Der Christ in Staat und Gesellschaft
1Erinnere die Christen daran, dass sie sich den Regierenden und staatlichen Behörden unterzuordnen haben. Sie sollen die Gesetze des Staates befolgen und jederzeit bereit sein, Gutes zu tun. 2Kein Christ darf gehässig über andere reden oder gar Streit suchen. Er soll vielmehr jedem freundlich und liebevoll begegnen.
3Vergessen wir nicht: Auch wir waren früher unverständig und Gott ungehorsam. Wir gingen in die Irre und wurden von allen möglichen Wünschen und Leidenschaften beherrscht. Bosheit und Neid bestimmten unser Leben. Wir hassten andere, und andere hassten uns.
4Aber dann wurde die Güte Gottes, unseres Befreiers, und seine Liebe zu uns Menschen sichtbar. 5Er rettete uns – nicht weil wir etwas geleistet hätten, womit wir seine Liebe verdienten, sondern aus lauter Güte. In seiner Barmherzigkeit hat er uns zu neuen Menschen gemacht, durch eine neue Geburt, die wie ein reinigendes Bad ist3,5 Wörtlich: durch das Bad der Wiedergeburt. – Andere verstehen dieses Bild als einen Hinweis auf die Taufe.. Das wirkte der Heilige Geist, 6den Gott uns durch unseren Retter Jesus Christus in reichem Maße geschenkt hat. 7So sind wir allein durch seine Gnade von aller Schuld befreit. Als seine Kinder und Erben dürfen wir jetzt die Hoffnung auf das ewige Leben haben. 8Das steht unumstößlich fest.
Umgang mit falschen Lehren und Briefschluss
(Kapitel 3,9‒15)
Irrlehrer in der Gemeinde
Ich will, dass du dies alles mit Nachdruck weitergibst. Denn alle, die zum Glauben an Gott gefunden haben, sollen sich darum bemühen, Gutes zu tun. Das ist nützlich und hilfreich für alle Menschen. 9Wo es törichte Auseinandersetzungen gibt und man völlig sinnlos über Abstammungslinien und Geschlechtsregister streitet, da hast du nichts zu suchen. Beteilige dich nicht an dem Gezänk darüber, wie das jüdische Gesetz auszulegen ist. Das führt zu nichts und hat gar keinen Wert.
10Wer falsche Lehren verbreitet, den sollst du ein- oder zweimal zurechtweisen. Kommt er trotzdem nicht zur Einsicht, dann halte dich von ihm fern. 11Du weißt doch: Solchen unverbesserlichen Menschen kann man nicht helfen. Sie wollen ihre Sünden nicht einsehen und sprechen sich selbst das Urteil.
Bitten und Grüße
12Sobald ich Artemas oder Tychikus zu dir geschickt habe, komm so schnell wie möglich zu mir nach Nikopolis. Dort will ich den ganzen Winter über bleiben. 13Den Rechtsgelehrten Zenas und auch Apollos rüste mit allem aus, was sie für die Reise brauchen, damit ihnen unterwegs nichts fehlt. 14Alle, die sich zu Jesus Christus bekennen, müssen lernen, dort zu helfen, wo es nötig ist. Denn sonst bleibt ihr Glaube fruchtlos.
15Die bei mir sind3,15 Oder: Meine Mitarbeiter., lassen dich herzlich grüßen. Viele Grüße an unsere lieben Freunde, die durch den Glauben mit uns verbunden sind.
Die Gnade Gottes sei mit euch allen!
Gata pentru orice faptă bună
1Amintește‑le să fie supuși conducerilor1 Sau: conducătorilor. și autorităților, să fie ascultători, gata pentru orice faptă bună, 2să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreți, să fie îngăduitori, să arate o blândețe deplină față de toți oamenii.
3Căci și noi eram odată nesăbuiți, neascultători, rătăciți, înrobiți de felurite pofte și plăceri, trăind în răutate și invidie, fiind urâți de alții și urându‑ne unii pe alții. 4Dar când s‑a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 5El ne‑a mântuit, însă nu datorită faptelor, pe care le‑am făcut noi în dreptate, ci potrivit cu mila Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea înfăptuită de Duhul Sfânt, 6pe Care L‑a turnat peste noi din belșug, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru, 7pentru ca, fiind îndreptățiți prin harul Lui, să putem deveni moștenitori, având speranța vieții veșnice. 8Acest cuvânt este vrednic de încredere și doresc să insiști asupra acestor lucruri, astfel încât cei ce au crezut în Dumnezeu să urmărească să fie fruntași în fapte bune. Aceste lucruri sunt bune și de folos pentru oameni.
9Ferește‑te de controverse nebunești, de genealogii, de certuri și de conflicte cu privire la Lege, pentru că sunt inutile și fără rost! 10După primul și al doilea avertisment să nu mai ai nimic de‑a face cu cel ce provoacă dezbinări, 11deoarece știi că un astfel de om este stricat și păcătuiește, fiind de la sine condamnat.
Instrucțiuni finale
12Când îl voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tyhikos, grăbește‑te să vii la mine în Nicopole, căci am hotărât să rămân acolo peste iarnă. 13Îngrijește‑te de legiuitorul13 Posibil un expert în Legea iudaică, dar, mai probabil, un expert în legea civilă. Zenas și de Apollos în călătoria lor, ca să nu le lipsească nimic. 14De asemenea, ai noștri să învețe să fie fruntași în fapte bune, răspunzând nevoilor urgente, ca astfel să nu fie neroditori.
15Toți cei ce sunt împreună cu mine te salută. Salută‑i pe cei ce ne iubesc în credință! Harul să fie cu voi toți!
