King James Version

Ezekiel 9

1He cried also in mine ears with a loud voice, saying, Cause them that have charge over the city to draw near, even every man with his destroying weapon in his hand.

And, behold, six men came from the way of the higher gate, which lieth toward the north, and every man a slaughter weapon in his hand; and one man among them was clothed with linen, with a writer's inkhorn by his side: and they went in, and stood beside the brasen altar.

And the glory of the God of Israel was gone up from the cherub, whereupon he was, to the threshold of the house. And he called to the man clothed with linen, which had the writer's inkhorn by his side;

And the Lord said unto him, Go through the midst of the city, through the midst of Jerusalem, and set a mark upon the foreheads of the men that sigh and that cry for all the abominations that be done in the midst thereof.

And to the others he said in mine hearing, Go ye after him through the city, and smite: let not your eye spare, neither have ye pity:

Slay utterly old and young, both maids, and little children, and women: but come not near any man upon whom is the mark; and begin at my sanctuary. Then they began at the ancient men which were before the house.

And he said unto them, Defile the house, and fill the courts with the slain: go ye forth. And they went forth, and slew in the city.

And it came to pass, while they were slaying them, and I was left, that I fell upon my face, and cried, and said, Ah Lord God! wilt thou destroy all the residue of Israel in thy pouring out of thy fury upon Jerusalem?

Then said he unto me, The iniquity of the house of Israel and Judah is exceeding great, and the land is full of blood, and the city full of perverseness: for they say, The Lord hath forsaken the earth, and the Lord seeth not.

10 And as for me also, mine eye shall not spare, neither will I have pity, but I will recompense their way upon their head.

11 And, behold, the man clothed with linen, which had the inkhorn by his side, reported the matter, saying, I have done as thou hast commanded me.

Nouă Traducere În Limba Română

Ezechiel 9

Uciderea idolatrilor

1După aceea a strigat cu glas tare în auzul urechilor mele, zicând: „Să se apropie străjerii cetăţii, fiecare cu arma lui de distrugere!“ Deodată au apărut şase bărbaţi, venind dinspre drumul Porţii de Sus, care este înspre nord, fiecare cu arma lui distrugătoare în mână. Între ei era un om îmbrăcat în haine de in, care avea la brâu o călimară. Ei au venit şi s-au oprit în apropierea altarului de bronz.

Slava Dumnezeului lui Israel s-a ridicat dintre heruvimii de unde era şi a venit deasupra pragului Casei. Apoi El l-a chemat pe bărbatul care era îmbrăcat în haine de in şi care avea călimara la brâu. Domnul i-a zis: „Străbate cetatea, străbate Ierusalimul şi fă un semn pe frunţile celor ce suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se săvârşesc în mijlocul ei.“

Iar celorlalţi le-a zis în auzul urechilor mele: „Străbateţi cetatea în urma lui şi ucideţi! Ochii voştri să nu arate milă şi să nu cruţaţi pe nimeni! Bătrâni şi tineri, fecioare, copii şi femei, pe toţi să-i ucideţi! Însă de toţi aceia care au primit semnul să nu vă atingeţi! Începeţi chiar din Lăcaşul Meu!“ Aşa că ei au început cu bătrânii care erau înaintea Casei.

El le-a zis: „Pângăriţi Casa şi umpleţi-i curţile cu morţi! Porniţi!“ Ei au pornit şi au început să ucidă prin cetate. În timp ce ucideau ei, eu am rămas singur. Atunci am căzut cu faţa la pământ şi am strigat, zicând:

– Ah, Stăpâne Doamne! Vei distruge Tu toată rămăşiţa lui Israel, revărsându-Ţi furia peste Ierusalim?

– Păcatul Casei lui Iuda şi al Casei lui Israel este mare, mi-a zis El, este foarte mare. Ţara este plină de vărsare de sânge, iar cetatea este plină de nedreptate, căci ei zic: „Domnul a părăsit ţara şi Domnul nu vede!“ 10 De aceea nu voi avea milă de ei şi nu-i voi cruţa, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.

11 Deodată bărbatul îmbrăcat în haine de in şi cu călimara la brâu s-a întors cu următorul mesaj: „Am făcut cum ai poruncit!“