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. 36Așa cum i‑am judecat pe părinții voștri în pustia țării Egiptului, tot așa vă voi judeca și pe voi, zice Stăpânul Domn. 37Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. 38Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiți și pe cei nesupuși Mie. Îi voi scoate din țara unde au fost străini, dar nu vor intra în țara lui Israel. Atunci veți ști că Eu sunt Domnul.
39Cât despre voi, Casă a lui Israel, așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Duceți‑vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! După aceea însă veți asculta de Mine cu siguranță și nu‑Mi veți mai profana Numele Meu cel sfânt cu darurile și cu idolii voștri! 40Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălțat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toți cei din țară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoință. Acolo voi căuta40 Sau: voi accepta. contribuțiile voastre și cele dintâi roade din darurile voastre, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. 41Când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută și Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor neamurilor41 Vezi 20:1 și Num. 20:12.. 42Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat cu mâna ridicată că o voi da părinților voștri. 43Acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate faptele prin care v‑ați întinat și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le‑ați săvârșit. 44Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, nu căile voastre cele rele și faptele voastre pervertite, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“
Iudeea este condamnată
45Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis:
46– Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre drumul dinspre miazăzi, predică împotriva sudului și profețește împotriva pădurii ținutului Neghevului. 47Spune‑i pădurii Neghevului astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, și totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. 48Și orice făptură va vedea că Eu am aprins‑o; ea nu va fi stinsă.»“
49Atunci am zis:
– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!
