Water uit de rots
1Volgens de opdracht van de Here verliet het volk Israël de woestijn Sin en trok langs diverse pleisterplaatsen naar Refidim, waar zij hun kamp opsloegen. Daar was echter geen water te vinden! 2Opnieuw mopperde het volk en eiste van Mozes: ‘Geef ons water, zodat we kunnen drinken!’ ‘Waarom moppert u op mij?’ vroeg Mozes. ‘Wilt u soms de Here op de proef stellen om te zien hoe lang Hij geduld met u heeft?’ 3Maar gekweld door de dorst, riepen zij: ‘Waarom hebt u ons uit Egypte gehaald? Waarom moeten wij, onze kinderen en ons vee hier sterven?’ 4Toen bad Mozes tot de Here en smeekte Hem: ‘Wat moet ik doen? Nog even en zij stenigen mij!’
5De Here antwoordde: ‘Roep de leiders van Israël bij u en breng het volk naar het Horeb-gebergte. 6Daar zal Ik u ontmoeten. Sla daar met uw staf op een rots—dezelfde staf waarmee u op het water van de Nijl hebt geslagen—en er zal water tevoorschijn komen, zodat zij kunnen drinken!’ Mozes deed wat de Here had gezegd en het water golfde tevoorschijn!
7Mozes noemde die plaats Massa (Verzoeking) en Meriba (Ruzie), omdat de Israëlieten tegen de Here waren opgestaan en Hem hadden uitgedaagd met de woorden: ‘Is de Here bij ons of niet?’
8Toen verschenen de Amalekieten op het toneel en vochten bij Refidim tegen de Israëlieten. 9Mozes zei tegen Jozua: ‘Roep de mannen te wapen en vecht tegen het leger van Amalek. Morgen zal ik op de heuveltop staan met de staf van God in mijn hand!’
10Jozua verzamelde zijn mannen en trok ten strijde. Ondertussen beklommen Mozes, Aäron en Chur de heuvel. 11Telkens wanneer Mozes zijn hand omhoog deed, had Israël de overhand, maar wanneer zijn hand niet meer omhoog was, was Amalek de winnende partij. 12Toen hij last kreeg van vermoeidheid, rolden zij een steen naar hem toe, waarop hij kon zitten. Aäron en Hur stonden naast hem en hielden zijn armen omhoog tot zonsondergang. 13Zo overwon Jozua de Amalekieten en hij vernietigde hen.
14En de Here beval Mozes: ‘Leg deze gebeurtenissen vast zodat ze niet worden vergeten. En prent Jozua in dat Ik de herinnering aan Amalek voor altijd zal laten verdwijnen.’
15Toen bouwde Mozes een altaar en noemde het: ‘De Here is mijn banier.’ 16Hij riep uit: ‘De hand van de Here beschermt ons vanuit de hemel en Hij voert onze strijd tegen Amalek van generatie op generatie.’
Apa din stâncă
(Num. 20:1-13)
1Întreaga comunitate a fiilor lui Israel a plecat din pustia Sin, călătorind din loc în loc1 Vezi Num. 33:12-14., după cum le‑a poruncit Domnul. Ei și‑au așezat tabăra la Refidim, dar acolo nu era apă de băut pentru popor. 2Atunci poporul s‑a certat cu Moise.
Ei au zis:
– Dă‑ne apă să bem!
Moise le‑a răspuns:
– De ce vă certați cu mine? De ce Îl puneți la încercare2 Același verb este folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7). Vezi și Mt. 4:1; Mc. 1:13 și Lc. 4:2, unde verbul în limba greacă este folosit și în cazul Satanei, care Îl ispitește pe Isus. pe Domnul?
3Poporul stătea acolo însetat și cârtea împotriva lui Moise.
El zicea:
– De ce ne‑ai scos din Egipt? Ca să ne faci să murim de sete cu copiii și vitele noastre?
4Moise a strigat către Domnul, zicând:
– Ce să fac cu poporul acesta? Încă puțin și o să mă omoare cu pietre!
5Domnul i‑a răspuns lui Moise:
– Treci înaintea poporului și ia cu tine câțiva dintre bătrânii lui Israel. Ia în mână toiagul tău cu care ai lovit Nilul și du‑te. 6Iată, Eu voi sta acolo, înaintea ta, la6 Sau: pe. stâncă, în Horeb. Lovește stânca și din ea va ieși apă. Astfel, poporul va putea să bea.
Și Moise a făcut așa sub privirea bătrânilor lui Israel. 7El a pus acelui loc numele „Masa și Meriba“7 Masa și Meriba înseamnă Încercare și Ceartă., pentru că acolo fiii lui Israel s‑au certat și L‑au pus la încercare pe Domnul, zicând: „Este oare Domnul cu noi sau nu?“
Victoria împotriva lui Amalek
8După aceea a venit Amalek și s‑a luptat cu Israel la Refidim. 9Moise i‑a zis lui Iosua: „Alege câțiva oameni dintre noi și ieși! Luptă‑te cu Amalek! Mâine voi sta pe vârful dealului cu toiagul lui Dumnezeu în mâna mea.“ 10Iosua a făcut așa cum i‑a zis Moise și s‑a luptat cu Amalek, în timp ce Moise, Aaron și Hur s‑au urcat pe vârful dealului. 11Atunci când Moise își ținea mâna sus, Israel era mai tare, iar atunci când își lăsa mâna jos, era mai tare Amalek. 12Când mâinile lui Moise au obosit, au luat o piatră și au pus‑o sub el, iar el s‑a așezat pe ea. Apoi Aaron și Hur i‑au sprijinit mâinile, unul de‑o parte, iar altul de cealaltă parte. Și astfel mâinile lui au rămas întinse până la apusul soarelui. 13Iosua l‑a învins pe Amalek și pe poporul acestuia cu ascuțișul sabiei.
14Atunci Domnul i‑a zis lui Moise: „Scrie lucrul acesta într‑o carte ca aducere-aminte și citește‑o în auzul lui Iosua, căci voi șterge amintirea lui Amalek de sub ceruri.“ 15Moise a zidit un altar și i‑a pus numele „Domnul este steagul meu“15 Ebr.: YHWH Nissi, 16zicând: „Pentru că o mână s‑a ridicat spre tronul Domnului,16 Cu referire la mâinile lui Moise, ce au fost ridicate în timpul luptei (17:11). Sensul propoziției este nesigur. Unele traduceri redau: Pentru că o mână s‑a ridicat împotriva tronului Domnului, referindu‑se astfel la Amalek. Domnul va purta război împotriva lui Amalek din generație în generație.“
