1And there was a famine in the land, beside the first famine that was in the days of Abraham. And Isaac went unto Abimelech king of the Philistines unto Gerar. 2And the LORD appeared unto him, and said, Go not down into Egypt; dwell in the land which I shall tell thee of: 3Sojourn in this land, and I will be with thee, and will bless thee; for unto thee, and unto thy seed, I will give all these countries, and I will perform the oath which I sware unto Abraham thy father; 4And I will make thy seed to multiply as the stars of heaven, and will give unto thy seed all these countries; and in thy seed shall all the nations of the earth be blessed; 5Because that Abraham obeyed my voice, and kept my charge, my commandments, my statutes, and my laws.
6¶ And Isaac dwelt in Gerar: 7And the men of the place asked him of his wife; and he said, She is my sister: for he feared to say, She is my wife; lest, said he, the men of the place should kill me for Rebekah; because she was fair to look upon. 8And it came to pass, when he had been there a long time, that Abimelech king of the Philistines looked out at a window, and saw, and, behold, Isaac was sporting with Rebekah his wife. 9And Abimelech called Isaac, and said, Behold, of a surety she is thy wife: and how saidst thou, She is my sister? And Isaac said unto him, Because I said, Lest I die for her. 10And Abimelech said, What is this thou hast done unto us? one of the people might lightly have lien with thy wife, and thou shouldest have brought guiltiness upon us. 11And Abimelech charged all his people, saying, He that toucheth this man or his wife shall surely be put to death.
12Then Isaac sowed in that land, and received in the same year an hundredfold: and the LORD blessed him.26.12 received: Heb. found 13And the man waxed great, and went forward, and grew until he became very great: 26.13 went…: Heb. went going 14For he had possession of flocks, and possession of herds, and great store of servants: and the Philistines envied him.26.14 servants: or, husbandry 15For all the wells which his father’s servants had digged in the days of Abraham his father, the Philistines had stopped them, and filled them with earth. 16And Abimelech said unto Isaac, Go from us; for thou art much mightier than we.
17¶ And Isaac departed thence, and pitched his tent in the valley of Gerar, and dwelt there. 18And Isaac digged again the wells of water, which they had digged in the days of Abraham his father; for the Philistines had stopped them after the death of Abraham: and he called their names after the names by which his father had called them. 19And Isaac’s servants digged in the valley, and found there a well of springing water.26.19 springing: Heb. living 20And the herdmen of Gerar did strive with Isaac’s herdmen, saying, The water is ours: and he called the name of the well Esek; because they strove with him.26.20 Esek: that is, Contention 21And they digged another well, and strove for that also: and he called the name of it Sitnah.26.21 Sitnah: that is, Hatred 22And he removed from thence, and digged another well; and for that they strove not: and he called the name of it Rehoboth; and he said, For now the LORD hath made room for us, and we shall be fruitful in the land.26.22 Rehoboth: that is Room 23And he went up from thence to Beer-sheba. 24And the LORD appeared unto him the same night, and said, I am the God of Abraham thy father: fear not, for I am with thee, and will bless thee, and multiply thy seed for my servant Abraham’s sake. 25And he builded an altar there, and called upon the name of the LORD, and pitched his tent there: and there Isaac’s servants digged a well.
26¶ Then Abimelech went to him from Gerar, and Ahuzzath one of his friends, and Phichol the chief captain of his army. 27And Isaac said unto them, Wherefore come ye to me, seeing ye hate me, and have sent me away from you? 28And they said, We saw certainly that the LORD was with thee: and we said, Let there be now an oath betwixt us, even betwixt us and thee, and let us make a covenant with thee;26.28 We saw…: Heb. Seeing we saw 29That thou wilt do us no hurt, as we have not touched thee, and as we have done unto thee nothing but good, and have sent thee away in peace: thou art now the blessed of the LORD.26.29 That…: Heb. If thou shalt 30And he made them a feast, and they did eat and drink. 31And they rose up betimes in the morning, and sware one to another: and Isaac sent them away, and they departed from him in peace. 32And it came to pass the same day, that Isaac’s servants came, and told him concerning the well which they had digged, and said unto him, We have found water. 33And he called it Shebah: therefore the name of the city is Beer-sheba unto this day.26.33 Shebah: That is, an oath26.33 Beer-sheba: that is, the well of the oath
34¶ And Esau was forty years old when he took to wife Judith the daughter of Beeri the Hittite, and Bashemath the daughter of Elon the Hittite: 35Which were a grief of mind unto Isaac and to Rebekah.26.35 a grief…: Heb. bitterness of spirit
Isaac la Gherar
1În țară a venit o foamete, în afară de foametea dinainte, care fusese în zilele lui Avraam. Isaac s‑a dus la Abimelek, regele filistenilor, în Gherar. 2Domnul i S‑a arătat lui Isaac și i‑a zis: „Nu coborî în Egipt, ci locuiește în țara despre care îți voi spune. 3Locuiește în această țară. Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, pentru că ție și seminței3-4, 24 Vezi nota de la 12:7. tale vă voi da toate aceste ținuturi. Astfel, voi împlini jurământul pe care i l‑am făcut tatălui tău, Avraam. 4Îți voi face sămânța la fel de numeroasă precum stelele cerurilor și le voi da toate aceste ținuturi. Prin sămânța ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, 5pentru că Avraam a ascultat de glasul Meu și a păzit îndatoririle, poruncile, hotărârile și legile Mele.“ 6Astfel, Isaac a locuit în Gherar.
7Atunci când oamenii din acel loc îl întrebau despre soția lui, el le răspundea: „Este sora mea!“, deoarece se temea să le spună că este soția lui, crezând că oamenii din acel loc îl vor ucide din cauza Rebecăi, pentru că era plăcută la înfățișare.
8După ce a stat mai multă vreme acolo, s‑a întâmplat că regele Abimelek, regele filistenilor, s‑a uitat pe fereastră și iată că Isaac o dezmierda8 Sau: râdea cu posibil un joc de cuvinte cu Isaac (el râde). pe soția sa, Rebeca.
9Abimelek l‑a chemat pe Isaac și a zis:
– Iată, sigur ea este soția ta. De ce ai zis: „Ea este sora mea.“?
Isaac i‑a răspuns:
– Fiindcă îmi ziceam ca nu cumva să mor din cauza ei.
10Abimelek a zis:
– Ce mi‑ai făcut? Ce ușor s‑ar fi putut culca vreunul din popor cu soția ta și astfel ai fi adus vina asupra noastră!
11Apoi, Abimelek a poruncit întregului popor, zicând: „Oricine se va atinge de acest om sau de soția lui să fie pedepsit cu moartea.“
12Isaac a semănat în acea țară și, în același an, a recoltat însutit, pentru că Domnul l‑a binecuvântat. 13El s‑a îmbogățit, iar bogăția a continuat să‑i crească până când a ajuns foarte bogat. 14Avea turme de oi, cirezi de vite și mulți servitori și de aceea filistenii îl invidiau. 15Filistenii au astupat și au umplut cu pământ toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său, în zilele lui Avraam, tatăl său.
16Atunci Abimelek i‑a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, pentru că ai ajuns mult mai puternic decât noi.“ 17Isaac a plecat de acolo, și‑a așezat tabăra în valea17 Lit.: ued. Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Gherar și a locuit acolo. 18El a săpat din nou fântânile care fuseseră săpate în zilele tatălui său, Avraam, căci filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam. Isaac le‑a pus acestora aceleași nume pe care tatăl său le pusese înainte. 19Robii lui Isaac au săpat în ued19 Vezi nota de la v. 17. și au găsit acolo o fântână cu apă proaspătă, 20dar păstorii din Gherar s‑au certat cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.“ Isaac a pus fântânii numele Esek20 Esek înseamnă ceartă., pentru că aceștia s‑au certat cu el. 21Apoi au săpat o altă fântână, dar ei s‑au certat și pentru aceasta. El i‑a pus numele Sitna21 Sitna înseamnă împotrivire.. 22Isaac a plecat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s‑au mai certat. El i‑a pus numele Rehobot22 Rehobot înseamnă loc larg. și a zis: „Acum, Domnul ne‑a făcut loc și vom fi roditori în țară.“
23De acolo s‑a suit la Beer-Șeba, 24iar în noaptea aceea Domnul i S‑a arătat și a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam. Nu te teme, pentru că Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și‑ți voi înmulți sămânța datorită robului Meu Avraam.“ 25Isaac a zidit acolo un altar și a chemat Numele Domnului. El și‑a întins cortul în acel loc, iar robii săi au săpat acolo o fântână.
26După aceea, Abimelek a venit la el din Gherar, împreună cu Ahuzat, sfetnicul său, și cu Pihol, comandantul oștirii sale.
27Isaac i‑a întrebat:
– De ce ați venit la mine, voi care m‑ați urât și m‑ați alungat de la voi?
28Ei au răspuns:
– Vedem limpede că Domnul este cu tine. De aceea zicem: să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să încheiem un legământ cu tine, 29potrivit căruia nu ne vei face niciun rău, așa cum nici noi nu ne‑am atins de tine, ci ți‑am făcut numai bine, lăsându‑te să pleci în pace. Acum tu ești binecuvântat de Domnul.
30Isaac le‑a dat un ospăț, iar ei au mâncat și au băut. 31A doua zi, s‑au sculat dis‑de‑dimineață și au încheiat împreună legământul. Apoi Isaac i‑a lăsat să plece, iar ei au plecat de la el în pace. 32În aceeași zi, robii lui Isaac au venit și l‑au anunțat despre fântâna pe care o săpaseră, zicându‑i: „Am dat de apă!“ 33El i‑a pus numele Șiba33 Șiba înseamnă jurământ și șapte (vezi 21:28-29).. De aceea numele cetății este Beer-Șeba33 Beer-Șeba poate însemna fântâna jurământului sau fântâna celor șapte. până în ziua aceasta.
34La vârsta de patruzeci de ani, Esau s‑a căsătorit cu Iudita, fiica hititului Beeri, și cu Basmat, fiica hititului Elon, 35însă ele au fost o sursă de amărăciune pentru Isaac și Rebeca.
