Lucas 12 – HTB & NTLR

Het Boek

Lucas 12:1-59

Lessen en waarschuwingen

1Ondertussen verdrongen zich duizenden mensen om Hem heen. Jezus had eerst zijn leerlingen iets te zeggen. ‘Ik waarschuw jullie niet zoals de Farizeeën te worden, het zijn huichelaars! 2Het zal vanzelf wel blijken hoe het werkelijk zit; wat verborgen is, zal aan de dag komen. 3Alles wat jullie in het donker zeggen, zal in het licht gehoord worden. Wat jullie stiekem fluisteren, zal van de daken rondgebazuind worden. 4Jullie zijn mijn vrienden. Wees niet bang voor de mensen die je willen vermoorden. Zij kunnen alleen maar je lichaam doden, maar hebben daarna geen macht meer over je. 5Weet je voor wie je een heilige vrees moet hebben? Voor God, die macht heeft te doden en daarna in de hel te gooien. 6Wat kosten vijf mussen? Bijna niets. Toch vergeet God er niet één van. 7Hij weet zelfs hoeveel haren je op je hoofd hebt! Wees dus nooit bang. Je bent Hem veel meer waard dan een hele zwerm mussen. 8Onthoud dit: als je er bij de mensen openlijk voor uitkomt dat je bij Mij hoort, zal Ik, de Mensenzoon, dat ook doen bij de engelen van God. 9Maar als je voor de mensen doet of je Mij niet kent, zal Ik voor de engelen van God doen of Ik jou niet ken. 10Wie kwaadspreekt over Mij, de Mensenzoon, zal daarvoor nog vergeving kunnen krijgen. Maar voor wie de Heilige Geest willens en wetens belastert, is vergeving uitgesloten. 11Als jullie moeten terechtstaan in de synagogen en voor de autoriteiten, maak je dan niet ongerust over wat je moet zeggen om je te verdedigen. 12De Heilige Geest zal je op dat moment de juiste woorden ingeven.’

13Iemand uit de mensen riep: ‘Meester, zeg toch tegen mijn broer dat hij mij het deel van de erfenis geeft waar ik recht op heb!’ 14Jezus antwoordde: ‘Beste man, hoe komt u erbij dat Ik rechter over u wil zijn? Met erfeniskwesties houd Ik Mij niet bezig.’

15‘Dat is nou iets waarvoor u moet oppassen,’ zei Hij tegen de mensen. ‘Verlang niet steeds naar dingen die u niet hebt. Want het leven bestaat niet uit het hebben van veel spullen.’ 16Hij maakte dit duidelijk met een gelijkenis. ‘Een rijk man had heel vruchtbaar land en de oogst was zo groot dat die niet in de schuren kon. 17De man vroeg zich af waar hij alles moest laten. 18Ineens wist hij het. “Ik breek mijn schuren af en zet er grotere voor in de plaats,” zei hij. “Dan heb ik ruimte genoeg om alles op te slaan. 19Als het klaar is, zal ik tegen mezelf zeggen: Je hebt voor jaren genoeg. Rust eens lekker uit, eet, drink en geniet.” 20Maar God zei tegen hem: “Dwaas! Vannacht zult u sterven. En wie krijgt nu alles wat u achterlaat?” 21Zo gaat het met iemand die altijd maar meer wil hebben, maar in Gods ogen een armoedzaaier is.’

22Jezus zei tegen zijn leerlingen: ‘Maak je geen zorgen over je levensonderhoud, over wat je zult eten of aantrekken. 23Want het leven is meer dan voedsel en kleding alleen. 24Kijk eens naar de kraaien. Die zaaien en oogsten niet en ze hebben geen voorraadkamers of schuren. Toch gaat het hen goed, want God geeft ze te eten. Wel, jullie betekenen toch veel meer voor Hem dan die vogels! 25Waar zijn zorgen trouwens goed voor? Kun je je leven erdoor verlengen? 26Natuurlijk niet. Als je dat nog niet eens kunt, waarover zul je je dan zorgen maken? 27Kijk eens naar de lelies: die spinnen niet en weven niet. Toch zijn zij mooier dan koning Salomo in al zijn pracht en praal. 28Als God de planten die vandaag in het veld staan en morgen verbrand worden, zo mooi aankleedt, zal Hij jullie dan geen kleren geven? Bange twijfelaars! 29Denk toch niet altijd aan eten en drinken. Ik wil niet dat jullie je daarover ongerust maken, 30zoals de andere mensen. Je hemelse Vader weet heel goed wat je nodig hebt. 31Wees dus in de eerste plaats bezig met het Koninkrijk van God, dan zorgt Hij wel dat je die andere dingen ook krijgt. 32Wees niet bang, al vormen jullie maar een klein groepje. Want jullie Vader is zo goed geweest zijn koninkrijk voor je open te stellen. 33Verkoop je bezittingen en geef de opbrengst aan wie tekort hebben. Zorg dat je een beurs krijgt die nooit opraakt, waar dieven niet bij kunnen en waar de mot niet aan vreet. 34Want waar je schat is, daar zullen ook je hart en gedachten zijn.

35Sta altijd klaar om in actie te komen, zorg dat jullie lamp brandt 36en wees als dienaars die wachten op hun heer tot die van de bruiloft terugkomt. Als hij aanklopt, kunnen ze meteen opendoen. 37Wie klaar staan en hem verwachten, zijn oneindig gelukkig, want de Here Zelf zal hun dienaar worden. Hij zal hen aan tafel nodigen en bedienen. 38Of Hij nu ʼs avonds komt of na middernacht, voor degenen die klaar staan, zal het een heerlijk moment zijn. 39Jullie begrijpen wel dat iemand niet in zijn huis zou laten inbreken als hij wist wanneer de dief zou komen. 40Het beste wat je dus kunt doen, is altijd klaar te zijn. Want Ik, de Mensenzoon, kom op een moment dat niemand Mij verwacht.’

41Petrus vroeg: ‘Is dit voor iedereen bestemd? Of alleen voor ons?’ 42Jezus antwoordde: ‘Ik heb het over de betrouwbare en verstandige rentmeester die van zijn heer opdracht heeft gekregen voor de andere arbeiders te zorgen. 43Als de heer terugkomt en ziet dat de man zijn werk goed heeft gedaan, 44zal hij hem belonen en hem zijn hele bezit toevertrouwen. 45Maar de rentmeester kan ook denken: “Mijn heer komt voorlopig niet terug.” Hij kan de arbeiders en de werksters beginnen te slaan. Hij kan erop los leven en dronken worden. 46Maar als dan onverwacht zijn heer terugkomt, zal die hem ontslaan en behandelen als een misdadiger. 47Hij zal zwaar gestraft worden. Want hij wist wat hij moest doen, maar heeft het niet gedaan. 48Maar wie zich er niet van bewust is dat hij verkeerd heeft gedaan, zal een lichte straf krijgen. Als iemand veel heeft ontvangen, zal ook veel van hem worden geëist. Hoe meer je is toevertrouwd, hoe groter je verantwoording is.

49Ik ben gekomen om vuur op de aarde te brengen. Was Ik daar maar mee klaar! 50Ik moet een zware beproeving ondergaan en Ik zie er erg tegenop. 51Denken jullie soms dat Ik ben gekomen om vrede op de aarde te brengen? 52Dat is niet zo! Ik breng juist strijd en verdeeldheid. Van nu af aan zal in gezinnen onenigheid zijn. Drie mensen zullen voor Mij zijn en twee tegen, of omgekeerd. 53Vader en zoon zullen onenigheid krijgen over Mij. Moeder en dochter ook. En schoonmoeder en schoondochter zullen elkaar niet begrijpen.’

54Jezus zei tegen de mensen: ‘Als u in het westen wolken ziet opkomen, zegt u: “Daar komt een bui aan.” En dat is juist. 55Als een zuidenwind opsteekt, zegt u: “Het wordt heet.” En ook dat is juist. 56Huichelaars! U ziet dus aan de lucht wat voor weer het wordt. Maar de tekenen des tijds ziet u niet.

57U weet zelf wat goed en rechtvaardig is! 58Als u met uw tegenpartij onenigheid hebt, moet u proberen het zo vlug mogelijk met hem in orde te maken. Anders sleurt hij u nog voor de rechter en krijgt u gevangenisstraf. 59En u komt de gevangenis niet uit, voordat u de laatste cent betaald hebt.’

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 12:1-59

Ipocrizia fariseilor

(Mt. 10:26-27)

1Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi:

– Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe3 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare., va fi proclamat de pe acoperișuri.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

(Mt. 10:28-33; 12:31-32; Mc. 3:28-29)

4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă5 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde în vremea lui Ahaz și Manase îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), aceasta ajungând ulterior un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni6 Lat.: as, monedă romană de bronz, care valora a 16-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.

8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.

Pilda bogatului nesăbuit

13Cineva din mulțime I‑a zis:

– Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!

14Dar Isus i‑a răspuns:

– Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!

15Apoi le‑a zis:

– Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!

16Și le‑a spus o pildă:

– Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“

18Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“

20Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!

Despre îngrijorări

(Mt. 6:25-34)

22Apoi le‑a zis ucenicilor Săi:

– De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața22 Sau: sufletul. voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui25 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau un cot la înălțimea lui.?! 26Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!

27Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc27 Unele mss conțin: nici nu torc, nici nu țes.. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!?

29Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu31 Unele mss conțin: Împărăția Lui. și vi se vor da și acestea.

32Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți33 Cu referire la săculeții în care se țineau banii. care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

Îndemn la veghere

(Mt. 24:45-51)

35Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38Fie că vine la a doua strajă38 Între orele 21:00–24:00. Evreii au împrumutat de la romani împărțirea nopții în 4 străji a câte 3 ore. În VT noaptea era împărțită în 3 străji a câte 4 ore (apus–22:00; 22:00–2:00; 2:00–răsărit). din noapte, fie că vine la a treia strajă38 Între orele 24:00–3:00., fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.

Robul credincios și înțelept

(Mt. 25:1-13; Mc. 13:33-37)

41Petru L‑a întrebat:

– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?

42Domnul a răspuns:

– Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două46 Posibil o hiperbolă care transmite ideea de pedeapsă foarte aspră. și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.

47Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

(Mt. 10:34-36)

49Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.

53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,

iar fiul împotriva tatălui,

mama împotriva fiicei,

iar fiica împotriva mamei,

soacra împotriva nurorii ei,

iar nora împotriva soacrei.

Înțelegând vremurile

(Mt. 16:2-3; 5:25-26)

54Apoi le‑a mai zis mulțimilor:

– Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.54 În Israel, norii de ploaie vin dinspre vest.“ Și așa se întâmplă. 55Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți?

57Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton59 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota din Mt. 5:26) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).!