イザヤ書 26 – JCB & NTLR

Japanese Contemporary Bible

イザヤ書 26:1-21

26

賛美の歌

1ユダの民の歌う声を聞きなさい。

その日、国中にこのような歌が流れます。

「私たちの町はびくともしない。

神の救いの城壁で囲まれているからだ。」

2門を開けて、自由に入らせなさい。

神を愛する人なら、だれでも中に入れます。

3神を信頼し、いつも主のことに思いをはせる者を、

神は何の心配もないように守ってくださいます。

4どんなときでも、神である主に信頼しなさい。

あなたの永遠の力は主のうちにあるからです。

5主は思い上がった者を辱め、

横柄な町をひざまずかせ、城壁をくずします。

6神はそれを、貧しい人や困っている人に与えます。

7正しい人の道は、息の切れる坂や、

歩きにくいでこぼこ道ではありません。

神が道をならし、平らにするのです。

8主よ、私たちは、神がお喜びになることを

行いたいと思っています。

私たちの心からの願いは、

御名を高らかにたたえることです。

9私は夜通し神を探し求めます。真剣に尋ねます。

あなたがさばきの神として地上に下り、

罰を加えなければ、

人々は悪を離れ、正しいことを行わないからです。

10あなたがどんなに親切にしても、

悪者は善人になりません。

彼らは悪事を働くだけで、

あなたの偉大さやすばらしさを心に留めないのです。

11神の警告を聞いても、いっこうに気にかけず、

振り上げられたこぶしを見ようともしません。

どうか、イスラエルをどんなに愛しているかを、

はっきり示してください。

そうすれば彼らも恥じ入るでしょう。

神の敵のために取っておいた火で、

彼らを焼き尽くしてください。

12主よ、私たちに平和を与えてください。

私たちが今持っているもの、私たちの今の境遇は、

みなあなたから頂いたものばかりです。

13私たちの神、主よ。

私たちは以前、ほかの神々を拝んでいましたが、

今はあなただけを礼拝しています。

14私たちが仕えた神々は死んで姿を消し、

もう息を吹き返しません。

あなたが彼らに立ち向かい、滅ぼしたからです。

彼らはすっかり忘れ去られました。

15主はなんとすばらしい方でしょう。

私たちの国境を広げ、

私たちを偉大な民にしました。

16神よ、彼らは苦しいときに神を求めました。

神の罰が下った時、絶え入るような声で祈りました。

17神よ、私たちはなぜ、

あなたのもとから遠ざかったのでしょう。

そのため、苦しみもだえる産婦のように苦しみました。

18身もだえしてうめきました。

どんなに努力しても、自由の身になれませんでした。

19しかし私たちは、

神に従う者は必ず生き返ると確信しています。

そのような人の体はよみがえります。

ちりの中に住んでいる者は、やがて目を覚まし、

喜びの歌声を上げるはずです。

神のいのちの光が、露のように降ってくるからです。

20私の民よ、家へ帰って、戸に鍵をかけなさい。

敵に対する主の憤りが過ぎ去るまで、

ほんのしばらく隠れていなさい。

21主は、地に住む者の罪を罰するために、

天から下りて来ます。

地は、もはや人殺しをかくまいません。

一人一人の罪状が明らかになるのです。

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 26:1-21

Cântarea lui Iuda

1În ziua aceea, în țara lui Iuda se va cânta această cântare:

„Avem o cetate puternică!

Dumnezeu a făcut izbăvire

din zidurile și meterezele ei!

2Deschideți porțile

ca să intre neamul cel drept,

cel ce păzește credincioșia!

3Celui statornic

Tu îi asiguri pacea – da, pacea,

căci se încrede în Tine.

4Încredeți‑vă în Domnul pentru totdeauna,

pentru că în Domnul4 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice., da, în Domnul,

aveți o Stâncă veșnică!

5Căci El i‑a umilit pe cei ce locuiesc pe înălțimi,

a doborât cetatea cea îngâmfată;

a doborât‑o la pământ,

a aruncat‑o în țărână.

6Ea este călcată în picioare,

de picioarele celui sărac

și strivită sub pașii celor nevoiași.“

7Calea celui drept este netedă,

cărarea celui drept pe care Tu o netezești este dreaptă.

8Da, Doamne, umblând pe cărarea poruncilor8 Sau: judecăților. Tale,

Te așteptăm!

Numele Tău și aducerea-aminte cu privire la Tine

sunt dorința sufletului nostru.

9Sufletul meu tânjește după Tine noaptea

și duhul dinăuntrul meu Te caută dis‑de‑dimineață,

căci atunci când judecățile Tale sunt pe pământ,

locuitorii lumii învață dreptatea.

10Chiar dacă celui rău i se arată bunăvoință,

el tot nu învață dreptatea;

tot nedrept se poartă chiar într‑o țară unde domnește dreptatea,

și nu privește la măreția Domnului.

11Doamne, mâna Ta este ridicată,

dar ei n‑o văd.

Lasă‑i să‑Ți vadă râvna pentru poporul Tău și să li se facă rușine!

Lasă ca focul pregătit pentru vrăjmașii Tăi să‑i mistuie!

12Doamne, Tu vei așeza pacea pentru noi,

căci, într-adevăr, toate lucrările noastre,

Tu le‑ai înfăptuit pentru noi.

13Doamne, Dumnezeul nostru,

și alți stăpâni în afară de Tine au domnit peste noi,

dar noi recunoaștem doar Numele Tău.

14Cei morți nu vor mai trăi,

umbrele nu se vor mai ridica,

căci i‑ai pedepsit, i‑ai nimicit

și ai distrus toată amintirea cu privire la ei.

15Tu, Doamne, ai înmulțit neamul;

ai înmulțit neamul și ai lărgit toate hotarele țării.

Tu ai fost slăvit!

16Doamne, ei Te‑au căutat

când erau în necaz.

Când îi disciplinai,

ei își revărsau geamătul.

17Ca o femeie însărcinată și gata să nască,

care se zvârcolește și țipă în durerile ei,

așa eram noi înaintea Ta, Doamne.

18Am zămislit, ne‑am zvârcolit în dureri,

dar am născut vânt.

N‑am adus izbăviri pe pământ,

iar locuitorii lumii nu sunt născuți.18 Lit.: cad. Sensul versului este nesigur.

19Dar morții Tăi vor învia.

Cadavrul meu se va ridica.

Treziți‑vă și cântați de bucurie,

cei ce locuiți în țărână!

Căci roua Ta este roua luminilor,

iar pământul va scoate afară umbrele19 Sensul versului este nesigur.!

20Du‑te, poporul meu, intră în odăile tale

și închide ușile după tine!

Ascunde‑te pentru câteva clipe,

până va trece indignarea!

21Căci, iată, Domnul iese din Locuința Sa

ca să‑i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor.

Pământul va arăta sângele vărsat pe el

și nu‑și va mai ascunde ucișii.