Ang Pulong Sang Dios

Marcos 1:1-45

Ang Pagwali ni Juan nga Manugbautiso

(Mat. 3:1-12; Luc. 3:1-18; Juan 1:19-28)

1-2Amo ini ang Maayong Balita parte kay Jesu-Cristo nga Anak sang Dios. Nagsugod ini sang matuman ang ginsulat ni Propeta Isaias parte sa ginhambal sang Dios sa iya Anak nga nagasiling, “Ipadala ko ang akon mensahero una sa imo sa pagpreparar sang imo alagyan.1:1-2 Mal. 3:1. 3Ini nga mensahero amo ang magawali sing mabaskog sa kamingawan. Magasiling siya sa mga tawo, ‘Ipreparar ninyo ang alagyan para sa Ginoo. Tadlunga ang dalan nga iya pagaagyan.’ ”1:3 Isa. 40:3.

4-5Kag natuman ini sang pag-abot ni Juan nga manugbautiso didto sa kamingawan. Madamo gid nga mga tawo ang nagkadto sa iya halin sa Jerusalem kag sa bug-os nga probinsya sang Judea. Nagwali si Juan sa ila nga nagasiling, “Hinulsuli kag bayai ninyo ang inyo mga sala, kag magpabautiso kamo, agod patawaron kamo sang Dios.” Gintuad nila ang ila mga sala kag ginbautisohan sila ni Juan sa Suba sang Jordan. 6Ang bayo ni Juan hinimo halin sa bulbol sang kamelyo, kag ang iya paha panit. Ang iya ginakaon apan kag dugos. 7Amo ini ang iya ginapahibalo: “May magaabot nga nagasunod sa akon nga mas gamhanan pa sang sa akon kag indi gani ako takos nga mangin iya suluguon.”1:7 indi gani ako takos nga mangin iya suluguon: sa literal, indi gani ako takos nga magduko sa paghubad sang higot sang iya sandalyas. 8Nagsiling pa gid siya, “Ako nagabautiso sa inyo sa tubig, pero siya magabautiso sa inyo sa Espiritu Santo.”

Ang Pagbautiso kag Pagsulay kay Jesus

(Mat. 3:13–4:11; Luc. 3:21-22; 4:1-13)

9Sang sadto nga tion, nag-abot si Jesus halin sa Nazaret nga sakop sang Galilea, kag nagpabautiso siya kay Juan sa Suba sang Jordan. 10Pagtakas ni Jesus sa tubig, nakita niya dayon nga nag-abri ang langit, kag naghugpa sa iya ang Espiritu Santo sa dagway sang pating. 11Kag may tingog nga nabatian halin sa langit nga nagasiling, “Ikaw ang akon hinigugma nga Anak. Nalipay gid ako sa imo.”

12Sa gilayon ginpakadto siya sang Espiritu Santo sa kamingawan. 13Kag didto siya nagtiner sa sulod sang 40 ka adlaw nga ginasulay ni Satanas. May mapintas nga mga sapat didto, pero ginbuligan siya sang mga anghel.

Gintawag ni Jesus ang Apat ka Mangingisda

(Mat. 4:12-22; Luc. 4:14-15; 5:1-11)

14Sang napriso si Juan nga manugbautiso, nagkadto si Jesus sa Galilea kag nagwali sang Maayong Balita nga halin sa Dios. 15Nagsiling siya, “Nag-abot na ang tion nga gintagna sang mga propeta sang una. Malapit na1:15 Malapit na: ukon, Nag-abot na. ang paghari sang Dios. Gani maghinulsol kamo sa inyo mga sala kag magtuo sa Maayong Balita.”

16Isa sadto ka adlaw, sang nagalakat si Jesus sa higad sang Dagat1:16 Dagat: Ang tubig nga ginmitlang diri ginatawag sa English nga “lake” ukon sa iban nga Bisaya, “linaw”. sang Galilea, nakita niya ang mag-utod nga si Simon kag si Andres nga nagaladlad sang pukot. Mga mangingisda sila. 17Nagsiling si Jesus sa ila, “Sunod kamo sa akon kag indi na isda ang inyo pangitaon, kay himuon ko kamo nga mga mangingisda sang mga tawo.” 18Sa gilayon ginbayaan nila ang ila mga pukot kag nagsunod sa iya.

19Pagkatapos sadto, nagpadayon si Jesus sa paglakat, kag sa unhan nakita niya ang mag-utod nga si Santiago kag si Juan nga mga anak ni Zebedee. Ara sila sa ila sakayan nga nagapamuna sang ila pukot. 20Gintawag dayon sila ni Jesus. Ginbayaan nila didto sa sakayan ang ila amay nga si Zebedee kag ang mga trabahador nila, kag nagsunod sila kay Jesus.

Ang Tawo nga may Malaot nga Espiritu

(Luc. 4:31-37)

21Nagkadto sila ni Jesus sa Capernaum. Pag-abot sang Adlaw nga Inugpahuway, nagsulod si Jesus sa simbahan sang mga Judio kag nagpanudlo. 22Natingala gid ang mga tawo sa iya pagpanudlo, tungod nga nagatudlo siya nga may awtoridad, kag indi pareho sang mga manunudlo sang Kasuguan.

23Sa mga tawo didto nga nagatilipon may isa nga may malaot nga espiritu nga nagsinggit, 24“Jesus nga taga-Nazaret, ano ang labot mo sa amon? Nagkadto ka bala diri sa paglaglag sa amon? Kilala ko ikaw. Ikaw ang Balaan nga ginpadala sang Dios.” 25Pero ginsabdong ni Jesus ang malaot nga espiritu, “Maghipos ka kag magguwa sa iya!” 26Ang ato nga tawo ginpakurog sang malaot nga espiritu nga nagasinggit samtang nagaguwa sa iya. 27Natingala gid ang mga tawo didto, gani nagsiling sila, “Ano ini? Bag-o ini nga klase sang pagpanudlo nga may gahom. Bisan ang malaot nga mga espiritu ginamanduan niya kag nagatuman sa iya.” 28Gani madasig nga naglapnag ang balita parte kay Jesus sa bug-os nga probinsya sang Galilea.

Ginpang-ayo ni Jesus ang Madamo nga mga Tawo

(Mat. 8:14-17; Luc. 4:38-41)

29Naghalin sila sa simbahan sang mga Judio kag nagkadto sa balay nila ni Simon kag ni Andres. Nag-upod man si Santiago kag si Juan. 30Sang sadto nga tion, nagahigda ang ugangan nga babayi ni Simon, kay may hilanat siya. Kag ginsugid dayon nila ini kay Jesus. 31Gani ginpalapitan siya ni Jesus kag gin-uyatan sa kamot kag ginpabangon. Nag-ayo dayon siya, kag ginhimusan niya sang pagkaon sila ni Jesus.

32Pagkasalop sang adlaw, gindala sang mga tawo kay Jesus ang tanan nga nagamasakit kag ang mga may malaot nga espiritu. 33Madamo gid nga mga tawo sa banwa ang nagtilipon sa atubangan sang balay. 34Gin-ayo ni Jesus ang madamo nga mga nagamasakit sang nagkalain-lain nga balatian, kag gintabog niya ang madamo nga malaot nga mga espiritu. Wala niya pagtuguti nga maghambal ang malaot nga mga espiritu, kay kilala nila kon sin-o siya.

Nagwali si Jesus sa Galilea

(Luc. 4:42-44)

35Sang madason nga adlaw, sang madulumdulom pa, nagbangon si Jesus kag nagkadto sa kamingawan kag nagpangamuyo. 36Ginpangita siya ni Simon kag sang iya mga kaupod. 37Pagkakita nila kay Jesus nagsiling sila, “Ginapangita ka sang tanan.” 38Pero nagsiling siya sa ila, “Malakat kita sa malapit nga mga banwa agod makawali man ako didto, kay amo ini ang kabangdanan nga nagkadto ako diri sa kalibutan.” 39Gani ginlibot ni Jesus ang bug-os nga Galilea nga nagawali sa mga simbahan sang mga Judio kag nagatabog sang malaot nga mga espiritu sa mga tawo nga ila ginsudlan.

Gin-ayo ni Jesus ang Tawo nga May Delikado nga Balatian sa Panit

(Mat. 8:1-4; Luc. 5:12-16)

40May nagpalapit kay Jesus nga isa ka tawo nga may delikado nga balatian sa panit.1:40 delikado nga balatian sa panit: sa iban nga mga translations, aro. Ang Griego nga pulong sini ginagamit sa pila ka klase sang balatian sa panit nga ginakabig nga mahigko, suno sa Lev. 13. Nagluhod siya kay Jesus kag nagpakitluoy, “Kon gusto mo, mapaayo mo ako sa akon balatian agod makabig ako nga matinlo.” 41Naluoy gid si Jesus sa iya. Gani gintandog niya siya kag nagsiling, “Gusto ko. Magmatinlo ka!” 42Sa gilayon nadula ang iya balatian kag nagtinlo siya.1:42 nagtinlo siya: buot silingon, matinlo na ang iya panit kag makabig na siya nga matinlo sa ila relihiyon. 43Ginpalakat dayon siya ni Jesus pagkatapos nga ginpaandaman niya siya. Siling niya, 44“Indi ka gid magpanugid bisan kay sin-o parte sini, kundi magderetso ka sa pari kag magpatan-aw sa iya.1:44 magpatan-aw sa iya agod makita sang pari nga nadula na ang iya balatian kag makabig na siya nga matinlo sa ila relihiyon. Dayon maghalad ka sang halad nga ginsugo ni Moises sa pagpamatuod sa mga tawo nga matinlo ka na.” 45Pero ato nga tawo naglakat kag nagsagi panugid parte sa natabo sa iya. Gani naglapnag ang balita parte sa natabo sa tawo hasta indi na makasulod si Jesus sa mga banwa, kay nagadinaguso ang mga tawo pakadto sa iya. Didto na lang siya nagtiner sa kamingawan. Pero padayon pa gihapon ang pagkadto sang mga tawo sa iya halin sa iban nga mga lugar.

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 1:1-45

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

(Mt. 3:1-12; Lc. 3:2-16; In. 1:19-28)

1Începutul1 Termenul face aluzie la Gen. 1:1, în ideea că, odată cu venirea lui Isus Cristos, are loc un nou început. Primul verset pare a funcționa ca un titlu, fie al pasajului respectiv, fie al întregii evanghelii. Evangheliei1 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]. lui1 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o / proclamat‑o. Isus1 Gr.: Iesous – transcrierea în greacă a termenului ebraic și aramaic Ieșua (care înseamnă Domnul mântuie), o formă prescurtată a lui Ioșua sau Iehoșua (transliterat în limba română ca Iosua). În LXX și în pasajele din F.A. 7:45 și Evr. 4:8 în NT grecesc, numele lui Iosua apare transcris ca Isus. Cristos1 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]., Fiul lui Dumnezeu. 2Așa cum este scris în Isaia, profetul2 Unele mss conțin: Așa cum este scris în Profeți, probabil din cauză că citatul care urmează este, în prima parte, o combinație între Ex. 23:20 și Mal. 3:1, iar în a doua parte este din Is. 40:3. Evanghelistul îl menționează doar pe Isaia (vezi și Mt. 27:9 și nota).:

„Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,

care‑Ți va pregăti calea,

3un glas al celui ce strigă în pustie:

«Pregătiți calea Domnului,

neteziți‑I cărările!»“

4S‑a arătat Ioan, cel ce boteza în pustie și proclama botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Tot ținutul Iudeei și toți ierusalimiții au început să iasă la el și, mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6Ioan era îmbrăcat într‑o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.6 Vezi 2 Regi 1:8; Zah. 13:4. El se hrănea cu lăcuste6 Unii comentatori care vin de pe filiera textului latinesc sugerează faptul că Ioan, vegetarian fiind, postitor, s‑ar fi hrănit cu locusta, un soi de salată sălbatică. și cu miere sălbatică. 7Ioan predica și zicea: „După mine vine Unul mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să‑I dezleg cureaua sandalelor! 8Eu v‑am botezat cu8 Sau: în. apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul lui Isus

(Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22; In. 1:32-34)

9În acele zile, Isus a venit din Nazaretul Galileei și a fost botezat de către Ioan în Iordan. 10Și imediat după ce a ieșit din apă, El a văzut cerurile deschise și Duhul coborând spre El asemenea unui porumbel. 11Și din ceruri s‑a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“11 O aluzie la Ps. 2:7 și la Is. 42:1.

Ispitirea lui Isus în pustie

(Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13)

12Imediat12 Adverb folosit frecvent în evanghelie, ținând de particularitatea ei. Duhul L‑a dus în pustie. 13El a stat în pustie patruzeci de zile13 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3. Vezi, de asemenea, nota de la Mt. 2:15., fiind ispitit13 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Lc. 4:2; Evr. 3:9). de Satan13 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan.. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau13 Vezi Ex. 23:20, 23; 32:34..

Primii ucenici

(Mt. 4:12-22; Lc. 4:14-15; 5:2-11)

14După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, proclamând Evanghelia lui14 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o. Dumnezeu. 15El zicea: „S‑a împlinit vremea! S‑a apropiat Împărăția lui Dumnezeu15 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte].! Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!“

16În timp ce trecea pe lângă Marea Galileei16 Cunoscută și sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; [peste tot în carte]., Isus i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. 17Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni!“ 18Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.

19Mergând puțin mai încolo, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui. Ei erau într‑o barcă și își reparau năvoadele. 20Imediat i‑a chemat, iar ei l‑au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajați, și L‑au urmat.

Isus vindecă în Capernaum un om demonizat

(Lc. 4:31-37)

21S‑au dus în Capernaum și, imediat, în ziua de Sabat, Isus a intrat în sinagogă21 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]. și a început să dea învățătură. 22Ei erau uimiți de învățătura Lui, căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii22 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte].. 23Chiar atunci, în sinagoga lor era un om care avea în el un duh necurat.

El a strigat, 24zicând:

– Ce avem noi de‑a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!

25Isus l‑a mustrat, zicând:

– Taci și ieși afară din el!

26Atunci duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu glas tare. 27Toți au rămas uimiți, așa că se întrebau între ei, zicând: „Ce este aceasta? Este o învățătură nouă, care are autoritate! El poruncește chiar și duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ 28Și I s‑a dus vestea imediat pretutindeni, în întreaga vecinătate a Galileei.

Isus vindecă bolnavii

(Mt. 8:14-17; Lc. 4:38-41)

29Imediat după ce au ieșit din sinagogă, au intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. 30Soacra lui Simon era întinsă în pat, având febră, și ei I‑au vorbit imediat despre ea. 31El S‑a apropiat, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Și febra a lăsat‑o, iar ea a început să le slujească. 32Când s‑a lăsat seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei demonizați. 33Întreaga cetate era adunată la ușă. 34El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de diferite boli și a alungat mulți demoni. Pe demoni nu‑i lăsa să vorbească, pentru că Îl cunoșteau.

Isus predică în Galileea

(Lc. 4:42-44)

35Dis‑de‑dimineață, când încă era foarte întuneric, Isus S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu. Și Se ruga acolo.

36Dar Simon și cei ce erau cu El au început să‑L caute 37și, când L‑au găsit, I‑au zis:

– Toți Te caută!

38Isus le‑a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am ieșit!

39Și S‑a dus în toată Galileea, predicând în sinagogi și alungând demoni.

Curățirea unui bolnav de lepră

(Mt. 8:2-4; Lc. 5:12-16)

40A venit la El un lepros40 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]. care a îngenuncheat și L‑a rugat, zicând:

– Dacă vrei, poți să mă curățești40 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial și la fel erau considerați și cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46).!

41Cuprins de milă41 Unele mss conțin: de mânie. Vezi și 3:5; 10:14., Isus a întins mâna, l‑a atins și i‑a zis:

– Da, vreau. Fii curățit!

42Și imediat lepra s‑a îndepărtat de la el și a fost curățit.

43Isus i‑a spus să plece imediat, avertizându‑l 44și zicându‑i:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du‑te, arată‑te preotului și adu pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise44 Vezi Lev. 14:1-32., ca mărturie pentru ei.

45Dar el, ieșind, a început să proclame și să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe față în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Și oamenii veneau la El de pretutindeni.