Het altaar door Asa herbouwd
1De Geest van God kwam over Azarja, de zoon van Oded, 2en hij ging koning Asa tegemoet, die juist terugkeerde van de succesvolle veldtocht. ‘Luister naar mij, Asa! Luister, legers van Juda en Benjamin!’ riep hij. ‘De Here blijft bij u, zolang u bij Hem blijft. Als u Hem zoekt, zult u Hem ook vinden. Maar als u Hem de rug toekeert, zal Hij u in de steek laten. 3Al lange tijd hebben de inwoners van Israël de ware God niet meer aanbeden en hebben zij geen echte priesters gehad om hen te onderwijzen. Zij hebben zonder Gods wetten geleefd. 4Maar elke keer dat zij zich in moeilijke situaties tot de Here, de God van Israël, wendden, kwam Hij hen te hulp. 5In de tijd dat zij opstandig waren tegenover God, kon niemand veilig van de ene plaats naar de andere reizen. Er heerste paniek en chaos onder de mensen. 6Zij voerden oorlogen met andere landen en binnenlandse twisten tussen steden verscheurden het land, doordat de Here hen trof met allerlei rampen. 7Maar u, mannen van Juda, u moet het goede blijven doen en niet ontmoedigd raken, want er wacht u een beloning voor al uw inspanning.’
8Nadat koning Asa deze profetie van Azarja had gehoord, vatte hij moed en verwoestte alle afgodsbeelden in Juda en Benjamin en in de steden in het heuvelland van Efraïm die hij had veroverd. Tevens herstelde hij het altaar van de Here voor de tempel. 9Toen riep hij alle inwoners van Juda en Benjamin en de immigranten uit Israël bijeen. Velen waren uit de gebieden van Efraïm, Manasse en Simeon naar Juda gekomen, toen zij zagen dat de Here aan de kant van koning Asa stond. 10In de derde maand van het vijftiende regeringsjaar van koning Asa kwamen zij in groten getale naar Jeruzalem 11en offerden daar zevenhonderd ossen en zevenduizend schapen aan de Here. De dieren waren een deel van de oorlogsbuit. 12Daarna beloofden zij plechtig in een verbond dat zij voortaan alleen de Here, de God van hun voorouders, met hart en ziel zouden dienen. 13Ieder die dat weigerde moest sterven, oud of jong, man of vrouw. 14Zij riepen met luide stem hun eed van trouw uit naar God, begeleid door trompetten en bazuinen. 15Iedereen was blij met deze eed tegenover God die ze uit de grond van hun hart hadden afgelegd. Zij wilden de Here boven alles zoeken en zij vonden Hem ook. En Hij gaf vrede door het hele land.
16Koning Asa zette zelfs zijn moeder Maächa af als koningin-moeder, omdat zij een beeld van Asjéra had gemaakt, hij sloeg het beeld kapot en verbrandde de brokstukken bij de beek de Kidron. 17In Israël werden de heidense tempels echter niet verwijderd. Maar hier in Juda en Benjamin was het hart van koning Asa zijn hele leven volkomen op God gericht. 18De zilveren en gouden schalen die hij en zijn vader aan de Here hadden gewijd, bracht hij terug naar de tempel. 19Zo werd er tot het vijfendertigste regeringsjaar van koning Asa geen oorlog meer gevoerd.
Reforma lui Asa
(1 Regi 15:9-15)
1Azaria, fiul lui Oded, peste care era Duhul lui Dumnezeu, 2a ieșit în întâmpinarea lui Asa și i‑a zis: „Asa, tot Iuda și Beniamin, ascultați‑mă! Domnul este cu voi atunci când și voi sunteți cu El. Dacă‑L veți căuta, El Se va lăsa găsit de voi, dar dacă‑L părăsiți, și El vă va părăsi. 3Israel a fost multe zile fără Dumnezeul adevărat, fără preot care să‑l învețe și fără Lege. 4Atunci, în strâmtorarea lor, s‑au întors la Domnul, Dumnezeul lui Israel, L‑au căutat și El S‑a lăsat găsit. 5În vremurile acelea, nu era pace nici la plecare, nici la sosire, căci erau tulburări printre toți locuitorii țărilor. 6Un neam era zdrobit de un alt neam și o cetate de o altă cetate, căci Dumnezeu îi tulbura cu tot felul de necazuri. 7Voi însă fiți tari și nu vă odihniți mâinile, căci există o răsplată pentru munca voastră.“
8Când a auzit aceste cuvinte și această profeție a lui Azaria, fiul profetului Oded, Asa s‑a îmbărbătat și a îndepărtat spurcăciunile din toată țara lui Iuda, a lui Beniamin și din cetățile pe care le cuceriseră în muntele lui Efraim. El a înnoit altarul Domnului care se afla înaintea porticului de la Casa Domnului. 9I‑a adunat pe toți cei din Iuda și din Beniamin, precum și pe străinii care erau printre ei, veniți din Efraim, din Manase și din Simeon, căci mulți din Israel i se alăturaseră când au văzut că Domnul, Dumnezeul lui, este cu el. 10S‑au strâns cu toții la Ierusalim, în luna a treia a celui de‑al cincisprezecelea an al domniei lui Asa. 11În ziua aceea au jertfit Domnului, din prada pe care o aduseseră, șapte sute de boi și șapte mii de oi. 12Ei au încheiat un legământ potrivit căruia Îl vor căuta pe Domnul, Dumnezeul părinților lor, din toată inima și din tot sufletul lor. 13Oricine nu‑L căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia să fie omorât, fie că era mic sau mare, bărbat sau femeie. 14Au făcut un jurământ Domnului cu glas tare, cu strigăte de bucurie și în sunet de trâmbiță și de corn14 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război; în cele mai multe locuri a fost tradus cu trâmbiță.. 15Toți cei din Iuda s‑au bucurat de jurământul acesta, căci juraseră din toată inima lor. Ei L‑au căutat pe Domnul cu toată pasiunea, iar El S‑a lăsat găsit de ei. Și Domnul le‑a dat odihnă de jur împrejur.
16De asemenea, regele Asa n‑a mai lăsat‑o nici chiar pe bunica16 Lit.: mama. sa, Maaca, să fie regină, pentru că aceasta făcuse un idol hidos al Așerei16 Zeița canaanită a mării (soția lui El, zeul suprem), adesea confundată cu Aștoret (gr.: Astarte); [peste tot în carte].. Asa i‑a tăiat idolul hidos, l‑a sfărâmat și l‑a ars lângă uedul16 Vale sau albie de râu secată, din ținuturile aride, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Chidron. 17Dar înălțimile nu au fost îndepărtate din Israel, deși inima lui Asa a fost devotată în întregime Domnului în toate zilele lui. 18El a adus în Casa lui Dumnezeu lucrurile pe care el și tatăl său le închinaseră Domnului: argintul, aurul și celelalte obiecte.18 Probabil din prada de război pe care Abia o luase de la Ieroboam (vezi 2 Cron. 13) iar Asa de la cușitul Zerah (2 Cron. 14:8-15).
19Și nu a mai avut loc niciun război până în al treizeci și cincilea an al domniei lui Asa.
