Die Königin von Saba besucht Salomo
(2. Chronik 9,1‒12)
1Die Königin von Saba hatte schon viel von Salomos Ruhm und seiner Liebe zum Herrn10,1 Oder: (und seinem Haus) für den Namen des Herrn. – Der hebräische Text ist nicht sicher zu deuten. gehört. Deshalb beschloss sie, diesen König zu besuchen und sich mit schwierigen Rätseln selbst von seiner Weisheit zu überzeugen. 2Mit großem Gefolge reiste sie nach Jerusalem. Die Kamele ihrer Karawane waren schwer beladen mit wohlriechenden Ölen, mit Gold und mit kostbaren Edelsteinen.
Als die Königin vor Salomo stand, stellte sie ihm die Rätsel, die sie sich ausgedacht hatte. 3Salomo konnte ihr alle Fragen beantworten und blieb ihr selbst bei den schwierigsten Rätseln die Antwort nicht schuldig. 4Die Königin von Saba war tief beeindruckt von Salomos umfassendem Wissen und von seinem Palast. 5Sie sah, welche ausgefallenen Speisen und Getränke auf der königlichen Tafel standen und wie weise die Plätze der königlichen Beamten angeordnet waren. Sie staunte über die gute Bedienung bei Tisch und die kostbaren Gewänder der Diener und Mundschenken. Und als sie miterlebte, wie Salomo im Tempel ein Brandopfer darbringen ließ, da verschlug es ihr vollends den Atem.
6»Es ist tatsächlich alles wahr, was man in meinem Reich von deinen Taten und deiner Weisheit berichtet!«, sagte sie zu Salomo. 7»Ich konnte es einfach nicht glauben. Darum bin ich hierhergekommen, ich wollte mich mit eigenen Augen davon überzeugen. Und nun sehe ich: Man hat mir nicht einmal die Hälfte gesagt! Dein Wissen und dein Reichtum übertreffen alles, was ich je über dich gehört habe. 8Wie gut haben es deine Beamten, und wie glücklich sind deine Bediensteten zu schätzen, die ständig in deiner Nähe sind und deinen weisen Worten zuhören können! 9Ich preise den Herrn, deinen Gott, der dich erwählt und dir die Herrschaft über Israel gegeben hat! Weil er sein Volk unendlich liebt, hat er dich zum König gemacht. Du sollst dem Recht zum Sieg verhelfen und als ein gerechter König regieren.«
10Dann schenkte sie Salomo über vier Tonnen Gold sowie eine Menge wohlriechender Öle und kostbarer Edelsteine. Nie wieder wurde jemals so viel duftendes Öl nach Israel gebracht wie durch die Königin von Saba.
11Hirams Handelsschiffe beförderten nicht nur Gold von Ofir nach Israel, sondern auch Edelholz und wertvolle Edelsteine in Hülle und Fülle. 12So viel Edelholz wie damals wurde bis heute nicht mehr nach Israel geliefert. Der König ließ aus diesem Holz Geländer für den Tempel des Herrn und für seinen eigenen Palast anfertigen. Man baute daraus auch Harfen und Lauten für die Sänger.
13Salomo erfüllte der Königin von Saba jede Bitte und beschenkte sie noch reich darüber hinaus. Danach reiste sie mit ihrem Gefolge in ihre Heimat zurück.
Salomos Reichtum und Ansehen
(2. Chronik 9,13‒28; 1,14‒17)
14In einem einzigen Jahr gingen bei Salomo fast 24 Tonnen Gold ein. 15Dazu kamen die Steuern der Händler und Kaufleute und die Abgaben der arabischen Könige und der Bezirksverwalter.
16-17Salomo ließ 200 Langschilde und 300 kleine Rundschilde herstellen und sie mit gehämmertem Gold überziehen. Für einen Langschild brauchte man rund 7 Kilogramm Gold, für einen Rundschild etwa 2 Kilogramm. Salomo bewahrte sie im Libanonwaldhaus auf.
18Außerdem ließ er sich einen großen Königsthron anfertigen, der mit Elfenbeinornamenten verziert und mit reinem Gold überzogen war. 19-20Der Thronsessel hatte eine Rückenlehne, die oben rund war, und neben jeder Armlehne stand eine Löwenfigur. Auch auf allen sechs Stufen, die zum Sessel hinaufführten, stand rechts und links jeweils ein Löwe. In keinem anderen Land hat sich jemals ein König einen so prunkvollen Thron anfertigen lassen.
21Alle Trinkgefäße Salomos waren aus Gold, und die Gegenstände im Libanonwaldhaus waren sogar alle aus reinem Gold. Silber war zu Salomos Zeiten geradezu wertlos. 22Der König besaß eine eigene Handelsflotte10,22 Wörtlich: Tarsis-Schiffe. – So wurden große Handelsschiffe bezeichnet, die in der Lage waren, die weite Strecke bis nach Tarsis (im heutigen Spanien) zu segeln., die zusammen mit Hirams Schiffen auslief. Alle drei Jahre kehrten sie zurück, schwer beladen mit Gold, Silber und Elfenbein, mit Affen und Pfauen.
23Salomo übertraf alle Könige der Erde an Reichtum und Weisheit. 24Menschen aus aller Welt kamen zu ihm, um etwas von der Weisheit zu hören, die Gott ihm gegeben hatte. 25Alle brachten ihm Geschenke mit: silberne und goldene Gefäße, kostbare Gewänder, Waffen, duftende Öle, Pferde und Maultiere. So ging es Jahr für Jahr.
26Salomo besaß 1400 Streitwagen und 12.000 Pferde. Teils brachte er sie in den Städten unter, die er eigens dafür gebaut hatte, teils am königlichen Hof in Jerusalem. 27Silber war zu seiner Zeit in Jerusalem so gewöhnlich wie Steine, und das kostbare Zedernholz gab es in so großen Mengen wie das Holz der Maulbeerfeigenbäume im jüdischen Hügelland. 28Salomo kaufte seine Pferde in Ägypten und in Zilizien10,28 Wörtlich: Kuë. – Vermutlich ein Ort in Zilizien (der heutigen Türkei)., wo seine Händler sie abholten und gleich bezahlten.
29Auch Streitwagen kaufte Salomo in Ägypten. Für einen Wagen bezahlte er 600 Silberstücke, für ein Pferd 150 Silberstücke. Seine Händler belieferten auch die Könige der Hetiter und der Syrer.
Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon
(2 Cron. 9:1-12)
1Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să‑l pună la încercare prin întrebări grele. 2Ea a sosit la Ierusalim însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i‑a vorbit despre tot ce avea pe inimă. 3Solomon i‑a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi știut să i‑l clarifice. 4Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care‑l zidise, 5mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului,5 Sau: și scările pe care el urca la Casa Domnului i s‑a tăiat răsuflarea.
6Apoi i‑a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta! 7Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit și până nu le‑am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s‑a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înțelepciune și bogăție decât se spune în zvonul pe care l‑am auzit. 8Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 9Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Și‑a găsit plăcerea în tine, punându‑te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubește pe vecie pe Israel! El te‑a pus rege ca să faci judecată și dreptate.“
10Și ea i‑a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți10 Aproximativ 3,6 t. de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Niciodată n‑au mai fost aduse așa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Șeba i le‑a dăruit regelui Solomon. 11(Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir și mari cantități de lemn de almug11-12 Sau: algum, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor. și pietre prețioase. 12Din lemnul de almug, regele a făcut trepte pentru Casa Domnului și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată n‑a mai fost adus lemn de almug și nici n‑a mai fost văzut de atunci.) 13Regele Solomon i‑a dat reginei din Șeba tot ce ea a dorit și a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i‑a dăruit din generozitate. După aceea, ea a plecat și s‑a întors în țara sa împreună cu slujitorii săi.
Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon
(2 Cron. 1:14-17; 9:13-28)
14Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți14 Peste 20 t. de aur, 15în afară de cel care venea de la negustori și din negoțul comercianților, de la toți regii Arabiei și de la guvernatorii țării.
16Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli16 Aproximativ 7 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba și despre șase sute de beka, echivalentul a aproximativ 3,5 kg. de aur, 17și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine17 Aproximativ 1,8 kg. de aur. Regele le‑a pus în Palatul Pădurii Libanului.
18Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l‑a poleit cu aur curat. 19Tronul avea șase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu. 20Alți doisprezece lei erau așezați de‑o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat. 21Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur curat. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare în zilele lui Solomon. 22Căci regele avea pe mare corăbii de Tarșiș22 Sau: corăbii de negoț; Tarșiș era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarșiș“ era una solidă, în stare să transporte marfă la distanțe mari. care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram și o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.
23Regele Solomon i‑a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului. 24Toată lumea căuta să‑l vadă pe Solomon, ca să‑i asculte înțelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui. 25An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.
26Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai26 Sau: călăreți., pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim. 27Regele a făcut ca argintul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuit precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă27 Sau: din Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei.. 28Caii lui Solomon erau aduși din Egipt28-29 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică). și din Kue28 Probabil Cilicia, în Asia Mică.; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit. 29Un car era cumpărat din Egipt cu șase sute de șecheli29 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone; aproximativ 7 kg. de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli29 Aproximativ 2 kg.. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.
