Het Boek

Jesaja 63

De ontfermende liefde van God

1Wie komt daar vanuit Edom aan, uit de stad Bosra, in zijn prachtige donkerrode kledij? Wie is dat in zijn koninklijke gewaden, rustig voortlopend met grootse kracht? ‘Ik ben het, de Here, die uw heil aankondigt, degene die de macht heeft u te redden!’ ‘Waarom is uw kleding zo rood als van iemand die in de wijnpers de druiven uitperst?’ ‘Ik heb de wijnpers alleen getreden. Er was niemand die Mij hielp. In mijn toorn heb Ik mijn vijanden als druiven vertrapt. In mijn toorn vertrapte Ik mijn tegenstanders. U ziet hun bloed op mijn kleding. Want de tijd is aangebroken dat Ik mijn volk moet wreken, het uit de handen van zijn onderdrukkers moet verlossen. Ik keek maar niemand kwam het te hulp, Ik was verbaasd en geschokt. Daarom voerde Ik de wraak alleen uit, zonder hulp velde Ik de vonnissen. Ik vernietigde de heidense volken in mijn toorn, Ik bracht hen aan het wankelen en liet hen neerstorten.’

Ik zal vertellen over de ontfermende liefde van God. Ik zal Hem loven voor alles wat Hij heeft gedaan, ik zal mij verheugen over zijn goedheid tegenover Israël die Hij haar betoonde in zijn genade en liefde.

Hij zei: ‘Zij zijn toch van Mij, mijn eigen kinderen zullen mijn vertrouwen niet opnieuw beschamen.’ En Hij werd hun redder. In al hun onderdrukking werd Hij Zelf onderdrukt en Hij redde hen in eigen persoon. In zijn liefde en medelijden verloste Hij hen, tilde hen op en droeg hen door de jaren heen. 10 Maar zij kwamen in opstand tegen Hem en deden zijn Heilige Geest verdriet. Daarom werd Hij hun vijand en vocht Hij persoonlijk tegen hen.

11 Toen herinnerden zij zich de dagen van weleer, toen Gods dienaar Mozes zijn volk uit Egypte wegleidde en zij riepen: Waar is Hij die Israël door de zee voerde, met Mozes als hun herder? Waar is de God die zijn Heilige Geest stuurt om onder zijn volk te wonen? 12 Waar is Hij wiens machtige kracht de zee voor hen splitste, toen Mozes zijn hand ophief en zijn reputatie voor eeuwig vestigde? 13 Wie leidde hen over de bodem van de zee? Net als paarden die door de woestijn rennen, struikelden zij niet. 14 Als grazend vee in de dalen, zo gaf de Geest van de Here hun rust. O Here, op die manier bezorgde U Zichzelf een geweldige naam. 15 Kijk vanuit de hemel neer en zie ons vanuit uw heilige, glorieuze verblijfplaats. Waar is uw liefde voor ons die U altijd liet zien? Waar zijn nu uw kracht, uw genade en uw medelijden? 16 U bent immers nog steeds onze Vader! Abraham en Jakob kennen ons niet, maar U blijft onze vader, onze verlosser van oudsher. 17 O Here, waarom liet U ons afdwalen van uw wegen in onze onbuigzaamheid, zodat wij zondigden en ons tegen U keerden? Kom terug en help ons, want wij, die uw eigendom zijn, hebben U zo nodig. 18 Hoe kort hebben wij Jeruzalem maar in bezit gehad! En nu hebben onze vijanden haar verwoest. 19 O God, waarom behandelt U ons alsof wij uw volk niet zijn, als een heidens volk dat U nooit ‘Here’ noemde?

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 63

Ziua răzbunării Domnului şi a răscumpărării

1– Cine este Acesta, Care vine din Edom,
    Care vine cu hainele roşii din Boţra?!
Cine este Acesta, înveşmântat atât de frumos,
    păşind atât de plin de putere?!

– Eu sunt, Cel Ce vorbesc cu dreptate
    şi Care am putere să mântuiesc!

– De ce-Ţi sunt hainele roşii
    şi veşmintele ca ale unuia care calcă în teasc?

– Eu singur am călcat în teasc,
    iar dintre popoare n-a fost nimeni cu Mine.
Le-am călcat în mânia Mea,
    le-am călcat în picioare în furia Mea.
Sângele lor Mi-a stropit hainele,
    astfel că pe toate Mi le-am pătat.
Căci ziua răzbunării era în inima Mea
    şi anul răscumpărării Mele sosise.
M-am uitat şi nu era nimeni să Mă ajute;
    am fost uimit căci nu era nimeni să Mă sprijine;
prin urmare, puterea Mea Mi-a adus izbândă
    şi mânia Mea M-a sprijinit.
Am călcat în picioare popoare în mânia Mea,
    le-am îmbătat în furia Mea
        şi le-am vărsat sângele pe pământ.

Laudă şi mărturisire

„Voi vesti îndurările Domnului
    şi isprăvile Domnului,
        potrivit cu tot ceea ce a făcut Domnul pentru noi;
voi vesti marea Lui bunătate
    faţă de Casa lui Israel,
pe care i-a arătat-o potrivit îndurării Sale
    şi potrivit bogăţiei dragostei Lui.
El a zis: «Negreşit, ei sunt poporul Meu,
    fiii care nu Mă vor trăda»,
        şi astfel El a devenit Mântuitorul lor.
În tot ce au suferit,
    a suferit împreună cu ei,
        iar Îngerul Prezenţei Sale i-a izbăvit.
În dragostea şi în mila Sa
    El i-a răscumpărat;
i-a ridicat şi i-a purtat
    în toate zilele din vechime.
10 Dar ei s-au răzvrătit
    şi L-au întristat pe Duhul Său cel Sfânt.
De aceea El S-a făcut duşmanul lor
    şi a luptat El Însuşi împotriva lor.

11 Atunci ei şi-au adus aminte[a] de zilele străvechi,
    de zilele când Moise Îi conducea poporul.
Unde este Acela Care i-a trecut prin mare
    împreună cu păstorul turmei Sale?
Unde este Acela Care a pus printre ei
    Duhul Său cel Sfânt,
12 Acela Care Şi-a trimis braţul slăvit
    să-i fie mână dreaptă lui Moise,
Acela Care a despărţit apele înaintea lor
    pentru a-Şi face un renume veşnic,
13         Acela Care i-a condus prin adâncuri?
Asemenea unui cal ce aleargă prin pustie,
    ei nu s-au împiedicat
14 şi asemenea unor vite ce coboară în câmpie,
    aşa i-a condus Duhul Domnului la odihnă.
În felul acesta Ţi-ai călăuzit Tu poporul,
    pentru a-Ţi face un Nume slăvit.

15 Priveşte din ceruri şi vezi,
    din Locuinţa Ta sfântă şi slăvită!
Unde-Ţi sunt râvna şi puterea?
    Fiorul Tău lăuntric şi compasiunea Ta
        s-au retras de la mine.
16 Totuşi Tu eşti Tatăl nostru,
    chiar dacă Avraam nu ne cunoaşte,
        chiar dacă Israel nu ne recunoaşte;
Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru,
    din vechime Tu Te numeşti «Răscumpărătorul nostru»!
17 De ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile Tale?
    De ce ne-ai împietrit inimile, ca să nu ne mai temem de Tine?
Întoarce-Te, de dragul robilor Tăi,
    de dragul seminţiilor ce-Ţi sunt moştenire!
18 Pentru puţină vreme poporul Tău cel sfânt a avut parte de Lăcaşul Tău,
    dar acum duşmanii noştri l-au călcat în picioare.
19 Am fost multă vreme ca unii care nu erau sub stăpânirea Ta,
    ca unii peste care nu era chemat Numele Tău.[b]

Notas al pie

  1. Isaia 63:11 Sau: Fie ca El să-Şi aducă aminte
  2. Isaia 63:19 Sau: Suntem ai Tăi din vechime; / peste ei însă nu ai stăpânit, / iar ei nu au purtat Numele Tău.