1And God said unto Jacob, Arise, go up to Beth-el, and dwell there: and make there an altar unto God, that appeared unto thee when thou fleddest from the face of Esau thy brother. 2Then Jacob said unto his household, and to all that were with him, Put away the strange gods that are among you, and be clean, and change your garments: 3And let us arise, and go up to Beth-el; and I will make there an altar unto God, who answered me in the day of my distress, and was with me in the way which I went. 4And they gave unto Jacob all the strange gods which were in their hand, and all their earrings which were in their ears; and Jacob hid them under the oak which was by Shechem. 5And they journeyed: and the terror of God was upon the cities that were round about them, and they did not pursue after the sons of Jacob.
6¶ So Jacob came to Luz, which is in the land of Canaan, that is, Beth-el, he and all the people that were with him. 7And he built there an altar, and called the place El-beth-el: because there God appeared unto him, when he fled from the face of his brother.35.7 El-beth-el: that is, The God of Beth-el 8But Deborah Rebekah’s nurse died, and she was buried beneath Beth-el under an oak: and the name of it was called Allon-bachuth.35.8 Allon-bachuth: that is, The oak of weeping
9¶ And God appeared unto Jacob again, when he came out of Padan-aram, and blessed him. 10And God said unto him, Thy name is Jacob: thy name shall not be called any more Jacob, but Israel shall be thy name: and he called his name Israel. 11And God said unto him, I am God Almighty: be fruitful and multiply; a nation and a company of nations shall be of thee, and kings shall come out of thy loins; 12And the land which I gave Abraham and Isaac, to thee I will give it, and to thy seed after thee will I give the land. 13And God went up from him in the place where he talked with him. 14And Jacob set up a pillar in the place where he talked with him, even a pillar of stone: and he poured a drink offering thereon, and he poured oil thereon. 15And Jacob called the name of the place where God spake with him, Beth-el.
16¶ And they journeyed from Beth-el; and there was but a little way to come to Ephrath: and Rachel travailed, and she had hard labour.35.16 a little…: Heb. a little piece of ground 17And it came to pass, when she was in hard labour, that the midwife said unto her, Fear not; thou shalt have this son also. 18And it came to pass, as her soul was in departing, (for she died) that she called his name Ben-oni: but his father called him Benjamin.35.18 Ben-oni: that is, The son of my sorrow35.18 Benjamin: that is, The son of the right hand 19And Rachel died, and was buried in the way to Ephrath, which is Beth-lehem. 20And Jacob set a pillar upon her grave: that is the pillar of Rachel’s grave unto this day.
21¶ And Israel journeyed, and spread his tent beyond the tower of Edar. 22And it came to pass, when Israel dwelt in that land, that Reuben went and lay with Bilhah his father’s concubine: and Israel heard it. Now the sons of Jacob were twelve: 23The sons of Leah; Reuben, Jacob’s firstborn, and Simeon, and Levi, and Judah, and Issachar, and Zebulun: 24The sons of Rachel; Joseph, and Benjamin: 25And the sons of Bilhah, Rachel’s handmaid; Dan, and Naphtali: 26And the sons of Zilpah, Leah’s handmaid; Gad, and Asher: these are the sons of Jacob, which were born to him in Padan-aram.
27¶ And Jacob came unto Isaac his father unto Mamre, unto the city of Arbah, which is Hebron, where Abraham and Isaac sojourned. 28And the days of Isaac were an hundred and fourscore years. 29And Isaac gave up the ghost, and died, and was gathered unto his people, being old and full of days: and his sons Esau and Jacob buried him.
Întoarcerea lui Iacov la Betel
1Dumnezeu i‑a zis lui Iacov: „Ridică‑te, suie‑te la Betel, locuiește acolo și zidește un altar pentru Dumnezeul Care ți S‑a arătat pe când fugeai de fratele tău, Esau.“
2Iacov a zis familiei lui și tuturor celor care erau cu el: „Îndepărtați dumnezeii care sunt în mijlocul vostru, curățiți‑vă și schimbați‑vă hainele. 3Să ne ridicăm și să ne suim la Betel. Voi zidi acolo un altar pentru Dumnezeul Care mi‑a răspuns în ziua necazului meu și a fost cu mine pe oriunde3 Lit.: a fost cu mine în drumul pe care. am umblat.“ 4Ei i‑au dat lui Iacov toți dumnezeii, care erau în mâinile lor, și cerceii care erau în urechile lor. Iacov i‑a îngropat sub terebintul care se afla lângă Șechem. 5Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu a cuprins cetățile din împrejurimi, astfel încât nimeni nu i‑a urmărit.
6Iacov a ajuns la Luz, adică Betel, care se află în țara Canaan, împreună cu toți oamenii care erau cu el. 7Acolo a zidit un altar și a pus acelui loc numele El‑Betel7 El‑Betel înseamnă Dumnezeul Betelului., pentru că Dumnezeu Însuși i Se arătase acolo, pe când fugea de fratele său. 8Debora, doica Rebecăi, a murit și a fost îngropată sub un stejar, mai jos de Betel. De aceea stejarului i s‑a pus numele Alon-Bakut8 Alon-Bakut înseamnă Stejarul Bocetului..
9După ce Iacov s‑a întors din Padan-Aram, Dumnezeu i S‑a arătat din nou, l‑a binecuvântat 10și i‑a zis: „Numele tău este Iacov; dar nu te vei mai numi Iacov10 Ebr.: Ya’aqob înseamnă Cel care ține de călcâi (în sens figurat: Înșelător). Vezi nota de la 25:26., ci numele tău va fi Israel10 Israel înseamnă El se luptă cu Dumnezeu..“ Și i‑a pus numele Israel.
11Apoi Dumnezeu i‑a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic11 Ebr.: El‑Șadai.: fii roditor și înmulțește‑te. Un neam și o mulțime de neamuri vor ieși din tine, chiar regi vor ieși din coapsele tale. 12Țara pe care le‑am dat‑o lui Avraam și Isaac ți‑o voi da ție și seminței12 Vezi nota de la 12:7. tale după tine.“ 13Apoi Dumnezeu S‑a înălțat de la el, din locul în care îi vorbise. 14Iacov a ridicat un stâlp de piatră în locul în care Dumnezeu îi vorbise și a turnat o jertfă de băutură și untdelemn pe el. 15Iacov a pus numele Betel15 Betel înseamnă Casa lui Dumnezeu. locului în care îi vorbise Dumnezeu.
Moartea Rahelei și a lui Isaac
16După aceea au plecat din Betel și, înainte de a ajunge la Efrata, pe Rahela au apucat‑o durerile nașterii. A avut o naștere grea. 17Pe când era în durerile nașterii, moașa i‑a zis: „Nu te teme, pentru că mai ai un fiu.“ 18În timp ce‑și dădea sufletul, pentru că era pe moarte, Rahela i‑a pus băiatului numele Ben‑Oni18 Ben‑Oni înseamnă Fiul necazului meu.; însă tatăl său i‑a pus numele Beniamin18 Beniamin înseamnă Fiul dreptei mele sau Fiul născut în sud, deosebindu‑l de ceilalți fii care s‑au născut în nord. Stând cu fața spre răsărit, sudul se află în partea dreaptă.. 19Rahela a murit și a fost îngropată pe drumul spre Efrata, adică Betleem. 20Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei, stâlp care a rămas pe mormântul Rahelei până în ziua aceasta.
21Israel și‑a continuat călătoria și apoi și‑a întins cortul dincolo de Migdal-Eder. 22În timp ce Israel locuia în acel ținut, Ruben s‑a dus și s‑a culcat cu Bilha, țiitoarea tatălui său. Israel a aflat acest lucru.
Iacov avea doisprezece fii.
23Fiii Leei au fost:
Ruben, întâiul născut al lui Iacov;
Simeon, Levi, Iuda, Isahar și Zabulon.
24Fiii Rahelei au fost:
Iosif și Beniamin.
25Fiii Bilhei, roaba Rahelei, au fost:
Dan și Neftali.
26Fiii Zilpei, roaba Leei, au fost:
Gad și Așer.
Aceștia au fost fiii lui Iacov, care i s‑au născut în Padan-Aram.
Moartea lui Isaac
27Iacov a ajuns la tatăl său, Isaac, în Mamre, lângă Chiriat-Arba, adică Hebron, unde au locuit ca străini Avraam și Isaac. 28Isaac a trăit o sută optzeci de ani. 29El și‑a dat ultima suflare și astfel a murit bătrân și sătul de zile, fiind adăugat la poporul său. Iar Esau și Iacov, fiii săi, l‑au înmormântat.
