Jerusalem, die untreue Frau
1Da empfing ich noch eine Botschaft vom Herrn. Er sprach zu mir: 2»Du Mensch, halte den Einwohnern von Jerusalem vor Augen, was für abscheuliche Dinge sie treiben! 3Verkünde ihnen: So spricht Gott, der Herr: Jerusalem, du bist in Kanaan zur Welt gekommen; dein Vater war ein Amoriter, deine Mutter eine Hetiterin. 4Nach deiner Geburt wurde nicht einmal deine Nabelschnur abgeschnitten. Niemand hat dich gewaschen und mit Salz abgerieben, niemand hat dich in Windeln gewickelt. 5Kein Mensch hatte Mitleid mit dir und erbarmte sich über dich. Noch am Tag deiner Geburt warf man dich aufs freie Feld, weil niemand dich haben wollte.
6Da kam ich an dir vorüber und sah dich hilflos und blutverschmiert am Boden liegen. Ich sagte zu dir: ›Du sollst am Leben bleiben, ja, du sollst leben 7und heranwachsen wie eine Blume auf dem Feld!‹ Du blühtest auf und wurdest zu einer schönen Frau voller Anmut. Deine Brüste rundeten sich, dein Haar wurde voll und schön. Aber immer noch warst du völlig nackt.
8Wieder kam ich an dir vorüber, und ich sah, dass du alt genug warst, einen Mann zu lieben. Da breitete ich meinen Mantel über dich aus und bedeckte deinen nackten Körper als Zeichen dafür, dass du mir gehören solltest. Ich, Gott, der Herr, schwor dir die Treue und schloss mit dir einen Bund fürs Leben. So wurdest du meine Frau.
9Ich badete dich, wusch dir das Blut ab und salbte dich mit duftenden Ölen. 10Ich zog dir ein buntes, kostbares Kleid und Sandalen aus bestem Leder an. Du bekamst von mir ein Stirnband aus feinem Leinen und einen seidenen Umhang. 11Ich gab dir wertvollen Schmuck, legte dir Spangen an die Arme und eine Kette um den Hals. 12Deine Nase schmückte ich mit einem Ring, ich gab dir Ohrringe und setzte dir eine prachtvolle Krone auf. 13Du warst geschmückt mit Silber und Gold, du kleidetest dich in feines Leinen, Seide und bunt gewebte Stoffe. Die erlesensten Speisen bekamst du: Brot, gebacken aus bestem Mehl, Honig und Öl. So wurdest du wunderschön und würdig, eine Königin zu sein. 14Bei allen Völkern erzählte man sich von deiner Schönheit; sie war makellos und vollkommen durch den Schmuck, den ich, Gott, der Herr, dir geschenkt hatte.
15Aber du – du hast dir viel auf deine Schönheit eingebildet. Dass sie überall gerühmt wurde, nutztest du reichlich aus: Jedem, der dir über den Weg lief, hast du dich angeboten und dich ihm an den Hals geworfen. 16Aus deinen bunten Kleidern machtest du dir ein Lager bei den Opferstätten für die Götzen. Dort schliefst du mit jedem, den du bekommen konntest. Deine Schamlosigkeit übertraf alles, was es vor und nach dir je gegeben hat! 17Du nahmst den Schmuck aus Silber und Gold, den ich dir geschenkt hatte, und machtest dir männliche Götterfiguren daraus. Mit ihnen hast du mich betrogen. 18Deine bunt gewebten Kleider zogst du ihnen an und brachtest ihnen als Opfer den Weihrauch und das Öl dar, die du von mir bekommen hattest. 19Das Brot aus bestem Mehl, Honig und Öl, das ich dir gegeben hatte, hast du ihnen als ein wohlriechendes Opfer gereicht, um sie für dich zu gewinnen. Das alles hast du getan; dies bezeuge ich, Gott, der Herr.
20Die Söhne und Töchter, die du mir geboren hattest, warfst du den Götzen zum Fraß vor. War die Hurerei, die du getrieben hattest, dir noch zu wenig? 21Musstest du auch noch meine Kinder schlachten und als Opfer für andere Götter verbrennen? 22Während du all diese abscheulichen Dinge tatest und die Ehe mit mir brachst, hast du keinen Gedanken an deine Kindheitstage verschwendet, in denen du nackt und hilflos strampelnd in deinem Blut lagst.
23Darum sage ich, Gott, der Herr: Wehe dir, Jerusalem! Es wird dir schlecht ergehen! Denn dein schlimmes Treiben war dir noch nicht genug: 24-25An jedem öffentlichen Platz hast du dir ein Bett für deine Hurerei errichtet, ja, an jeder Straßenecke bautest du deine Opferstätten. Du hast deine Schönheit missbraucht und deine Beine gespreizt für jeden, der vorüberkam. Unaufhörlich triebst du deine schamlose Hurerei. 26Du ließest dich mit den Ägyptern ein, deinen Nachbarn mit dem großen Glied. Du schliefst mit ihnen, um mich zu kränken. 27Darum erhob ich drohend meine Hand und nahm dir einen Teil von dem weg, was ich dir geschenkt hatte. Ich lieferte dich den gierigen Philisterinnen aus, die dich hassen; doch sogar sie verabscheuten deine schamlose Hurerei.
28Als Nächstes warfst du dich den Assyrern an den Hals, weil du immer noch nicht genug hattest. Du schliefst mit ihnen, aber dein Verlangen war auch dann noch nicht gestillt. 29Du triebst es auch mit den Babyloniern, dem Händlervolk, doch selbst danach hattest du noch nicht genug. 30Ich, Gott, der Herr, sage dir: Wie sehr warst du von brennender Begierde beherrscht, du hast es schlimmer getrieben als die schlimmste Hure! 31An jeder Straßenecke hast du einen Altar für deine Liebesdienste errichtet und an jedem öffentlichen Platz ein Bett für deine Hurerei aufgestellt. Dabei benahmst du dich nicht einmal wie eine gewöhnliche Hure, denn du lehntest jede Bezahlung ab. 32Du Ehebrecherin! Andere Männer hast du deinem Ehemann vorgezogen! 33Jeder Hure gibt man Geld, du aber hast deinen Liebhabern sogar noch Geschenke gegeben und sie bestochen, damit sie von überall her kommen und mit dir schlafen! 34So machtest du genau das Gegenteil von dem, was andere Huren tun – du warfst dich jedem an den Hals, während dir keiner nachlief. Niemand gab dir Geld, im Gegenteil: Du bezahltest, damit man mit dir schlief. So weit ist es mit dir gekommen!
35Darum, du Hure, höre, was ich, der Herr, dir sage: 36Du hast deinen Körper schamlos entblößt, um mit allen deinen Liebhabern zu schlafen; du hast deinen abscheulichen Götzen gedient und für sie deine Kinder geschlachtet. 37Und nun pass auf! Ich werde deine Liebhaber zusammenrufen – alle, die du geliebt, und alle, die du verachtet hast. Von überall her lasse ich sie zum Gericht über dich kommen. Dann ziehe ich dir vor ihren Augen die Kleider aus und stelle dich in aller Öffentlichkeit bloß. 38Ich werde dich verurteilen, so wie es sich für eine Mörderin und Ehebrecherin gehört. Weil du mich herausgefordert und meinen Zorn geweckt hast, spreche ich dir das Todesurteil.
39Ich gebe dich in die Gewalt deiner Liebhaber; sie werden deine Hurenaltäre und deine Opferstätten zerstören. Sie reißen dir die Kleider vom Leib, nehmen deinen prächtigen Schmuck weg und lassen dich völlig nackt am Boden liegen. 40Sie rufen die Volksmenge zusammen, damit sie dich steinigen und mit ihren Schwertern zerstückeln. 41Deine Häuser brennen sie nieder und vollstrecken das Urteil an dir vor den Augen vieler Frauen. So bereite ich deiner Hurerei ein Ende – dann kannst du dir keinen Liebhaber mehr kaufen!
42Wenn ich schließlich meinen leidenschaftlichen Zorn an dir gestillt habe, dann kann ich wieder zur Ruhe kommen. 43Keinen Gedanken hast du mehr daran verschwendet, was ich seit deiner Kindheit alles für dich getan habe. Darum lass es dir gesagt sein: Du hast mich, Gott, den Herrn, zornig gemacht, und jetzt bekommst du die Folgen deiner abscheulichen Taten zu spüren. Du hast schon so viel Schuld auf dich geladen, warum musstest du es auch noch auf die Spitze treiben?
44Du wirst schon sehen: Überall wird man über dich einen Spottvers verbreiten: ›Wie die Mutter, so die Tochter!‹ 45Ja, du bist eine echte Tochter deiner Mutter! Auch sie hat ihren Mann und ihre Kinder verachtet! Du bist wie deine Schwestern, die von ihren Männern und Kindern nichts mehr wissen wollten. Eure Mutter war eine Hetiterin und euer Vater ein Amoriter. 46Deine ältere Schwester ist Samaria mit ihren Töchtern, sie wohnt nördlich von dir; im Süden wohnt deine jüngere Schwester Sodom mit ihren Töchtern. 47Es war dir noch nicht genug, ihrem schlechten Beispiel zu folgen und die gleichen abscheulichen Dinge wie sie zu tun – nein, nach kurzer Zeit hast du es in allem noch schlimmer getrieben als sie! 48Darum schwöre ich, Gott, der Herr, so wahr ich lebe: Deine Schwester Sodom und ihre Töchter haben nicht so viel Schuld auf sich geladen wie du und deine Töchter! 49Sie sahen hochmütig auf andere herab, sie lebten im Überfluss und in sorgloser Ruhe, ohne den Armen und Bedürftigen zu helfen. 50Sie waren stolz und überheblich und taten vor meinen Augen, was ich verabscheue. Als ich dies sah, habe ich sie verstoßen. 51Und auch Samaria hat nicht halb so viele Sünden begangen wie du. Du hast mehr widerliche Dinge getan als deine beiden Schwestern zusammen. Im Vergleich zu dir sind die beiden geradezu unschuldig! 52Darum musst nun auch du deine Schande tragen – du hast sie dir selbst zuzuschreiben! Mit deinen abscheulichen Taten übertriffst du die Schuld deiner Schwestern bei weitem. Neben dir wirken sie geradezu gerecht. Schäm dich und trag deine Schande!«
Ich bleibe euch treu!
53»Doch ich wende das Schicksal von Sodom, Samaria und ihren Töchtern zum Guten, und auch dich, Jerusalem, werde ich wiederherstellen. 54Das tue ich, damit du deine Schande eingestehst und dich schämst für alles, was du getan hast. Wenn Sodom und Samaria dies sehen, werden sie daraus Trost schöpfen. 55Was für sie gilt, soll auch mit dir, Jerusalem, und mit deinen Töchtern geschehen: Ihr werdet wieder aufgebaut und bekommt eure frühere Stellung zurück.
56Als du noch voller Hochmut auf alle anderen herabgesehen hast, warst du dir zu schade, den Namen deiner Schwester Sodom in den Mund zu nehmen. 57Doch dann kam deine Bosheit ans Licht, und jetzt verhöhnen dich alle deine Nachbarinnen, die Edomiterinnen und die Philisterinnen. Überall sieht man nun auf dich herab. 58So fällt dein schamloses Treiben auf dich zurück, und du musst die Folgen deiner abscheulichen Taten tragen. Darauf kannst du dich verlassen!
59Ich, Gott, der Herr, sage dir: Ich behandle dich so, wie du es verdienst, denn du hast dein Treueversprechen nicht gehalten und unseren Bund gebrochen. 60Ich aber werde mich an den Bund erinnern, den ich mit dir in deiner Jugend geschlossen habe. Für alle Zeiten will ich ihm wieder Geltung verschaffen. 61Dann wirst du dich an das erinnern, was du früher getan hast. Du wirst dich schämen, wenn ich dir die Herrschaft über deine beiden Schwestern gebe, so dass sie für dich wie Töchter sind. Das geht weit über den Bund hinaus, den ich damals mit dir geschlossen habe. 62Ja, ich selbst werde den Bund mit dir erneuern, und du wirst erkennen, dass ich der Herr bin. 63Wenn du dann an die vergangene Zeit zurückdenkst, wirst du vor lauter Scham kein Wort herausbringen. Doch ich werde dir alles vergeben, was du getan hast. Das verspreche ich, Gott, der Herr.«
Ierusalimul, mireasa necredincioasă a lui Dumnezeu
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, fă‑i cunoscute Ierusalimului urâciunile 3și spune‑i: «Așa vorbește Stăpânul Domn către Ierusalim: prin origine și naștere ești din țara canaaniților: tatăl tău era amorit, iar mama ta – hitită. 4La nașterea ta, în ziua în care te‑ai născut, ombilicul tău nu a fost tăiat, nu ai fost scăldată în apă, ca să fii curățată, nu ai fost frecată cu sare și nici înfășurată în scutece. 5Nimănui nu i‑a fost milă și nu s‑a îndurat de tine ca să‑ți facă unul din aceste lucruri. Ai fost aruncată pe câmp, pentru că ai fost disprețuită chiar din ziua în care te‑ai născut.
6Atunci Eu am trecut pe lângă tine și te‑am văzut zbătându‑te în propriul tău sânge. Și, în timp ce tu erai în sângele tău, ți‑am zis: ‘Trăiește!’ Da, în timp ce tu erai în sângele tău, Eu ți‑am zis: ‘Trăiește!’ 7Te‑am făcut să te înmulțești ca florile câmpului; ai crescut, te‑ai făcut mare și te‑ai gătit cu podoabe7 Probabil o metaforă pentru maturizarea fizică a femeii.. Sânii ți s‑au rotunjit și ți‑a crescut părul. Dar erai tot goală și neacoperită.
8Când am trecut pe lângă tine, M‑am uitat la tine și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci Mi‑am întins peste tine poala hainei8 Simbol al căsătoriei. Vezi Rut 3:9. Mele, ți‑am acoperit goliciunea, am făcut jurământ față de tine și am intrat în legământ cu tine, zice Stăpânul Domn. Și ai devenit a Mea.
9Te‑am scăldat în apă, te‑am spălat de sângele de pe tine și te‑am uns cu ulei. 10Te‑am îmbrăcat cu haine brodate, te‑am încălțat cu sandale din piele trainică10 Vezi nota de la Ex. 25:5., te‑am îmbrăcat cu in subțire și te‑am gătit cu mătase. 11Te‑am împodobit cu podoabe, ți‑am pus brățări la mâini și lănțișor la gât. 12Ți‑am dat inel pentru nas, ți‑am pus cercei la urechi și coroană frumoasă pe cap. 13Astfel, ai fost împodobită cu aur, cu argint și cu veșminte scumpe din in subțire și din mătase. Ai mâncat făină aleasă, miere și ulei. Te‑ai făcut tot mai frumoasă și ai ajuns chiar regină. 14Ți‑ai făcut un nume printre neamuri datorită frumuseții tale, căci aceasta era deplină datorită măreției Mele pe care o pusesem peste tine, zice Stăpânul Domn.
15Dar te‑ai încrezut în frumusețea ta și te‑ai prostituat pe măsura renumelui tău. Ți‑ai revărsat desfrânările asupra tuturor trecătorilor și frumusețea ta a devenit a fiecăruia.15 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 16Ai luat din hainele tale, ți‑ai făcut înălțimi viu colorate și te‑ai prostituat pe haine. Așa ceva nu s‑a mai întâmplat și nu se va mai întâmpla vreodată. 17Ți‑ai luat podoabele tale frumoase din aur și din argint, pe care Eu ți‑l dădusem, ți‑ai făcut chipuri de bărbați și te‑ai prostituat cu ele. 18Ți‑ai luat apoi hainele brodate, ca să le acoperi, iar untdelemnul și tămâia Mea le‑ai pus înaintea lor. 19Hrana Mea pe care ți‑o dădusem – făina aleasă, untdelemnul și mierea pe care ți le dădusem să le mănânci – tu le‑ai închinat lor, ca să le fie o aromă plăcută. Așa s‑a întâmplat, zice Stăpânul Domn.
20Ai luat fiii și fiicele pe care Mi‑i născuseși și i‑ai sacrificat pentru ei ca dar de mâncare. Și acestea sunt numai o parte din desfrânările tale. 21Mi‑ai sacrificat fiii și i‑ai dat lor, trecându‑i prin foc în cinstea acestora. 22În mijlocul tuturor urâciunilor și desfrânărilor tale nu ți‑ai amintit de zilele tinereții, când erai goală și te zbăteai în propriul tău sânge.
23Vai! Vai de tine, zice Stăpânul Domn. După toate relele pe care le‑ai săvârșit, 24ți‑ai mai construit și un sanctuar înalt și ți‑ai făcut câte o înălțime în fiecare piață. 25La capătul fiecărei străzi ți‑ai construit o înălțime și ți‑ai făcut disprețuită frumusețea, desfăcându‑ți picioarele înaintea fiecărui trecător și înmulțindu‑ți desfrânările. 26Te‑ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, și ți‑ai înmulțit desfrânările, ca să Mă mânii. 27De aceea, iată, Mi‑am întins mâna împotriva ta și ți‑am redus partea hotărâtă ție. Te‑am dat pe mâna celor ce te urau, adică a filistencelor, care până și ele s‑au rușinat de calea ta desfrânată. 28Apoi te‑ai prostituat și cu asirienii, pentru că erai nesătulă. Te‑ai prostituat, dar tot nu te‑ai săturat. 29Ți‑ai înmulțit desfrânările cu Caldeea, țara negustorilor, dar nici cu aceasta nu te‑ai săturat.
30Cât de decăzută trebuie să‑ți fie inima, zice Stăpânul Domn, de ai făcut toate aceste lucruri, întocmai ca o prostituată nerușinată! 31Totuși, când ți‑ai construit sanctuare înalte la fiecare capăt de stradă și ți‑ai făcut înălțimi în fiecare piață, nu ai fost ca o prostituată, căci ai luat în derâdere plata, 32ci ca o soție adulteră care‑i preferă pe străini în locul soțului ei. 33Tuturor prostituatelor li se dau daruri, dar în cazul tău tu ai fost cea care ai dat cadouri tuturor amanților tăi. Le‑ai dat mită ca să vină la tine din toate părțile, pentru desfrânare. 34În ce privește desfrânările tale, ai fost diferită de celelalte femei, pentru că tu nu ai avut căutare ca prostituată, căci, în loc să primești plată, ai dat plată. De aceea ai fost diferită.
35Prin urmare, prostituato, ascultă Cuvântul Domnului! 36Așa vorbește Stăpânul Domn: pentru că ți‑ai risipit avuția36 Sau: ai dat frâu liber poftei. și ți‑ai expus goliciunea prin desfrânările tale cu amanții și cu toți idolii urâciunilor tale, cărora le‑ai dat sângele fiilor tăi, 37de aceea, iată, îi voi strânge laolaltă pe toți amanții cu care te‑ai desfătat, pe toți aceia pe care i‑ai iubit și pe toți aceia pe care i‑ai urât. Îi voi strânge împotriva ta din toate părțile și îți voi expune goliciunea înaintea lor. Și astfel ei îți vor vedea întreaga goliciune. 38Te voi judeca sub acuzația de adulter și vărsare de sânge și vei gusta cât de sângeroasă este furia și gelozia Mea. 39Te voi da în mâinile lor, astfel că ei îți vor dărâma sanctuarele cele înalte, îți vor zdrobi înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua podoabele tale frumoase și te vor lăsa goală și neacoperită. 40Vor veni împotriva ta în grup, te vor omorî cu pietre și te vor tăia cu săbiile. 41Îți vor da foc caselor și te vor judeca înaintea ochilor multor femei. Voi pune astfel capăt prostituției tale și nu îți vei mai plăti iubiții. 42Apoi voi da odihnă furiei Mele îndreptate împotriva ta și voi îndepărta de la tine gelozia Mea; Mă voi liniști și nu voi mai fi mânios.
43Pentru că nu ți‑ai amintit de zilele tinereții tale, ci M‑ai stârnit prin toate aceste lucruri, iată, îți voi întoarce calea asupra capului tău, zice Stăpânul Domn. Nu tu ai adăugat desfrânări la toate urâciunile tale?
44Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine următoarea zicală: ‘Cum e mama, așa este și fiica!’ 45Tu ești fiica mamei tale, care și‑a detestat soțul și fiii, și ești sora surorilor tale, care și‑au detestat soții și fiii. Mama voastră a fost hitită, iar tatăl vostru – amorit. 46Sora ta cea mare a fost Samaria. Ea locuia la nord46 Sau: la stânga. În acea perioadă, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. de tine împreună cu fiicele ei. Sora ta cea mică a fost Sodoma. Ea locuia la sud46 Sau: la dreapta; vezi nota precedentă. de tine împreună cu fiicele ei. 47Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit urâciunile lor, ci, în scurt timp, te‑ai pervertit mai mult decât ele în toate căile tale. 48Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că sora ta, Sodoma, și fiicele ei n‑au făcut ceea ce tu și fiicele tale ați făcut.
49Iată care a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: era mândră, îmbuibată de hrană, ea și fiicele ei trăind în lâncezeală și nepăsare. Ele nu sprijineau mâna săracului și a nevoiașului. 50S‑au îngâmfat și au săvârșit urâciuni înaintea Mea. Când am văzut ce fac, le‑am îndepărtat. 51Iar Samaria nu a păcătuit nici pe jumătate din cât ai păcătuit tu. Urâciunile tale au fost mai multe decât ale lor. De fapt prin toate urâciunile pe care le‑ai săvârșit, le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte. 52De aceea poartă‑ți și tu rușinea cu care le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte! Căci păcatele tale, care te‑au făcut mai vrednică de dispreț decât ele, le‑au făcut pe ele să pară mai drepte decât tine! Acum, fii și tu rușinată și poartă‑ți rușinea care le‑a făcut pe surorile tale să pară drepte!
53Îi voi aduce însă înapoi atât pe captivii lor – pe captivii Sodomei și ai fiicelor ei și pe captivii Samariei și ai fiicelor ei – cât și pe captivii tăi alături de ei, 54ca și tu să‑ți porți rușinea și să fii umilită pentru tot ce ai făcut! Le vei fi astfel o pricină de mângâiere. 55Când sora ta, Sodoma, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte și sora ta, Samaria, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte, atunci te vei întoarce și tu împreună cu fiicele tale, la starea voastră de dinainte. 56Nu aminteai nimic de Sodoma, sora ta,56 Sau: Oare nu aminteai de Sodoma, sora ta în ziua mândriei tale, 57înainte de a ți se descoperi răutatea. Acum însă tu ești de batjocura fiicelor Edomului și a tuturor vecinelor lor, a fiicelor filistenilor, a celor ce te disprețuiesc de pretutindeni! 58Vei purta acum pedeapsa pentru desfrânarea ta și pentru urâciunile tale, zice Domnul.»
Promisiunea unui legământ veșnic
59Așa vorbește Stăpânul Domn: «Îți voi face la fel cum ai făcut și tu, tu care ai disprețuit jurământul, rupând legământul. 60Dar Îmi voi aminti de legământul făcut cu tine în tinerețea ta și voi încheia cu tine un legământ veșnic. 61Atunci îți vei aminti de căile tale și‑ți va fi rușine când le vei primi pe sora ta cea mare și pe sora ta cea mică. Ți le voi da ca surori, dar nu pe temeiul legământului Meu făcut cu tine. 62Eu voi încheia legământul Meu cu tine și vei ști astfel că Eu sunt Domnul. 63Când voi face ispășire pentru tot ce ai făcut, îți vei aduce aminte de trecutul tău, îți va fi rușine și nu vei mai deschide niciodată gura din cauza umilinței în care te vei afla, zice Stăpânul Domn.»“
