King James Version

Psalm 69

1Save me, O God; for the waters are come in unto my soul.

I sink in deep mire, where there is no standing: I am come into deep waters, where the floods overflow me.

I am weary of my crying: my throat is dried: mine eyes fail while I wait for my God.

They that hate me without a cause are more than the hairs of mine head: they that would destroy me, being mine enemies wrongfully, are mighty: then I restored that which I took not away.

O God, thou knowest my foolishness; and my sins are not hid from thee.

Let not them that wait on thee, O Lord God of hosts, be ashamed for my sake: let not those that seek thee be confounded for my sake, O God of Israel.

Because for thy sake I have borne reproach; shame hath covered my face.

I am become a stranger unto my brethren, and an alien unto my mother's children.

For the zeal of thine house hath eaten me up; and the reproaches of them that reproached thee are fallen upon me.

10 When I wept, and chastened my soul with fasting, that was to my reproach.

11 I made sackcloth also my garment; and I became a proverb to them.

12 They that sit in the gate speak against me; and I was the song of the drunkards.

13 But as for me, my prayer is unto thee, O Lord, in an acceptable time: O God, in the multitude of thy mercy hear me, in the truth of thy salvation.

14 Deliver me out of the mire, and let me not sink: let me be delivered from them that hate me, and out of the deep waters.

15 Let not the waterflood overflow me, neither let the deep swallow me up, and let not the pit shut her mouth upon me.

16 Hear me, O Lord; for thy lovingkindness is good: turn unto me according to the multitude of thy tender mercies.

17 And hide not thy face from thy servant; for I am in trouble: hear me speedily.

18 Draw nigh unto my soul, and redeem it: deliver me because of mine enemies.

19 Thou hast known my reproach, and my shame, and my dishonour: mine adversaries are all before thee.

20 Reproach hath broken my heart; and I am full of heaviness: and I looked for some to take pity, but there was none; and for comforters, but I found none.

21 They gave me also gall for my meat; and in my thirst they gave me vinegar to drink.

22 Let their table become a snare before them: and that which should have been for their welfare, let it become a trap.

23 Let their eyes be darkened, that they see not; and make their loins continually to shake.

24 Pour out thine indignation upon them, and let thy wrathful anger take hold of them.

25 Let their habitation be desolate; and let none dwell in their tents.

26 For they persecute him whom thou hast smitten; and they talk to the grief of those whom thou hast wounded.

27 Add iniquity unto their iniquity: and let them not come into thy righteousness.

28 Let them be blotted out of the book of the living, and not be written with the righteous.

29 But I am poor and sorrowful: let thy salvation, O God, set me up on high.

30 I will praise the name of God with a song, and will magnify him with thanksgiving.

31 This also shall please the Lord better than an ox or bullock that hath horns and hoofs.

32 The humble shall see this, and be glad: and your heart shall live that seek God.

33 For the Lord heareth the poor, and despiseth not his prisoners.

34 Let the heaven and earth praise him, the seas, and every thing that moveth therein.

35 For God will save Zion, and will build the cities of Judah: that they may dwell there, and have it in possession.

36 The seed also of his servants shall inherit it: and they that love his name shall dwell therein.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 69

Psalmul 69

Pentru dirijor. De cântat ca şi „Crinii“. Al lui David.

Dumnezeule, scapă-mă,
    căci mi-au ajuns apele până la gât!
Mă afund în mâl,
    nu mai găsesc loc tare;
intru în adâncurile apei
    şi mă înghit şuvoaiele.
Am obosit strigând,
    mi s-a uscat gâtul;
mi se topesc ochii
    tânjind după Dumnezeul meu.
Cei ce mă urăsc fără motiv
    sunt mai mulţi decât perii capului meu,
mulţi sunt cei ce vor să mă piardă,
    duşmani ai mei fără temei.
Trebuie să dau înapoi
    ce nu am furat.[a]

Dumnezeule, Tu-mi cunoşti nechibzuinţa,
    păcatele mele nu-Ţi sunt ascunse.

Fie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se ruşineze din pricina mea,
    Stăpâne, Doamne al Oştirilor,
fie ca cei ce Te caută să nu roşească din pricina mea,
    Dumnezeule al lui Israel!
Din pricina Ta port eu ocara,
    şi dezonoarea mi-a acoperit faţa.
Sunt considerat un străin de către fraţii mei,
    un venetic de către fiii mamei mele,
căci râvna pentru Casa Ta mă mistuie
    şi ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste mine!
10 Când plâng şi postesc,
    ei mă batjocoresc.
11 Când îmbrac sacul de jale,
    ei mă fac de pomină.
12 Cei ce stau la poarta cetăţii mă vorbesc,
    cei ce se îmbată cântă despre mine.

13 Totuşi eu tot Ţie mă voi ruga, Doamne,
    pentru vremea bunăvoinţei Tale.
Dumnezeule, în marea Ta îndurare,
    răspunde-mi cu izbăvirea Ta sigură!
14 Izbăveşte-mă din noroi, să nu mă afund!
    Să fiu izbăvit de cei ce mă urăsc şi de adâncurile apei!
15 Şuvoaiele apelor să nu mă ducă,
    să nu mă înghită adâncul,
        să nu se închidă deasupra-mi gura gropii!
16 Doamne, răspunde-mi, căci îndurarea Ta este atât de bună[b]!
    După mila Ta cea mare, întoarce-Ţi faţa spre mine!
17 Nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău, căci sunt în necaz,
    ci răspunde-mi degrabă!
18 Apropie-Te de sufletul meu şi răscumpără-mi-l!
    Din pricina celor ce mă urăsc, scapă-mă!

19 Tu cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea
    şi pe toţi duşmanii mei.
20 Ocara mi-a frânt inima,
    mi-a îmbolnăvit-o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
    după mângâietori, dar nu-i găsesc.
21 Ci ei îmi pun în mâncare venin,
    iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.

22 Să li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor,
    iar bunăstarea – într-un laţ!
23 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
    Fă să li se clatine mereu coapsele !
24 Varsă-Ţi furia peste ei
    şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!
25 Fie-le locuinţa pustiită
    şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Şi aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
    şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.
27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
    şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28 Şterge-i din Cartea celor vii
    şi nu-i scrie alături de cei drepţi!

29 Eu însă sunt necăjit şi îndurerat;
    fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!

30 Atunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu
    şi-L voi mări prin mulţumiri!
31 Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou
    sau un viţel cu coarne şi copite.
32 Cei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura.
    Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,
33 căci Domnul ascultă pe cei sărmani
    şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!

34 Să-L laude cerul şi pământul,
    mările şi tot ce mişună prin ele,
35 căci Dumnezeu va mântui Sionul
    şi va construi cetăţile lui Iuda!
Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;
36     urmaşii robilor Săi le vor moşteni
        şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.

Notas al pie

  1. Psalmii 69:4 Sau, sub forma unei zicale: Trebuie dat înapoi / ceea ce nu am furat?
  2. Psalmii 69:16 Sau: plăcută