Japanese Living Bible

ヨブ 記 31

1情欲をもって女性を見ないようにする。
私は、そう自分の目と契約を結んだ。
2-3 みだらな者に、全能の神が
災いを下すことを知っているからだ。
神は私のなすことすべてを見ている。
私がうそをつき、人を欺いたことがあるだろうか。
もちろん、神は私の潔白をご存じだ。
7-8 私は、神の道を踏みはずしたことも、
目に入るものへの欲望に取りつかれたこともない。
そのほかの罪についても、全く身に覚えがない。
もし少しでもやましいところがあったら、
私が種をまいて育てた作物をほかの者が刈り取り、
私の植えた木がみな根こそぎにされてもいい。
私が人の妻を欲しがったことがあるというなら、
10 殺されてもいい。
私の妻が他の人の家に労働者として入り、
あるいは他の人が彼女の夫になってもいい。
11 情欲は恥ずべき罪、罰せられるべき罪過、
12 何もかも焼き尽くす地獄の火だ。
それは、私の植えたものをみな根こそぎにする。
13 少しでも召使たちを
不当にあしらったことがあったなら、
14 神をまともに見ることなどできるわけがない。
神にそのことを問いただされたら、
何も答えようがない。
15 神は私を造り、また召使たちをも造ったからだ。
16 私が貧しい人を傷つけ、
未亡人を泣かせたことがあるだろうか。
17 腹をすかせた孤児に、
食べ物を恵まなかったことがあるだろうか。
18 いつも、孤児を引き取って親身に世話をし、
わが子同様に育てたではないか。
19-20 寒さにこごえている者に着る物を与えず、
その人を暖めるために羊の毛を刈らなかったことが
あるだろうか。
21 だれにも責められないからといって、
孤児の弱みにつけこんだことがあるだろうか。
22 こんなことを一つでもしていたら、
腕がつけ根からもぎ取られ、
肩の骨がはずれてもかまわない。
23 その程度の罰なら、
どんなものより恐ろしい神にさばかれるよりましだ。
威厳ある神を向こうに回したら、
一片の望みもなくなってしまうからだ。
24 私が金銭を頼りにしたことがあるだろうか。
25 財産のあるなしを
幸福の尺度にしたことがあるだろうか。
26 あるいは、空に輝く太陽を見、
銀の道に沿って動く月を見て、
27 心ひそかに魅せられ、
手を合わせて拝んだことがあるだろうか。
28 こんな行為も、裁判にかけて罰せられるべきだ。
私がこんなことをしたのなら、
天の神を否定したことになるからだ。
29 私は、敵が苦しむのを見て喜んだことがあるだろうか。
30 人をのろったり、復讐したりしたことなど一度もない。
31 召使を飢えさせたこともない。
32 見知らぬ人でも追い返したりせず、
だれが来ても気持ちよく迎え入れた。
33 私は、アダムのように罪を隠したことがあるだろうか。
34 群衆におびえ、軽蔑されることを恐れて、
罪を認めようとせず、
人の力になることをためらったことがあるだろうか。
35 私の言い分を聞き、
私の立場を理解してくれる者はいないのか。
だれが何と言おうと、私は正しい。
もし間違っていたら、全能者がそれを指摘すればよい。
敵の起訴状が正当であることを、全能者が認めればよい。
36 私はそれを、冠のように大事にしまっておく。
37 それから、自分が何をしたかを、
包み隠さず神に打ち明け、
堂々と自分の立場を弁護したい。
38-39 もし私の土地が、
そこの産物を盗んだとして私を責めるなら、
あるいは、私が小作人を殺して、
彼らの収穫を奪い取ったことがあるというなら、
40 小麦の代わりにいばらが生え、
大麦の代わりに雑草がはびこるように。」
ここでヨブのことばは 終わりました。

Nouă Traducere În Limba Română

Iov 31

1Am încheiat un legământ cu ochii mei,
    să nu-mi aţintesc privirea asupra unei fecioare.
Dar ce parte am de la Dumnezeu de sus
    şi moştenire de la Cel Atotputernic din înălţimi?
Oare necazul nu este pentru cel nedrept
    şi dezastrul pentru cei ce săvârşesc fărădelegea?
Oare nu vede El căile mele
    şi nu numără El toţi paşii mei?

Dacă am umblat în minciună
    şi paşii mei s-au grăbit să înşele,
atunci să mă cântărească Dumnezeu într-o cumpănă dreaptă
    şi-mi va cunoaşte curăţia!
Dacă paşii mi s-au abătut de pe cale,
    dacă inima mi-a urmat ochii
        şi dacă mi s-au pângărit mâinile,
atunci alţii să mănânce ce am semănat
    şi roadele mele să fie smulse din rădăcini.
Dacă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie
    şi dacă am pândit la uşa vecinului meu,
10 atunci soţia mea să macine pentru altul
    şi alţii să se culce cu ea.
11 Aceasta ar fi fost o nelegiuire,
    ar fi fost un păcat ce ar fi trebuit judecat.
12 Ar fi fost un foc ce ar fi mistuit până la Nimicire,
    ce mi-ar fi ars până la rădăcină tot secerişul.

13 Dacă n-am făcut dreptate sclavului sau sclavei mele,
    atunci când s-au plâns împotriva mea,
14 ce voi face când se va ridica Dumnezeu?
    Ce voi răspunde când va cerceta El?
15 Cel Ce m-a făcut pe mine în pântece, nu i-a făcut şi pe ei?
    Oare nu Acelaşi ne-a întocmit în pântecele mamelor noastre?

16 Dacă n-am dat celui sărac ce-mi cerea
    sau dacă am făcut să se mâhnească ochii văduvei,
17 dacă mi-am mâncat pâinea de unul singur,
    iar cel orfan nu a mâncat din ea, –
18 eu care, din tinereţe, l-am crescut ca un tată
    şi de când m-am născut am călăuzit pe văduvă, –
19 dacă am văzut pe cel nenorocit lipsit de haine
    sau pe cel nevoiaş fără îmbrăcăminte,
20 iar inima lui nu m-a binecuvântat
    atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele,
21 dacă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului
    pentru că aveam sprijinul celor de la poarta cetăţii,
22 atunci să-mi cadă umărul de la locul lui
    şi să-mi fie smulsă mâna din încheietură.
23 Dar pentru că m-am temut de nenorocirile lui Dumnezeu
    şi îmi era frică de măreţia Sa, n-am putut face astfel de lucruri.

24 Dacă mi-am pus încrederea în aur
    sau am zis aurului curat: «Tu îmi dai încredere!»
25 sau dacă m-am bucurat de marea mea avere
    şi de bogăţia pe care mâinile mele au adunat-o,
26 dacă am privit soarele în strălucirea sa
    sau luna mişcându-se în splendoarea ei
27 şi mi s-a amăgit în taină inima,
    dacă mâna mea le-a dat sărutări,
28 aceasta ar fi fost o nelegiuire de judecat,
    pentru că aş fi fost necredincios Celui Preaînalt.

29 Dacă m-am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura
    sau dacă mi-a părut bine când a venit necazul peste el,
30 dacă mi-am lăsat gura să păcătuiască
    cerând blestem peste vieţile lor,
31 dacă oamenii din cortul meu n-au zis niciodată:
    «Cine nu s-a săturat din carnea lui?»,
32 – străinul însă n-a rămas în drum peste noapte
    şi uşa mea a fost întotdeauna deschisă călătorului, –
33 dacă mi-am ascuns păcatele cum fac oamenii[a],
    zăvorându-mi nedreptatea în inimă
34 pentru că m-aş fi temut de mulţime,
    iar dispreţul clanurilor m-ar fi înspăimântat,
        tăcând şi neîndrăznind să ies afară …
35 Oh! De-aş găsi pe cineva să mă asculte!
    (Iată, îmi semnez acum apărarea! Să-mi răspundă Cel Atotputernic!
        Să Îşi scrie plângerea Cel Ce mă acuză.
36 O voi pune pe umăr,
    o voi purta ca pe o coroană.
37 Îi voi da socoteală de toţi paşii mei,
    mă voi apropia de El ca un prinţ.)

38 Dacă pământul meu a strigat împotriva mea
    şi dacă brazdele lui au plâns împreună,
39 dacă i-am mâncat roada fără să plătesc
    sau dacă i-am dat la moarte pe proprietarii lui,
40 atunci să crească pe el spini în loc de grâu
    şi neghină în loc de orz!“

Cuvintele lui Iov au luat sfârşit.

Notas al pie

  1. Iov 31:33 Sau: cum a făcut Adam