Hoffnung für Alle

2 Johannes

Über die Wahrheit und die Liebe (Kapitel 1)

Anschrift und Gruß

Als verantwortlicher Leiter wende ich mich heute an eure von Gott erwählte Gemeinde und an jeden Einzelnen von euch.[a] Ich liebe euch, weil ich durch die Wahrheit mit euch verbunden bin;[b] aber nicht nur ich, sondern auch alle anderen, die in Christus die Wahrheit erkannt haben. Diese Wahrheit bleibt in uns und wird für immer und ewig bei uns sein. Gnade, Erbarmen und Frieden wird uns auch künftig geschenkt von Gott, unserem Vater, und seinem Sohn Jesus Christus; so bleiben wir in Gottes Wahrheit und in seiner Liebe verbunden.

Aufrichtiger Glaube und die Liebe zum Mitmenschen

Ich freue mich sehr, dass ich in eurer Gemeinde einige kennen gelernt habe, die ihr Leben ganz an Gottes Wahrheit ausrichten, so wie er es uns geboten hat. Alle in der Gemeinde möchte ich jetzt an sein Gebot erinnern: Wir sollen einander lieben. Ihr wisst ja, dass ich damit nichts Neues schreibe, sondern nur wiederhole, was Gott uns von Anfang an aufgetragen hat. Diese Liebe zeigt sich darin, dass wir nach Gottes Geboten leben. Und sein Gebot ist dasselbe, das euch von Anfang an gesagt worden ist: Liebt einander! Davon sollt ihr euer ganzes Leben bestimmen lassen.

Warnung vor falschen Lehrern

Überall begegnen wir Menschen, die in der ganzen Welt ihre Irrlehren verbreiten. Sie behaupten, dass Jesus Christus nicht als Mensch aus Fleisch und Blut zu uns gekommen ist. Solche Leute sind Werkzeuge des größten Verführers und schlimmsten Feindes von Christus, des Antichristen. Seht euch vor, dass ihr nicht verliert, was wir gemeinsam erarbeitet haben,[c] sondern dass ihr von Gott den vollen Lohn erhaltet.

Wer über das hinausgeht, was Christus uns gelehrt hat, der wendet sich von Gott ab. Nur wer sich an die Lehre von Christus hält, bleibt mit dem Vater und mit dem Sohn verbunden. 10 Sollte also jemand zu euch kommen, der euch etwas anderes erzählen will, den nehmt nicht bei euch auf und grüßt ihn nicht einmal. 11 Denn wer diesen Verführern auch nur Gutes wünscht, unterstützt sie und macht sich mitschuldig an all dem Bösen, was sie anrichten.

12 Ich habe noch so vieles auf dem Herzen, aber das möchte ich euch lieber persönlich sagen und nicht schreiben. Ich hoffe, bald bei euch zu sein. Dann können wir alles miteinander besprechen, und nichts wird unsere Freude trüben.

13 Alle, die hier zu der von Gott erwählten Gemeinde gehören, lassen euch herzlich grüßen.[d]

Notas al pie

  1. 1,1 Wörtlich: Der Älteste an die auserwählte Herrin und ihre Kinder.
  2. 1,1 Oder: Ich liebe euch in aller Aufrichtigkeit.
  3. 1,8 Oder nach anderen Handschriften: dass ihr nichts von dem verliert, wofür ihr euch bisher eingesetzt habt.
  4. 1,13 Wörtlich: Es grüßen dich die Kinder deiner auserwählten Schwester.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Ioan 1:1-13

1Bătrânul1 Sau: Prezbiterul., către aleasa doamnă1 Termenul se poate referi fie la o anumită persoană, fie la o anumită biserică locală (vezi v. 13, surorii tale alese). Limbajul scrisorii (folosirea persoanei a II‑a plural) înclină în favoarea celei de‑a doua interpretări. și către copiii ei, pe care‑i iubesc în adevăr, – și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul –, 2datorită adevărului care rămâne în noi și care va fi cu noi pe vecie: 3harul, mila și pacea de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos, Fiul Tatălui, să fie3 Sau: vor fi. cu noi în adevăr și în dragoste!

4M‑am bucurat foarte mult că i‑am găsit pe unii dintre copiii tăi umblând4, 6 Sau: trăind. în adevăr, așa cum am primit poruncă de la Tatăl.

5Și acum, te rog, doamnă, nu ca și cum ți‑aș scrie o poruncă nouă, ci scriindu‑ți una pe care o aveam de la început: să ne iubim unii pe alții! 6Iar dragostea este aceasta: să umblăm potrivit cu poruncile Lui. Aceasta este porunca, așa cum ați auzit de la început. Să umblați6 Cu sensul de: să trăiți în ascultare de ea. în ea!6 Sau: Aceasta este porunca! Așa cum ați auzit de la început, să umblați în ea! 7Căci în lume au ieșit mulți înșelători, care nu mărturisesc că Isus Cristos a venit în trup.7 Ioan face referire la erezia docetismului (dokesis, care înseamnă asemănare), potrivit căreia este imposibil ca umanitatea (Isus cel uman) să se poată uni cu divinitatea (Cristosul cel divin). Adepții docetismului (mai târziu gnosticii) promovau învățătura potrivit căreia Isus Cristos nu Și‑a asumat niciodată umanitatea. Conform acestei erezii, El nu a avut în realitate un trup uman, ci a fost doar o simplă aparență. Deși trupul Lui se asemăna cu cel al oamenilor, acesta era de fapt ireal, neavând nevoie de mâncare sau băutură. În consecință, suferințele și moartea Lui au fost imaginare. Unii gânditori gnostici susțineau că la botezul lui Isus cel uman, o putere divină (Cristosul) a venit sub forma Duhului peste Isus, dar s‑a depărtat de El înainte de răstignire, astfel că nu a existat niciodată o unire de durată între Cristosul divin și Isus cel uman. Ioan combate aici o astfel de învățătură (vezi și 1 In. 4:2-3), susținând realitatea întrupării și a suferințelor lui Cristos, Cel Care a fost în același timp pe deplin uman și divin. Vezi și scrierile Părinților Bisericii, care s‑au împotrivit învățăturilor docetice – în mod special Ignatius de Antiohia și Irineu. Acesta este înșelătorul și anticristul. 8Luați seama la voi înșivă, ca să nu pierdeți lucrurile pentru care am8 Unele mss conțin: ați. lucrat, ci să primiți răsplată deplină. 9Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Cristos, nu Îl are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învățătura aceasta Îl are și pe Tatăl, și pe Fiul. 10Dacă vine la voi cineva care nu aduce învățătura aceasta, să nu‑l primiți în casă și să nu‑i spuneți „Bun venit!“10 Gr.: chairein, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea verbală, cât și în cea scrisă. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Se poate referi și la salutul tradițional evreiesc Pace ție!, preluat de comunitățile creștine, deoarece, în acest context, Ioan face aluzie tocmai la cei care se pretind de aceeași credință, dar care, în realitate, sunt dușmani ai învățăturii sănătoase despre Isus Cristos, înstrăinându‑se astfel singuri. 11Căci acela care îi spune „Bun venit!“ se face părtaș la lucrările lui rele.

12Am multe să vă scriu, dar n‑aș vrea să vi le scriu pe foaie12 Cu referire la foaia confecționată din papirus. și cu cerneală, ci sper să vin la voi și să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină. 13Copiii surorii tale alese te salută.