De zegen van Mozes voor het volk
1Dit is de zegen die Mozes, de man van God, het volk Israël voor zijn dood gaf:
2‘De Here is bij de berg Sinaï naar ons toegekomen. Hij liet zijn licht over ons opgaan vanaf de berg Seïr. Hij scheen op ons vanaf de berg Paran, omgeven door tienduizenden heilige engelen en met een brandend vuur aan zijn rechterzijde. 3Hij heeft de volken lief. Zijn heiligen rusten in zijn handen. Zij traden in uw voetsporen, Here, en zij kregen hun aanwijzingen van U. 4De wetten die Mozes heeft gegeven, zijn het kostbaarste bezit van Jakobs volk. 5De Here werd Koning over het rechtschapen Israël, toen wij Hem kozen in een bijeenkomst van de stamleiders!
6Laat Ruben eeuwig leven en moge zijn stam groeien!’
7En Mozes zei van Juda: ‘Here, luister naar de stem van Juda en verenig hem met zijn volk, vecht voor hem tegen zijn vijanden.’
8Toen zei Mozes over de stam Levi: ‘Geef Levi uw orakelstenen, de Urim en Tummim. Bij Massa en Meriba stelde U Levi op de proef, 9hij gehoorzaamde uw opdrachten en vernietigde vele zondaars, zelfs zijn eigen kinderen, broers, vaders en moeders. 10De Levieten zullen Israël onderwijzen in uw wetten en zullen voor U werken bij het reukaltaar en het brandofferaltaar.
11Och Here, geef de Levieten voorspoed en aanvaard het werk dat zij voor U doen. Vernietig hun vijanden, zodat die nooit meer opstaan.’
12Over de stam Benjamin zei Mozes: ‘Hij wordt door de Here bemind en leeft veilig aan zijn zijde. God omringt hem met voortdurende zorg en beschermt hem tegen alle kwaad.’
13Over de stam Jozef zei hij: ‘Moge de Here zijn land zegenen met de grootste gaven van de hemelen en de aarde. 14Moge hij worden gezegend met het beste dat de zon laat groeien en dat van maand tot maand verder opbloeit. 15Met de beste opbrengsten van de oude bergen en van de eeuwige heuvels. 16Moge hij worden gezegend met de beste gaven van de aarde en haar rijkdom. En met het welbehagen van Hem die in de brandende braamstruik verscheen. Laat al deze zegeningen over Jozef komen, hij is een prins onder zijn broers. 17Hij lijkt op een mooie en sterke eerstgeboren stier en heeft de horens van een wilde os. Daarmee stoot hij alle volken van de wereld neer. Dit zijn de tienduizenden van Efraïm en de duizenden van Manasse.’
18Over de stam van Zebulon zei Mozes: ‘Verheug u, Zebulon, over uw tochten en ondernemingen. En Issachar, verheug u over uw tenten! 19Zij zullen het volk bij de berg samenroepen om hun offers van de opbrengsten van zee en land met hen te vieren.’
20Over de stam van Gad zei Mozes: ‘Gezegend zijn zij die Gad helpen. Hij legt zich neer als een oude leeuw en verscheurt de arm en ook de schedel. 21Hij koos het beste deel van het land voor zichzelf, want dat was bewaard voor de leider. Hij leidde het volk, omdat hij de straffen van de Here voor Israël uitvoerde.’
22Over de stam van Dan zei Mozes: ‘Dan is een leeuwenwelp, die vanuit Basan tevoorschijn springt.’
23En over de stam van Naftali zei hij: ‘O, Naftali, u bent overladen met alle zegeningen van de Here, het gebied van het meer van Galilea en de Negev vormen uw thuis.’
24En over de stam van Aser zei hij: ‘Aser is de meest geliefde zoon en zijn broers waarderen hem. Hij baadt zijn voet in olie.
25Mogen ijzeren en koperen grendels u beschermen en moge uw kracht net zo groot zijn als uw leven lang is!’
26‘Er bestaat niemand die gelijk is aan de God van het rechtschapen Israël, Hij rijdt op de wolken en vanuit de hoogte helpt Hij u. 27De eeuwige God is uw toevluchtsoord en zijn eeuwige armen ondersteunen u. Hij drijft uw vijanden voor u uit en roept u toe: “Vernietig hen!” 28Daarom leeft Israël veilig en ongestoord en heeft voorspoed in een land van koren en wijn, terwijl de hemel het land bevochtigt met dauw. 29Uw geluk is groot, Israël! Wie is aan u gelijk? U bent een volk, dat verlost is door de Here. Hij is uw schild en uw helper! Hij is uw machtige zwaard! Uw vijanden zullen diep voor u buigen en u zult over hun heuvels heersen!’
Moise binecuvântează cele douăsprezece seminții
1Aceasta este binecuvântarea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rostit‑o pentru fiii lui Israel, înainte de moartea sa. 2El a zis:
„Domnul a venit din Sinai
și a răsărit peste ei din Seir.
A strălucit din muntele Paran
și a venit din mijlocul zecilor de mii de sfinți2 Sau: cu zecile de mii de sfinți..
O lege învăpăiată le‑a dat cu dreapta Lui2 Sensul versului este nesigur. Sau sfinți, / din sud, de pe versanții munților Lui..
3Da, El iubește poporul!
Toți sfinții Tăi sunt în mâna Ta.
Ei s‑au plecat la picioarele Tale
și au primit cuvintele Tale.
4Moise ne‑a dat Legea,
moștenirea adunării lui Iacov.
5El era Împărat peste Ieșurun5, 26 Vezi nota de la 32:15.
când se adunau conducătorii poporului
împreună cu semințiile lui Israel.5 Sau: Să fie, așadar, un Împărat peste Ieșurun / când se adună conducătorii poporului, / când sunt împreună semințiile lui Israel. LXX: El va fi Împărat.
6Să trăiască Ruben și să nu moară,
iar bărbații lui să fie fără număr6 Sau: chiar dacă bărbații lui sunt puțini..“
7Despre Iuda a zis:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
și întoarce‑l la poporul lui.
Cu propriile‑i mâini el își apără cauza,
dar Tu să‑i fii ajutor împotriva vrăjmașilor lui.“
8Despre Levi a zis:
„Tumim și Urim8 Vezi Ex. 28:30 și nota. Cuvinte cu origine și sens nesigur, însemnând, probabil, Lumini și Desăvârșiri. Pietre cu funcție oraculară, de căutare a voii lui Dumnezeu, în timp de criză (Num. 27:21; 1 Sam. 28:6; Ezra 2:63). au fost încredințate bărbatului credincios8 Ebr.: hasid, înrudit cu hesed (vezi nota de la 5:10).,
pe care l‑ai pus la încercare la Masa
și l‑ai certat la apele Meribei.
9El a zis despre tatăl său și despre mama sa
«Nu i‑am văzut!»,
pe frații lui nu i‑a recunoscut,
iar de copiii lui n‑a dorit să știe,
fiindcă a împlinit Cuvântul Tău
și a păzit legământul Tău.
10El învață pe Iacov poruncile Tale
și pe Israel Legea Ta.
El așază tămâie înaintea Ta
și jertfe pe altarul Tău.
11Doamne, binecuvântează tăria lui
și primește lucrarea mâinilor lui.
Zdrobește coapsele celor ce se ridică împotriva lui
și cei ce‑l urăsc să nu se mai ridice.“
12Despre Beniamin a zis:
„Preaiubitul Domnului va locui în siguranță lângă El,
Domnul îl va ocroti toată ziua
și el se va odihni între umerii Lui.“
13Despre Iosif a zis:
„Binecuvântat de Domnul să fie pământul lui,
cu roua îmbelșugată a cerului
și cu apele adânci de jos,
14cu cele mai bune roade ale soarelui
și cu cele mai bune recolte ale fiecărei luni,
15cu înălțimile munților străvechi
și cu bunătățile dealurilor veșnice.
16Cele mai bune daruri ale pământului,
belșugul lui și bunăvoința Celui Ce a locuit în rug
să vină peste capul lui Iosif,
pe creștetul capului său, a celui deosebit de16 Sau: său, care este un prinț între frații săi.
17El are grandoarea întâiului născut al taurului.
Coarnele lui sunt coarnele bivolului sălbatic.
Cu ele va împunge popoarele
până la capătul pământului.
Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim
și miile lui Manase.“
18Despre Zabulon a zis:
„Bucură‑te, Zabulon, de alergările tale
și tu, Isahar, de corturile tale.
19Ei vor chema popoarele pe munte
și acolo vor oferi jertfele dreptății,
căci vor sorbi bogăția mărilor19 Cu referire, probabil, la profiturile obținute din comerțul maritim (vezi Gen. 49:13).
și comorile ascunse în nisip.“
20Despre Gad a zis:
„Binecuvântat să fie cel ce lărgește hotarele lui Gad!
El se odihnește ca leul
și sfârtecă brațe și capete.
21El și‑a ales partea cea mai bună,
căci acolo era ascunsă partea legiuitorului.
El a venit cu căpeteniile poporului,
a împlinit dreptatea Domnului
și judecățile Lui cu privire la Israel.“
22Despre Dan a zis:
„Dan este un pui de leu
care a sărit din Bașan.“
23Despre Neftali a zis:
„Neftali este îndestulat cu bunăvoință
și este plin de binecuvântarea Domnului.
El va moșteni vestul23 Lit.: marea. și sudul.“
24Despre Așer a zis:
„Cel mai binecuvântat dintre fii este Așer.
Să fie plăcut fraților lui
și să‑și înmoaie picioarele în ulei.
25Zăvoarele porților tale să fie de fier și de bronz,
iar puterea ta să țină cât zilele tale.
26Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieșurun,
Care străbate călare cerurile ca să te ajute
și Care trece pe nori cu măreție.
27Dumnezeul cel Veșnic este un adăpost,
iar sub tine sunt brațele Lui veșnice.
El îi va alunga pe dușmani dinaintea ta
și va zice: «Nimiciți‑i!»
28Israel va locui singur la adăpost.
Izvorul lui Iacov este în țara cerealelor și a mustului,
unde cerul lasă să cadă roua.
29Ferice de tine, Israel!
Cine este ca tine, un popor izbăvit de Domnul?
El este scutul și ajutorul tău
și sabia ta glorioasă.
Dușmanii tăi te vor linguși,
iar tu vei călca peste înălțimile lor29 Sau: peste spinările lor..“
