74
1ああ神よ、
なぜいつまでも私たちをお見捨てになるのですか。
なぜ、あなたを信じて従う私たちに、
こんなにも激しい怒りを向けられるのですか。
2その昔、奴隷の身であった私たちを救い出し、
かけがえのない宝のように大切になさったことを、
思い出してください。
自ら地上の住まいとお定めになったエルサレムを、
思い起こしてください。
3どうか、敵の手で、見るも無残な廃墟と化した都を、
あなたの聖所を、ごらんください。
4そこで、敵は勝ちどきをあげ、
勝利の碑を建てたのです。
5-6あらゆるものが荒廃し、
木を切り倒したあとの森のようです。
彼らはハンマーや斧で、聖所の彫り物を打ち砕き、
切り刻み、
7-8こともあろうに、あなたの聖所に火を放ちました。
彼らは、
「さあ、神の名残をとどめるものを一掃しろ」
と叫びながら、国中を駆け巡り、
礼拝するための集会場を焼き払いました。
9-10私たちが神の民であることを証明するものは、
もう何もなくなりました。預言者もいないのです。
こんな状態がいつまで続くのか、だれも知りません。
ああ神よ、いつまで敵が
あなたのお名前を踏みつけるのを、
お許しになるのですか。
彼らをそのままにしておかれるのですか。
11なぜ、みわざを行うことを
差し控えておられるのですか。
こぶしを振り上げて、
彼らの息の根を止めてください。
12神は、はるか昔から私の王であられました。
私がどこにいても、いつもあなたのほうから、
救いの手を差し伸べてくださいました。
13-14あなたは紅海を二つに分け、海神の頭を打ち砕き、
荒野に住む人々のえじきとされました。
15あなたが命じると泉がわき出て、
イスラエル人はその水を飲みました。
常に水の流れるヨルダン川をせき止め、
そこを乾いた道となさいました。
16昼も夜も、すべてはあなたの支配下にあります。
あなたは星と太陽をお造りになったお方です。
17自然界を治め、夏と冬の区別を設けられました。
18主よ、敵があなたをあざけっていることに
目を留めてください。
ああ神よ。
思い上がった民が、主の名を冒瀆しているのです。
19主よ、お救いください。
あなたの山鳩を、獰猛な鷹からお守りください。
あなたが愛しておられる民を、
獣からお救いください。
20約束を思い出してください。
この地は暗闇に閉ざされ、
残忍な者たちが幅をきかせています。
21主よ、あなたの民が踏みにじられ、
いつまでもさげすまれることが
ないようにしてください。
貧しい者たちが、あなたの御名を
ほめたたえることができるようにしてください。
22ああ神よ、立ち上がって、敵に申し渡してください。
反逆者が一日中あびせかけてくる
侮辱のことばを聞いてください。
23敵ののろいのことばを、聞き逃さないでください。
彼らの声は、ますます大きくなっているのです。
Psalmul 74
Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32. al lui Asaf
1Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat?
De ce‑Ți aprinzi mânia împotriva turmei pășunii Tale?
2Adu‑Ți aminte de comunitatea Ta, pe care ai câștigat‑o2 Sau: ai creat‑o; ai agonisit‑o; ai cumpărat‑o. în vechime
și ai răscumpărat‑o ca seminție a moștenirii Tale;
adu‑Ți aminte de muntele Sion, unde ai locuit!
3Îndreaptă‑Ți pașii spre aceste ruine veșnice,
unde dușmanul a prăpădit totul în Lăcașul cel sfânt!
4Vrăjmașii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire;
și‑au pus însemnele lor ca semne.
5Și‑au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele
ca să croiască drum prin pădure.
6Și‑au ascuțit uneltele împotriva gravurilor lui,
zdrobindu‑le cu lovituri de secure și de bardă.
7Au dat foc Sfântului Tău Lăcaș;
au întinat Locuința Numelui Tău, trântind‑o la pământ!
8Și‑au zis în inima lor: „Îi vom supune pe toți!“
Au ars toate locurile de întâlnire ale lui Dumnezeu din țară.
9Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai este niciun profet
și niciunul dintre noi nu știe până când vor dura toate acestea!
10Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmașul?
Va defăima dușmanul pentru totdeauna Numele Tău?
11De ce Ți‑ai retras mâna Ta și dreapta Ta?
Înalț‑o de la sân și distruge!
12Dumnezeu este Împăratul meu din vechime
și Cel Ce aduce izbăviri peste pământ12 Sau: peste (lit.: în mijlocul) țară..
13Tu, cu puterea Ta, ai despărțit marea,
ai zdrobit capetele monștrilor din ape.
14Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului14 Sensul termenului ebraic este nesigur. Din câte se pare, termenul este folosit în VT atât cu referire la mitologia canaanită, desemnând un monstru marin (în versetul de față; Iov 3:8; Is. 27:1), cât și în sens literal (Iov 41:1; Ps. 104:26), făcând referire la o specie de animal marin, impresionantă și de temut, de al cărei corespondent modern nu putem fi siguri.
și l‑ai dat de mâncare poporului din pustietăți.
15Tu ai deschis izvoare și ueduri15 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar.
și ai uscat râuri care nu seacă.
16A Ta este ziua; a Ta este și noaptea.
Tu ai rânduit luna și soarele.
17Tu ai stabilit toate hotarele pământului;
Tu ai întocmit vara și iarna.
18Adu‑Ți aminte că dușmanul Te defăimează, Doamne,
și un popor nebun batjocorește Numele Tău.
19Nu lăsa pradă unei fiare sufletul turturelei Tale,
nu uita pentru totdeauna viața săracilor Tăi!
20Ai în vedere legământul,
căci locurile întunecate ale țării
sunt pline de cuiburi ale violenței!
21Fă să nu se întoarcă umilit cel asuprit!
Săracul și nevoiașul să laude Numele Tău!
22Ridică‑Te, Dumnezeule, apără‑Ți cauza!
Adu‑Ți aminte cum ești disprețuit toată ziua de către cel nebun!
23Nu uita glasul dușmanilor Tăi
și larma celor care se ridică împotriva Ta sporește mereu!
