Het Boek

Psalmen 30:1-13

1Een psalm van David. Een speciaal lied voor de inwijding van de tempel.

2Ik geef U alle eer en lof, Here,

want U hebt mij uit de put gehaald.

U zorgde ervoor dat mijn vijanden

geen leedvermaak over mij konden hebben.

3Naar U heb ik geroepen om hulp,

Here, mijn God,

en U hebt mij genezen.

4U gaf mij het leven terug

en redde mij van de dood.

Ik hoefde nog niet te sterven.

5Laten al zijn volgelingen

psalmen zingen voor de Here

en zijn heilige naam loven en prijzen.

6Want zijn toorn

duurt niet lang,

maar zijn liefde

mogen wij ons hele leven ervaren.

ʼs Avonds

is er droefheid,

maar ʼs morgens

klinkt gejuich.

7In mijn overmoed dacht ik altijd

dat mij nooit iets zou overkomen,

8want U, Here, hield van mij

en ik stond stevig als een berg.

Maar zodra U Zich voor mij verborg,

was ik alle houvast kwijt.

9Ik riep U, Here,

en ik smeekte U om genade:

10‘Wat heeft het voor zin

als ik sterf en begraven word?

Het stof kan U niet eren en prijzen

of vertellen over uw trouw!

11Luister toch, Here, geef mij genade.

Och Here, wilt U mij helpen?’

12U veranderde mijn droevig gebed

in een blij danklied.

U nam mij mijn rouwkleding af

en bekleedde mij met vreugde.

13Zodat ik voortdurend lofliederen voor U zou zingen.

Here, mijn God,

ik zal U altijd blijven prijzen.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 30:1-12

Psalmul 30

Un psalm al lui David. O cântare pentru consacrarea Casei.

1Te voi înălța, Doamne, căci m‑ai ridicat

și nu i‑ai lăsat pe dușmanii mei să se bucure de mine.

2Doamne, Dumnezeul meu,

am strigat către Tine după ajutor, și Tu m‑ai vindecat.

3Doamne, Tu mi‑ai ridicat sufletul din Locuința Morților;

m‑ai adus la viață din mijlocul celor ce se coboară în groapă.

4Cântați spre lauda Domnului, voi, credincioșii Lui,

și aduceți mulțumiri în amintirea sfințeniei Lui.

5Căci mânia Lui ține o clipă,

dar îndurarea Lui ține o viață.

Plânsul vine să înnopteze seara,

dar dimineața vine bucuria.

6Când îmi mergea bine, ziceam:

„Nu mă voi clătina niciodată!“

7Doamne, prin bunăvoința Ta

întărisei muntele meu7 Sau: în îndurarea Ta, m‑ai așezat pe un munte sigur.,

dar, când Ți‑ai ascuns fața,

m‑am îngrozit.

8Doamne, către Tine am strigat,

la Stăpânul am căutat bunăvoință, zicând:

9„Ce câștig este de pe urma morții mele,

atunci când mă cobor în groapă?

Poate să Îți mulțumească țărâna,

poate ea să vestească credincioșia Ta?

10Ascultă‑mă, Doamne, și arată‑Ți bunăvoința față de mine!

Doamne, fii ajutorul meu!“

11Iar Tu mi‑ai prefăcut bocetul în dans,

mi‑ai înlăturat sacul de jale și m‑ai încins cu veselie,

12pentru ca sufletul12 Lit.: gloria. meu să cânte spre lauda Ta și să nu tacă.

Doamne, Dumnezeul meu, veșnic Îți voi mulțumi!