Ang Dios kag ang mga Taga-Israel
1Karon may isugid pa ako sa inyo, kag ini matuod, kay ara ako kay Cristo kag wala ako nagabutig. Ang akon konsensya nga ginagamhan sang Espiritu Santo nagapamatuod man nga matuod ang akon igasugid, 2nga dako gid ang akon kasubo kag kasakit sa akon tagipusuon 3tungod sa akon mga kasimanwa kag kadugo. Kon mahimo lang kuntani gusto ko nga ako ang sumpaon sang Dios kag ipahamulag kay Cristo para lang nga mahilway sila sa silot. 4Madamo sila sang bintaha bilang mga Israelinhon. Ginkabig sila sang Dios bilang iya mga anak; ginpakitaan sila sang Dios sang iya masilaw nga presensya; naghimo ang Dios sang mga kasugtanan sa ila; ginhatag sa ila ang Kasuguan; gintudluan sila sang husto nga pagsimba sa iya; madamo ang iya mga ginpromisa sa ila; 5mga kaliwat sila sang mga tawo nga ginpili sang Dios sang una; kag sa ila lahi naghalin si Cristo sang siya nagpakatawo, ang Dios nga makagagahom sa tanan kag dalayawon sa wala sing katapusan! Amen.
6Pero bisan wala nila napusli ini nga mga pribilehiyo, wala ini nagakahulugan nga wala pagtumana sang Dios ang iya promisa, kay indi ang tanan nga kaliwat ni Israel pinili sang Dios. 7Indi ang tanan nga kaliwat ni Abraham ginakabig nga iya kaliwat. Kay nagsiling ang Dios kay Abraham, “Sa kay Isaac magahalin ang imo mga kaliwat nga akon ginpromisa.”9:7 Gen. 21:12. 8Ini nagakahulugan nga indi ang tanan nga kaliwat ni Abraham ginakabig nga mga anak sang Dios, kundi ang ginbata lang suno sa ginpromisa kay Abraham ang kilalahon nga mga anak sang Dios. 9Kay amo ini ang promisa sang Dios kay Abraham: “Mabalik ako diri sa sunod nga tuig9:9 sa sunod nga tuig: ukon, sa natalana nga tion. kag si Sara may anak na nga lalaki.”9:9 Gen. 18:10, 14.
10Kag paagi sa duha ka anak ni Rebeka kag sang aton katigulangan nga si Isaac, ginpakita man sang Dios nga indi tanan nga kaliwat ni Abraham ginakabig nga iya mga anak. 11-12Sa wala pa magbata si Rebeka sang kapid, nagsiling ang Dios sa iya, “Ang magulang magaalagad sa manghod.” 9:11-12 Gen. 25:23. Ginhambal niya ini sang wala pa sila makahimo sing maayo ukon malain. Kay gusto niya itudlo nga kon magpili siya sang tawo wala siya nagabasi sa ila maayo nga mga binuhatan kundi suno sa iya kabubut-on. 13Nagasiling ang Dios sa Kasulatan,
“Ginhigugma ko si Jacob,
pero si Esau iya wala.”9:13 Mal. 1:2-3.
14Karon, ano ang aton masiling? Nga indi matarong ang Dios? Indi ina husto! 15Kay nagsiling ang Dios kay Moises, “Kaluoyan ko ang gusto ko nga kaluoyan.”9:15 Exo. 33:19. 16Gani ang kaayo sang Dios wala nabasi sa gusto ukon sa ginahimo sang tawo, kundi tungod gid lang sa kaluoy sang Dios. 17Kay sa Kasulatan nagsiling ang Dios sa hari sang Egipto,9:17 hari sang Egipto: sa Hebreo, Faraon. “Ginhimo ko ikaw nga hari para sa sini nga katuyuan: agod paagi sa akon himuon kontra sa imo, mapakita ko ang akon gahom, kag agod mangin bantog ang akon ngalan sa bug-os nga kalibutan.”9:17 Exo. 9:16. 18Gani ginakaluoyan sang Dios ang gusto niya kaluoyan, kag ginapatig-a niya ang ulo sang mga tawo nga gusto niya patig-ahon.
Ang Kaakig kag Kaluoy sang Dios
19Karon, basi kon may magsiling sa akon, “Ngaa bala basulon pa sang Dios ang tawo tungod sang iya pagpakasala? Kag sin-o bala ang makapamatok sa kabubut-on sang Dios?” 20Pero sin-o gid bala ikaw nga magsabat sa Dios? Kita mga tinuga lang sang Dios, gani indi kita makareklamo sa iya kon ngaa ginhimo niya kita nga pareho sini. 21Pareho bala sa manughimo sang kolon, pagusto siya kon ano ang iya himuon sa lunang nga iya ginauyatan. Kon gusto niya, sarang niya mahimo ang duha ka klase sang kolon paagi sa sadto nga lunang: ang isa para sa espesyal nga mga okasyon kag ang isa para sa ordinaryo lang.
22Karon, gusto sang Dios nga ipakita ang iya gahom kag ang iya kaakig sa mga tawo nga dapat na silutan. Pero pagusto siya kon agwantahon niya anay ini nga mga tawo nga iya pagalaglagon. 23Ginahimo niya ini agod mapakita niya ang iya dako nga kaayo sa mga tawo nga iya ginakaluoyan, nga iya na nga daan ginpreparar para padunggan. 24Kag kita amo ang mga tawo nga iya gintawag, indi lang halin sa mga Judio kundi halin man sa mga indi Judio. 25Amo ini ang ginsiling sang Dios sa libro ni Hoseas,
“Ang mga tawo nga indi akon,
tawgon ko nga ‘akon mga tawo.’
Kag sila nga wala ko ginahigugma sadto anay,
higugmaon ko.9:25 Hos. 2:23.
26Sa karon ginatawag sila nga, ‘Indi akon katawhan,’
pero sa ulihi pagatawgon sila nga, ‘Mga anak sang buhi nga Dios.’ ”9:26 Hos. 1:10.
27Amo man ini ang ginsiling ni Isaias parte sa mga Israelinhon: “Bisan daw pareho sa balas sa baybayon ang kadamuon sang mga kaliwat ni Israel, diutay lang sa ila ang maluwas. 28Kay sa labing madali pagasilutan sang Dios sing maid-id ang mga tawo sa kalibutan.”9:28 Isa. 10:22-23. 29Nagsiling man si Isaias,
“Kon ang Ginoo nga Makagagahom wala sing may ginbilin sa aton lahi,
pareho na kuntani kita sa Sodom kag Gomora.”9:29 Isa. 1:9.
Ang Israel kag ang Maayong Balita
30Ang akon buot silingon amo ini: ang mga indi Judio nga wala nagtinguha nga pakamatarungon amo ang ginpakamatarong sang Dios tungod nga nagtuo sila. 31Pero ang mga Judio nga nagtinguha sa pagtuman sang Kasuguan agod pakamatarungon sila sang Dios wala nakadangat sini. 32Ngaa man? Kay sa baylo nga magtuo ang mga Judio kay Jesu-Cristo, nagsalig sila sa ila maayo nga mga binuhatan. Nasandad sila sa “bato nga kasandaran.” 33Pareho sa ginasiling sang Dios sa Kasulatan,
“Pamati! Mabutang ako sa Zion sang bato nga nagapasandad sa mga tawo
kag nagapadasma sa ila.
Pero ang mga tawo nga nagatuo sa iya indi gid mahuy-an.”9:33 Isa. 8:14; 28:16.
Alegerea suverană a lui Dumnezeu
1Spun adevărul în Cristos, nu mint: conștiința mea mărturisește, prin Duhul Sfânt, pentru mine 2că am o mare întristare și o durere neîncetată în inimă. 3Căci aș vrea, mai degrabă, să fiu eu însumi blestemat3 Gr.: anathema, un termen tehnic care, în perioada și cultura respectivă, avea cu preponderență o semnificație negativă. Termenul apare și în LXX (de 15 ori) având semnificație pozitivă doar o singură dată (Lev. 27:28, a dedica). și despărțit de Cristos de dragul fraților mei, al rudelor mele după trup, 4care sunt israeliți! Ale lor sunt înfierea4 Vezi nota de la 8:15; vezi și Ex. 4:22-23; Ier. 31:9; Os. 11:1., slava4 Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său (vezi Ex. 16:7, 10; Lev. 9:6, 23; Num. 16:19)., legămintele, darea Legii, închinarea4 Sau: slujba. și promisiunile. 5Ai lor sunt patriarhii5 Lit.: tații. și din ei a venit, după trup, Cristos, Care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci! Amin.
6Dar aceasta nu înseamnă că a dat greș Cuvântul6 Este vorba despre promisiunea legământului. lui Dumnezeu. Căci nu toți cei din Israel sunt Israel 7și nu toți sunt copiii lui Avraam doar pentru că sunt sămânța lui, ci, așa cum este scris: „Prin Isaac își va primi numele sămânța7 Termenul grecesc pentru sămânță este un singular ce se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos. ta.“7 Vezi Gen. 21:12. 8Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt priviți ca sămânță. 9Căci cuvântul promisiunii a fost acesta: „Cam pe vremea aceasta voi veni, iar Sara va avea un fiu.“9 Vezi Gen. 18:10, 14. 10Dar nu numai atât, ci și Rebeca a primit o promisiune, când a rămas însărcinată printr‑un singur om10 Sau: printr‑o singură împreunare cu, pentru a accentua egalitatea celor doi fii., strămoșul10 Lit.: tatăl. nostru Isaac. 11Căci, deși gemenii nu se născuseră încă, nici nu făcuseră ceva bine sau rău (pentru ca scopul lui Dumnezeu în alegere să rămână, nu prin fapte, ci prin Cel Care cheamă), 12i s‑a spus: „Cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr.“12 Vezi Gen. 25:23. 13Așa cum este scris:
„Pe Iacov l‑am iubit,
dar pe Esau l‑am urât.“13 Adică: Pe Iacov l‑am ales, / dar pe Esau l‑am respins. Vezi Mal. 1:2-3.
14Așadar, ce vom spune? Nu cumva este nedreptate din partea lui Dumnezeu? În niciun caz! 15Căci lui Moise i‑a spus:
„Eu voi avea milă de cel ce vreau să am milă
și Mă voi îndura de cel ce vreau să Mă îndur.“15 Vezi Ex. 33:19.
16Prin urmare, nu depinde de cel ce dorește, nici de cel ce aleargă, ci de Dumnezeu, Care are milă. 17Căci Scriptura îi spune lui Faraon:
„Te‑am ridicat tocmai pentru aceasta:
ca să‑Mi arăt în tine puterea Mea
și astfel Numele Meu
să fie vestit pe întreg pământul.“17 Pavel citează din Ex. 9:16 în versiunea LXX.
18Astfel, El are milă de cine dorește și împietrește pe cine dorește.
19Dar îmi vei zice: „Atunci, de ce mai găsește vină?! Căci cine se poate împotrivi voii Lui?!“ 20Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare lucrul întocmit îi va spune celui care l‑a întocmit: „De ce m‑ai făcut așa?“?20 Vezi Is. 29:16; 45:9. 21Sau nu are olarul autoritate peste lut, ca să facă, din același bulgăre de lut, un vas pentru o întrebuințare de cinste, iar altul pentru o întrebuințare lipsită de cinste?
22Dar dacă Dumnezeu, dorind să‑Și arate mânia și să‑Și facă cunoscută puterea, a suportat cu multă răbdare niște vase ale mâniei, pregătite pentru distrugere, 23pentru ca să‑Și facă cunoscută bogăția slavei Sale față de niște vase ale milei, pe care le pregătise mai dinainte pentru slavă? 24Astfel, El ne‑a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri. 25Așa cum spune în Osea:
„Pe cel ce nu era poporul Meu îl voi numi «Popor al Meu»,
și pe cea care nu era iubită, o voi numi «Iubită».“25 Vezi Os. 2:23.
26Și
„În locul unde li s‑a spus: «Voi nu sunteți poporul Meu!»,
acolo vor fi numiți «Fii ai Dumnezeului cel Viu».“26 Vezi Os. 1:10.
27Iar Isaia strigă despre Israel:
„Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării,
doar rămășița va fi mântuită,
28căci Domnul va duce la îndeplinire pe deplin și repede
cuvântul rostit asupra pământului.“28 Vezi Is. 10:22-23.
29Și, așa cum a spus deja Isaia:
„Dacă Domnul Oștirilor29 Gr.: Kurios Sabaoth, care îl redă pe ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi la: (1) oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers. nu ne‑ar fi lăsat o sămânță,
am fi ajuns ca Sodoma
și ne‑am fi asemănat cu Gomora.“29 Vezi Is. 1:9 în versiunea LXX.
Necredința lui Israel
30Și atunci ce vom spune? Neamurile, care n‑au urmărit dreptatea, au obținut o dreptate, și anume o dreptate care este prin credință. 31Însă Israel, care urmărea o lege a dreptății, n‑a ajuns la această lege. 32De ce? Pentru că n‑a urmărit‑o prin credință, ci, ca și cum ar fi fost posibil, prin fapte. Ei s‑au lovit de Piatra de poticnire, 33așa cum este scris:
„Iată, așez în Sion o Piatră de poticnire
și o Stâncă de cădere.
Cel ce crede în El nu va fi făcut de rușine.“33 Vezi Is. 8:14; 28:16.
