Jeremia 34 – HTB & NTLR

Het Boek

Jeremia 34:1-22

Bevrijding uit slavernij

1Dit is de boodschap die Jeremia van de Here kreeg op het moment dat koning Nebukadnezar van Babel en alle legers van de koninkrijken die hij regeerde, in de strijd verwikkeld waren tegen Jeruzalem en de steden van Juda:

2‘Ga naar koning Zedekia van Juda. Vertel hem dat de Here zegt: “Ik sta op het punt deze stad aan de koning van Babel te geven en hij zal haar platbranden. 3U kunt niet ontsnappen, want men zal u gevangennemen en voor de koning van Babel leiden. Met uw eigen ogen zult u de koning van Babel zien en hij zal u veroordelen en als balling naar Babel sturen. 4Maar luister nu, koning Zedekia van Juda: God zegt dat u geen gewelddadige dood zult sterven. 5Te midden van uw eigen volk zult u een rustige dood sterven en men zal ter nagedachtenis aan u reukwerk verbranden, net zoals ze voor uw voorouders deden. Ze zullen om u huilen en zeggen: ‘Ach, onze koning is dood!’ Dit beloof Ik u,” zegt de Here.’

6Jeremia gaf deze boodschap aan koning Zedekia door. 7Op dat moment belegerde het Babylonische leger Jeruzalem, Lachis en Azéka, de enige versterkte steden van Juda die nog niet waren gevallen.

8Deze boodschap kreeg Jeremia van de Here, nadat koning Zedekia van Juda in overleg met het volk alle slaven in Jeruzalem de vrijheid had gegeven. 9Want koning Zedekia had iedereen bevolen zijn Hebreeuwse slaven vrij te laten, zowel mannen als vrouwen. De ene Judeeër mocht niet de meester zijn van een andere Judeeër, omdat zij allemaal tot hetzelfde volk behoren. 10De leiders en andere inwoners die slaven hadden, volgden het koninklijk bevel op en gaven hun slaven de vrijheid. Dit duurde echter niet lang. 11Zij veranderden al snel van gedachten en maakten de vrijgelatenen weer tot slaven.

12Daarom gaf de Here Jeruzalem de volgende boodschap: 13‘De Here, de God van Israël, zegt: “Lang geleden sloot Ik een verbond met uw voorouders, toen Ik hen uit de slavernij in Egypte bevrijdde. 14Ik gaf hun de opdracht dat iedere Hebreeuwse slaaf na zes jaar dienst in vrijheid moest worden gesteld. Maar uw voorouders luisterden niet naar mijn voorschriften. 15Kortgeleden toonde u berouw en begon u het goed te doen, zoals Ik had bevolen en u gaf uw slaven de vrijheid. U had Mij in mijn tempel plechtig beloofd dat u het zou doen. 16Maar nu bedenkt u zich weer en hebt u mijn naam onteerd door uw eed te breken en hen weer tot slaven te maken. Hoe kunt u dit doen, terwijl u hen eerst hebt vrijgelaten zodat zij konden gaan en staan waar ze wilden? 17Daarom,” zegt de Here, “omdat u niet naar Mij wilt luisteren en hen niet vrijlaat, zal Ik de dood de vrijheid geven u te vernietigen met oorlog, hongersnood en ziekten. En Ik zal ervoor zorgen dat alle volken van de hele wereld een afkeer van u zullen hebben. 18-19 Diegenen die zich niet aan de voorwaarden van ons verbond hebben gehouden, zal Ik in stukken snijden, zoals u het kalf in stukken sneed en tussen de helften daarvan doorliep om uw verbondseed te bevestigen. Ja, Ik zal u afslachten of u nu bestuurders, raadsheren, priesters of leden van het volk bent, want u hebt uw eed gebroken. 20Ik zal u aan uw vijanden overgeven en zij zullen u doden. Ik zal uw lijken aan de gieren en de wilde dieren voeren. 21En Ik zal koning Zedekia van Juda met al zijn raadgevers overgeven aan het leger van de koning van Babel, al heeft dat nu voor een korte tijd het beleg van de stad opgeheven. 22Ik zal de Babylonische legers terugroepen en zij zullen de stad opnieuw belegeren, haar innemen en platbranden. En Ik zal erop toezien dat de steden van Juda volledig worden verwoest en zonder een levende ziel worden achtergelaten.” ’

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 34:1-22

Prezicerea morții lui Zedechia

1Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în timp ce Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împreună cu toată armata lui, cu toate regatele pământului aflate sub dominația lui și cu toate celelalte popoare luptau împotriva Ierusalimului și împotriva cetăților dimprejurul lui: 2„Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Du‑te la Zedechia, regele lui Iuda, și spune‑i că așa vorbește Domnul: ‘Iată, dau această cetate în mâinile împăratului Babilonului și el îi va da foc! 3Iar tu nu vei scăpa din mâna lui, ci vei fi prins și predat lui. Îl vei vedea pe împăratul Babilonului față în față, iar el îți va vorbi gură către gură, și astfel vei fi dus în Babilon.’»“

4Ascultă Cuvântul Domnului, Zedechia, rege al lui Iuda! Așa vorbește Domnul cu privire la tine: „Nu vei muri ucis de sabie, 5ci vei muri în pace. Așa cum au ars mirodenii5 Cu referire la o practică veche de a arde mirodenii (printre acestea aflându‑se și tămâia) cu ocazia procesiunilor funerare de la moartea regilor. în cinstea părinților tăi, cei dintâi regi care au fost înaintea ta, tot așa vor arde și în cinstea ta și te vor jeli, zicând: «Vai, stăpâne!» Eu Însumi fac această promisiune, zice Domnul.“

6Profetul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, regele lui Iuda, la Ierusalim, 7în timp ce armata împăratului Babilonului lupta împotriva Ierusalimului și împotriva celorlalte cetăți ale lui Iuda care încă mai rezistau – împotriva Lachișului și împotriva Azekăi, căci acestea mai erau singurele cetăți fortificate rămase în Iuda.

Poporul calcă legământul în privința robiei

8Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce regele Zedechia a încheiat un legământ cu tot poporul din Ierusalim, prin care vestea eliberarea robilor. 9Fiecare trebuia să‑și elibereze robul și roaba, evreu sau evreică. Nimeni nu mai avea voie să țină pe fratele său iudeu în robie. 10Toți conducătorii și întregul popor care a intrat în legământ au acceptat fiecare să‑și elibereze robul și roaba și să nu‑i mai țină în robie. Ei au ascultat și le‑au dat drumul. 11Dar mai târziu s‑au răzgândit, au adus înapoi robii și roabele pe care îi lăsaseră liberi și i‑au forțat să le fie iarăși robi și roabe.

12Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ieremia, zicând: 13„Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu am încheiat un legământ cu părinții voștri în ziua când i‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor, și le‑am zis: 14‘După șapte ani, fiecare din voi să îl lase să plece liber pe fratele său evreu, care i se vinde lui ca rob. Șase ani să‑ți slujească, după care să‑l eliberezi!’14 Vezi Deut. 15:12. Însă părinții voștri nu M‑au ascultat și nu și‑au plecat urechea la ce le‑am spus. 15Nu demult, voi v‑ați întors și ați făcut ce este drept în ochii Mei, fiecare dintre voi vestind eliberarea semenului său și încheind un legământ înaintea Mea în Casa peste care este chemat Numele Meu. 16Dar acum, v‑ați răzgândit și astfel Mi‑ați batjocorit Numele. Fiecare dintre voi și‑a luat înapoi robul și roaba pe care îi lăsase liberi, în voia lor, și i‑ați forțat să devină iarăși robii și roabele voastre.»

17De aceea, așa vorbește Domnul: «Pentru că nu M‑ați ascultat și nu ați vestit eliberarea pentru fratele și pentru semenul vostru, iată, vestesc și Eu împotriva voastră ‘eliberarea’, zice Domnul, ‘eliberarea’ sabiei, a molimei și a foametei. Vă voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului. 18Oamenilor care au încălcat legământul Meu și care n‑au împlinit cuvintele legământului pe care l‑au încheiat înaintea Mea, le voi face întocmai ca vițelului pe care l‑au tăiat în două și au trecut printre cele două jumătăți ale lui. 19Pe conducătorii lui Iuda și ai Ierusalimului, pe demnitari, pe preoți și pe toți cei din poporul țării care au trecut printre cele două părți ale vițelului, 20îi voi da în mâna dușmanilor lor și a celor ce caută să le ia viața. Cadavrele lor vor deveni mâncare pentru păsările cerului și pentru fiarele pământului.

21Pe Zedechia, regele lui Iuda, și pe conducătorii lui îi voi da în mâna dușmanilor lor, în mâna celor ce caută să le ia viața, în mâna oștirii împăratului Babilonului, care s‑a retras de la voi. 22Iată, voi da poruncă, zice Domnul, și‑i voi aduce înapoi la cetatea aceasta. Se vor lupta împotriva ei, o vor cuceri și îi vor da foc. Voi preface cetățile lui Iuda într‑o pustie lipsită de locuitori.»“