천국 비유
1“그때 하늘 나라는 마치 저마다 등을 가지고 신랑을 맞으러 나간 열 처녀와 같을 것이다.
2열 처녀 중에 다섯은 어리석고 다섯은 슬기로웠다.
3어리석은 처녀들은 등을 가졌으나 기름이 없었고
4슬기로운 처녀들은 등에 기름을 채워 두었다.
5그러나 신랑이 늦도록 오지 않자 처녀들은 모두 졸다가 잠이 들었다.
6그런데 한밤중에 ‘자, 신랑이 온다. 맞으러 나오너라!’ 하고 외치는 소리가 들렸다.
7그때 처녀들은 다 일어나 저마다 등을 손질했다.
8어리석은 처녀들이 슬기로운 처녀들에게 ‘우리 등불이 꺼져가는데 너희 기름을 좀 주겠니?’ 하자
9슬기로운 처녀들이 대답하였다. ‘너희에게 기름을 나눠 주면 우리도 모자라고 너희도 모자랄 거야. 차라리 가게에 가서 사다 쓰지 그러니?’
10그러나 미련한 처녀들이 기름을 사러 간 사이에 신랑이 왔다. 그래서 준비한 처녀들은 신랑과 함께 결혼 잔치에 들어가고 문은 닫혔다.
11그 후에 미련한 처녀들이 와서 ‘주님, 주님, 문을 열어 주십시오’ 하고 부르짖었다.
12그러나 신랑은 ‘내가 분명히 말하지만 나는 너희를 전혀 알지 못한다’ 하고 대답하였다.
13그러므로 깨어 있어라. 너희는 그 날과 그 시간을 알지 못한다.
14“또 하늘 나라는 여행을 떠나면서 종들을 불러 자기 재산을 맡긴 사람과 같다.
15주인은 각 사람의 능력에 따라 한 사람에게는 다섯 25:15 1달란트는 6,000데나리온. 1데나리온은 하루 품삯. 하루 품삯을 10,000원으로 계산할 경우 5달란트는 3억 원, 2달란트는 1억 2천만 원, 1달란트는 6천만 원달란트를, 또 한 사람에게는 두 달란트를, 다른 한 사람에게는 한 달란트를 각각 맡기고 여행을 떠났다.
16다섯 달란트 받은 사람은 곧 가서 그것으로 장사하여 다섯 달란트를 더 벌었고
17두 달란트 받은 사람도 두 달란트를 더 벌었다.
18그러나 한 달란트 받은 사람은 가서 땅을 파고 주인의 25:18 원문에는 ‘은’돈을 묻어 두었다.
19오랜 후에 주인이 돌아와 그들과 셈을 하게 되었다.
20다섯 달란트 받은 사람이 다섯 달란트를 더 가지고 와서 ‘주인님, 제게 다섯 달란트를 맡기셨는데 보십시오, 다섯 달란트를 더 벌었습니다’ 하고 말하였다.
21그래서 주인이 그에게 ‘잘하였다, 착하고 충실한 종아, 네가 작은 일에 충실하였으니 내가 너에게 많은 일을 맡기겠다. 너는 주인의 기쁨에 참여하여라’ 하였다.
22두 달란트 받은 사람도 와서 ‘주인님, 제게 두 달란트를 맡기셨는데 보십시오, 두 달란트를 더 벌었습니다’ 하고 말하였다.
23그래서 주인은 그에게도 ‘잘하였다, 착하고 충실한 종아, 네가 작은 일에 충실하였으니 내가 너에게 많은 일을 맡기겠다. 너는 주인의 기쁨에 참여하여라’ 하였다.
24그런데 한 달란트 받은 사람은 와서 ‘주인님, 저는 주인님이 아무 수고도 하지 않고 남이 심고 뿌려 놓은 것을 거둬들이는 지독한 분으로 알았습니다.
25그래서 저는 두려워서 주인님의 돈을 땅 속에 묻어 두었다가 가져왔습니다. 보십시오, 주인님의 돈이 여기 있습니다’ 하였다.
26그때 주인이 이렇게 대답하였다. ‘악하고 게으른 종아, 네가 나를 그런 사람으로 알았느냐?
27그렇다면 내 돈을 은행에 맡겼다가 내가 돌아왔을 때 이자와 원금을 함께 받도록 했어야 하지 않느냐?
28그가 가진 한 달란트를 빼앗아 열 달란트 가진 사람에게 주어라.
29누구든지 있는 사람은 더 받아 넘치게 되고 없는 사람은 있는 것마저 빼앗길 것이다.
30이 쓸모없는 종을 바깥 어두운 곳에 내쫓아라. 거기서 통곡하며 이를 갈 것이다.’
31“25:31 원문에는 ‘인자’ (사람의 아들)내가 영광 중에 모든 천사들과 함께 와서 내 영광의 보좌에 앉을 것이다.
32그리고 모든 민족을 내 앞에 모으고 목자가 양과 염소를 갈라 놓듯 사람들을 갈라 놓아
33양은 오른편에, 염소는 왼편에 세울 것이다.
34그때 왕이 오른편에 있는 사람들에게 ‘내 아버지의 복을 받은 사람들아, 와서 세상이 창조된 때부터 너희를 위해 준비된 나라를 물려받아라.
35너희는 내가 굶주릴 때 먹을 것을 주었고 목마를 때 마실 것을 주었으며 나그네 되었을 때 너희 집으로 맞아들였고
36벗었을 때 입을 것을 주었고 병들었을 때 간호해 주었으며 갇혔을 때 찾아 주었다’ 고 말할 것이다.
37그러면 의로운 사람들이 ‘주님, 언제 우리가 주님이 굶주리신 것을 보고 음식을 대접하였으며 목마르신 것을 보고 마실 것을 드렸습니까?
38언제 우리가 주님이 나그네 되신 것을 보고 우리 집으로 맞아들였으며 벗으신 것을 보고 입을 것을 드렸습니까?
39또 언제 우리가 주님이 병드신 것을 보고 간호해 드렸으며 갇혔을 때 찾아갔습니까?’ 하고 말할 것이다.
40그때 왕은 그들에게 ‘내가 분명히 말하지만 너희가 이들 내 형제 중에 아주 보잘것없는 사람 하나에게 한 일이 바로 내게 한 일이다’ 하고 말할 것이다.
41“그런 다음 그는 왼편에 있는 사람들에게 ‘저주를 받은 사람들아, 너희는 내게서 떠나 마귀와 그 부하들을 위해 준비된 영원한 불에 들어가거라.
42너희는 내가 굶주릴 때 먹을 것을 주지 않았고 목마를 때 마실 것을 주지 않았으며
43나그네 되었을 때 너희 집으로 맞아들이지 않았고 벗었을 때 입을 것을 주지 않았으며 병들고 갇혔을 때 돌보지 않았다’ 고 말할 것이다.
44그러면 그들도 ‘주님, 언제 우리가 주님이 굶주리신 것이나 목마르신 것이나 나그네 되신 것이나 벗으신 것이나 병드신 것이나 갇히신 것을 보고 돌보지 않았습니까?’ 하고 말할 것이다.
45그때 왕은 그들에게 ‘내가 분명히 말하지만 너희가 이 보잘것없는 사람 하나에게 하지 않은 일이 곧 내게 하지 않은 일이다’ 하고 말할 것이다.
46그렇게 해서 이 사람들은 영원한 형벌을 받는 곳에, 의로운 사람들은 영원한 생명을 누리는 곳에 들어갈 것이다.”
Pilda celor zece fecioare
1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“ 7Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“ 9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“
10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“ 12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“
13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15Unuia i-a dat cinci talanți15 Talantul a fost la început o unitate de măsură (aproximativ 30 kg), iar mai târziu o unitate monetară, echivalentul a 6000 de denari (în cazul talantului de argint) sau de zece ori mai mult în cazul celui de aur. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 20:2 [peste tot în capitol]., altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“ 21Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“
22S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“ 23Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“
24S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“ 26Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus arginții la zarafi27 Termenul grecesc poate însemna atât schimbători de bani, cât și bancheri, și se referă la persoanele care se ocupau cu schimbul de bani, plăteau dobânzi și acordau împrumuturi celor care ofereau garanție., pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale 32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre32 În Orientul Apropiat din antichitate, oile și caprele erau adesea duse la păscut împreună. Odată cu lăsarea nopții, păstorii le separau unele de altele, adăpostind caprele într-un țarc mai protejat de intemperii deoarece erau mai sensibile la frig și umezeală și trebuiau supravegheate mai îndeaproape. 33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.
34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat36 Gr.: episkeptomai, termen care face parte din aceeași familie de cuvinte din care provine și cuvântul intrat în limba română: episcop (care înseamnă a vizita, a cerceta, a priveghea, a supraveghea, a veni în ajutor)., am fost în închisoare și ați venit la Mine.“
37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“
40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“
41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat!“
44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?!“
45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“
46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
