Indi Ka Magpadasodaso sa Pagpromisa sa Dios
1Maghalong ka sa imo ginahimo kon magkadto ka sa templo sang Dios. Mas maayo pa nga magpalapit ka didto nga handa nga magtuman sa Dios5:1 magtuman sa Dios: ukon, magpamati. sang sa maghalad ka pareho sang paghalad sang mga buang-buang nga wala kahibalo nga sala ang ila ginahimo. 2Indi ka magpadasodaso sa paghambal. Hunahunaa anay sing maayo antes ka magpromisa sa Dios. Dumduma nga ang Dios ara sa langit kag ikaw iya diri lang sa duta, gani indi ka magpataka sing hambal. 3Subong nga dali ka magdamgo kon magsagi ka palibog, dali ka man makahambal sing kabuangan kon magpataka ka lang sing hambal. 4Kon magpromisa ka sa Dios, indi pagpadugaya ang pagtuman sini. Tumana gid ang imo ginpromisa sa iya kay wala siya nagakalipay sa mga buang-buang nga wala nagatuman sang ila promisa. 5Mas maayo pa nga indi ka na lang magpromisa sang sa magpromisa ka nga indi mo man lang pagtumanon. 6Indi ka magpakasala sa imo paghambal, kag indi ka magsiling sa pari5:6 pari: sa literal, mensahero ukon anghel. Sa Septuagint kag Syriac, Dios. sa templo nga indi mo ini hungod, kay maakig ang Dios kon isiling mo ina kag gub-on niya ang imo ginpangabudlayan. 7Ang sobra mo nga damgo kag hambal wala gid sing pulos. Gani magtahod ka sa Dios.
Ang Manggad Wala sing Pulos
8Indi ka matingala kon makita mo sa inyo lugar ang mga imol nga ginapigos, nga wala ginahatagan sang hustisya kag ginabaliwala ang ila kinamatarong. Kay ang opisyal nga nagapigos sa ila protektado sang mas mataas pa nga opisyal, kag ining duha protektado sang mas mataas pa gid nga opisyal. 9Pero mas labaw nga makabintaha ang hari sa duta sang mga imol sang sa ila tanan nga mga opisyal.5:9 Indi klaro ang buot silingon sang Hebreo sa sini nga bersikulo.
10Ang bisan sin-o nga nagahigugma sa kuwarta kag sa iban pa nga manggad indi makontento sini. Ini wala man sing pulos. 11Kon nagadugang ang imo manggad, nagadugang man ang nagaubos sini, kag indi ka makapulos sang imo manggad. 12Ang trabahador makatulog sing maayo bisan gamay ukon madamo ang iya pagkaon, pero ang manggaranon iya, sa sobra nga manggad, indi makatulog sing maayo.
13May nakita ako nga indi gid maayo diri sa kalibutan: Ang manggad nga natipon sang tawo makahalit sa iya 14ukon madula ini sa indi maayo nga negosyo, kag wala na sing may mabilin para sa iya mga kabataan. 15Natawo kita nga wala sing dala, kag mapatay kita nga wala man sing dala. Wala gid kita sing may madala sa aton nga ginpangabudlayan. 16Indi gid ini maayo! Mapatay kita nga wala sing dala pareho sang aton pagkatawo. Ti ano ang makuha naton sa aton pagpangabudlay nga wala man lang sing pulos? 17Ang aton kabuhi puno sang kalisod,5:17 kalisod: sa literal, kadulom. pagkatublag, balatian, kag kaakig.
18Gani nareyalisar ko nga ang labing maayo nga himuon sang tawo sa iya malip-ot nga kabuhi nga ginhatag sang Dios sa iya amo ang pagkaon, pag-inom, kag pagpangalipay sa iya ginpangabudlayan diri sa kalibutan, kay para gid man ina sa iya. 19Ginhatagan sang Dios ang tawo sang pagkabutang kag sang iban pa nga manggad, kag gintugutan niya siya nga makahimulos sini, agod mabaton niya ang para sa iya kag makapangalipay siya sa iya ginpangabudlayan. Regalo ini sang Dios sa iya. 20Kag tungod nga ginapasako permi sang Dios ang tawo sa pagkalipay, wala nagakabalaka ang tawo sa kalip-ot sang iya kabuhi.
Păzește‑te de promisiuni pripite
1Păzește‑ți piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu și apropie‑te mai bine să asculți, decât să aduci jertfa nesăbuiților, căci ei nu știu că săvârșesc un rău.
2Nu te grăbi să‑ți deschizi gura,
și inima ta să nu se pripească
să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu,
căci Dumnezeu este în ceruri,
iar tu ești pe pământ;
de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.
3Căci un vis vine datorită mulțimii treburilor,
iar glasul nesăbuitului vine prin mulțimea cuvintelor.3 Sau: discursul nesăbuitului se naște din mulțimea cuvintelor.
4Când faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, să nu întârzii să‑l împlinești, căci Lui nu‑I plac nesăbuiții. Așadar, împlinește‑ți jurământul! 5Este mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte și să nu le împlinești. 6Nu lăsa gura să‑ți ducă trupul în păcat, așa încât să‑i zici mesagerului: „A fost o greșeală!“ De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza glasului tău și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7Așa cum este deșertăciune în mulțimea viselor, tot așa este și în mulțimea cuvintelor.7 Sau: Căci în mulțimea viselor este atât deșertăciune, cât și mulțime de cuvinte. Așadar, teme‑te de Dumnezeu!
Deșertăciunea bogăției
8Când vezi că, într‑o provincie, săracul este asuprit, iar dreptatea și omul drept sunt persecutați, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alții și mai mari! 9Cu toții au parte de resursele țării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele9 Sensul celei de‑a doua părți a versetului este nesigur; sau țării; chiar și regele are parte de resursele ogoarelor..
10Cel ce iubește argintul, nu se satură de argint,
iar cine iubește bogăția, nu are câștig.
Și aceasta este o deșertăciune!
11Când se înmulțesc bunătățile,
se înmulțesc și cei ce le mănâncă;
și ce câștig mai are stăpânul lor,
decât doar că le vede cu ochii lui?
12Dulce este somnul lucrătorului,
fie că a mâncat puțin, fie că a mâncat mult,
însă bogatului, îndestularea nu‑i oferă liniștea pentru odihnă.
13Există un rău tulburător pe care l‑am văzut sub soare:
bogăție păstrată pentru13 Sau: de către. stăpânul ei, dar spre răul său,
14și bogăție pierdută printr‑un negoț nereușit.
Astfel, fiul care i s‑a născut
nu mai rămâne cu nimic în mâini.
15Gol a ieșit din pântecul mamei sale
și tot așa s‑a și întors, plecând precum a venit.
Nimic nu a luat din osteneala lui,
din tot ce‑i aparținuse.
16Și acest lucru este un mare rău:
întocmai cum vine omul, așa și pleacă,
și ce câștig are omul din aceasta?!
S‑a ostenit în zadar!
17Toată viața lui a mâncat pe întuneric,
cu multă tulburare, cu suferință și cu mânie.
18Iată ce am văzut eu că este bine și frumos: ca omul să mănânce, să bea și să guste18 Lit.: să vadă. fericirea în timpul întregii lui osteneli depuse sub soare sub soare în puținele zile ale vieții sale, pe care i le‑a dat Dumnezeu, căci aceasta este partea sa. 19De asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i‑a dat bogăție și averi și căruia i‑a dat dreptul să se înfrupte din ele, să‑și ia partea ce i se cuvine din ele și să se bucure de osteneala lui; acesta este un dar de la Dumnezeu. 20Căci el nu se gândește prea mult la cât de trecătoare îi este viața, fiindcă Dumnezeu îl ține ocupat cu bucuria inimii lui.
