Juan 19 – HLGN & NTLR

Ang Pulong Sang Dios

Juan 19:1-42

1Gani ginpakuha ni Pilato si Jesus kag ginpalatigo niya siya. 2Pagkatapos naghimo dayon ang mga soldado sing korokorona nga tunukon kag ginbutang sa ulo ni Jesus. Ginpasuksukan man nila siya sing kapa nga granate, 3kag isa-isa sila nga nagpalapit sa iya nga nagasiling, “Mabuhay ang Hari sang mga Judio.” Kag gintampa nila siya dayon. 4Nagguwa liwat si Pilato didto sa mga tawo kag nagsiling, “Tan-awa, kay paguwaon ko siya diri liwat sa inyo agod ipakita sa inyo nga wala gid ako sing may nakita nga sala sa iya.” 5Gani nagguwa si Jesus nga may korokorona nga tunukon kag may kapa nga granate. Nagsiling dayon si Pilato sa ila, “Tan-awa ninyo siya!” 6Pagkakita sa iya sang manugdumala nga mga pari kag sang mga guwardya, nagsinggit sila, “Ilansang siya sa krus! Ilansang siya sa krus!” Nagsiling si Pilato sa ila, “Bahala kamo, kuhaa ninyo siya kag kamo ang maglansang sa iya sa krus, kay para sa akon wala gid ako sing may nakita nga sala sa iya.” 7Nagsabat ang mga Judio, “May kasuguan kami, kag suno sa amon kasuguan, ini nga tawo dapat nga patyon, kay nagasiling siya nga Anak kuno siya sang Dios.”

8Pagkabati sadto ni Pilato, hinadlukan pa gid siya tapat. 9Gani gindala niya liwat si Jesus sa sulod sang palasyo kag ginpamangkot kon taga-diin gid siya. Pero wala nagsabat si Jesus. 10Gani nagsiling si Pilato sa iya, “Ngaa indi ka magsabat sa akon? Wala ka bala kahibalo nga may awtoridad ako sa paghilway sa imo ukon sa pagpalansang sa imo sa krus?” 11Ginsabat siya ni Jesus, “Wala ka gid sing may mahimo sa akon kon wala ka paghatagi sang Dios sang awtoridad. Gani mas dako pa ang sala sang tawo nga nagtugyan sa akon diri sa imo.” 12Pagkabati sadto ni Pilato nagpangita pa gid siya sing paagi nga mabuy-an si Jesus. Ugaling nagsinggit ang mga Judio, “Kon buy-an mo siya, indi ka abyan sang Emperador. Kay ang bisan sin-o nga nagapakahari kaaway sang Emperador.” 13Pagkabati sadto ni Pilato, gindala niya si Jesus sa guwa kag nagpungko siya sa pulungkuan sang manugsentensya, didto sa lugar nga ginatawag, “Ang Plataporma nga Bato,” (kon sa Hebreo nga lingguahe, “Gabbata”).

14Mga alas dose gid sadto sang udto kag bisperas19:14 bisperas: sa iban nga Bisaya, disperas. sang Piesta sang Paglabay sang Anghel. Nagsiling si Pilato sa mga Judio, “Ari na ang inyo hari.” 15Nagsinggit sila dayon, “Patya siya! Patya siya! Ilansang siya sa krus!” Gani nagpamangkot si Pilato sa ila, “Gusto bala ninyo nga ipalansang ko sa krus ang inyo hari?” Nagsabat ang manugdumala nga mga pari, “Wala na kami sing iban pa nga hari kundi ang Emperador lang!” 16Gani gintugyan ni Pilato sa ila si Jesus agod ilansang sa krus.

Ginlansang si Jesus sa Krus

(Mat. 27:32-44; Mar. 15:21-32; Luc. 23:26-43)

Gani gindala si Jesus sang mga soldado 17kag nagguwa sila sa siyudad. Ginpapas-an nila kay Jesus ang iya krus pakadto sa lugar nga ginatawag, “Lugar sang Bagol,”19:17 Lugar sang Bagol: siguro tungod nga ang lugar daw dagway sang bagol ukon tungod nga madamo ang ginpamatay didto. (kon sa Hebreo ginatawag nga “Golgota”). 18Didto nila siya ginlansang sa krus. May duha man ka tawo nga ila gindungan lansang sa iya; ang isa sa wala kag ang isa sa tuo, kag si Jesus sa tunga nila. 19Nagpasulat si Pilato sang isa ka karatula kag ginpabutang niya ini sa krus ni Jesus. Amo ini ang nakasulat: “Si Jesus nga taga-Nazaret, ang Hari sang mga Judio.” 20Nasulat ini sa mga lingguahe nga Hebreo, Latin kag Griego, kag madamo nga mga Judio ang nakabasa sini, tungod kay ang lugar nga ginlansangan kay Jesus malapit lang sa siyudad. 21Nagsiling ang manugdumala nga mga pari sang mga Judio kay Pilato, “Kuntani indi ‘Ang Hari sang mga Judio’ ang imo ginpasulat, kundi ‘Ini nga tawo nagasiling nga siya kuno amo ang Hari sang mga Judio.’ ” 22Nagsabat si Pilato, “Kon ano ang akon ginpasulat indi na ninyo pagliwaton.” 23Sang nalansang na sang mga soldado si Jesus sa krus, ginkuha nila ang iya bayo kag ginpartida sa apat ka parte, kada soldado isa ka parte. Ginkuha man nila ang iya pangsulod nga bayo nga hinabol nga wala sing tinahian. 24Nagsiling ang mga soldado sa isa kag isa, “Indi ta lang ini pagpartidahon, kundi gabot-gabutan ta kon sin-o ang makakuha sini.” Ini natabo agod matuman ang ginasiling sang Kasulatan:

“Ginpartida nila ang akon mga bayo

kag gin-gabot-gabutan nila ang akon pangsulod nga bayo.”19:24 Salmo 22:18.

Kag amo gani ang ginhimo sang mga soldado.

25Didto malapit sa krus ni Jesus nagatindog ang iya iloy, ang utod sang iya iloy, si Maria nga asawa ni Clopas, kag si Maria nga taga-Magdala. 26Pagkakita ni Jesus sa iya iloy kag sa iya pinalangga nga sumulunod nga nagatindog didto, nagsiling siya sa iya iloy, “Babayi,19:26 Babayi: Indi klaro kon ngaa gintawag ni Jesus ang iya iloy nga “Babayi”, pero wala ini siguro nagakahulugan nga wala niya ginatahod ang iya iloy. kabiga siya nga imo anak.” 27Nagsiling man siya dayon sa iya sumulunod, “Kabiga siya nga imo iloy.” Kag halin sadto, ang iloy ni Jesus didto na nag-estar sa balay sang ato nga sumulunod.

Ang Pagkapatay ni Jesus

28Nahibaluan ni Jesus nga tapos na ang tanan, kag agod matuman ang Kasulatan nagsiling siya, “Ginauhaw ako.” 29May isa didto ka suludlan nga puno sang maaslom nga bino. Gani gintusmog nila ang espongha sa bino kag gintakod dayon nila sa punta sang sanga sang isopo kag ginduhol sa baba ni Jesus. 30Sang masupsop niya ang bino, nagsiling siya dayon, “Tapos na!” Dayon nagduko siya kag nabugto ang iya ginhawa.

Ginbuno ang Kilid ni Jesus

31Bisperas sadto sang piesta. Kag indi gusto sang mga Judio nga ang mga bangkay sang mga tawo nga ginlansang sa krus magpabilin didto sa krus tungod kay ang sunod nga adlaw, Adlaw nga Inugpahuway. Kag importante gid ini nga adlaw para sa mga Judio, kay natuon sa piesta. Gani ginpangabay nila kay Pilato nga kon mahimo pamalion ang mga batiis sang mga tawo nga ginlansang sa krus agod madali sila magkalamatay, kag agod mapanguha dayon ang ila mga bangkay. 32Gani nagkadto didto ang mga soldado kag ginpamali nila ang mga batiis sang duha ka tawo nga ginlansang kaupod ni Jesus. 33Pero pag-abot nila kay Jesus, nakita nila nga patay na siya, gani wala na lang nila pagbalia ang iya mga batiis. 34Pero ang ginhimo sang isa sa mga soldado, ginbuno niya ang kilid ni Jesus sing bangkaw, kag sa gilayon nag-ilig ang dugo kag tubig. 35Matuod ini nga mga hitabo tungod kay nakita ko mismo. Gani nahibaluan ko nga ang akon ginsulat nga ini matuod, kag ginsulat ko ini agod magtuo man kamo.19:35 Sa literal, Kag ang nakakita sini nagpamatuod, kag ang iya pamatuod matuod, kag nakahibalo siya nga nagasiling siya sing matuod, agod makatuo man kamo. Nagapati ang kalabanan sang mga eksperto sa Biblia nga si Juan nga nagsulat sini nga libro nagatumod sa iya kaugalingon sa sini nga bersikulo. 36Ini natabo agod matuman ang nasulat sa Kasulatan nga nagasiling, “Wala gid sing bisan isa ka tul-an nga mabali sa iya.”19:36 Exo. 12:46; Num. 9:12; Salmo 34:20. 37Kag may nasulat pa gid sa Kasulatan nga nagasiling, “Tan-awon nila ang tawo nga ila ginbuno.”19:37 Zac. 12:10.

Ang Paglubong kay Jesus

(Mat. 27:57-61; Mar. 15:42-47; Luc. 23:50-56)

38Pagkatapos sadto, nagkadto si Jose nga taga-Arimatea kay Pilato kag naglisensya nga kon mahimo tugutan siya nga kuhaon niya ang bangkay ni Jesus didto sa krus. (Si Jose nga ini isa sa mga sumulunod ni Jesus, pero sa sekreto lang kay nahadlok siya sa mga lider sang mga Judio.) Gintugutan siya ni Pilato, gani ginkuha niya ang bangkay ni Jesus. 39Nag-upod man sa iya si Nicodemus. (Si Nicodemus nga ini nagkadto anay kay Jesus isa sadto ka gab-i.) May dala siya nga pahamot nga ginmiksla nga mira kag aloe, nga mga 45 ka kilo. 40Ginkuha nila ang bangkay ni Jesus kag ila ini ginsamburan sang mga tela nga linen upod sang mga pahamot. Kay amo ini ang kinabatasan sang mga Judio kon maglubong sang patay. 41Didto sa lugar nga sa diin ginlansang si Jesus may katamnan, kag didto may isa ka bag-o nga lulubngan nga gin-guhab sa banglid19:41 lulubngan nga gin-guhab sa banglid: sa English, tomb. nga wala pa gid malubngi. 42Kag tungod nga bisperas na sang piesta sang mga Judio, kag tungod kay malapit man lang ato nga lulubngan, didto na lang nila ginlubong si Jesus.

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 19:1-42

Condamnarea lui Isus

1Atunci Pilat1 Vezi nota de la 18:29; peste tot în capitol. L‑a luat pe Isus și a pus să‑L biciuiască1 O pedeapsă cruntă: romanii foloseau un bici din mai multe fâșii din piele, la capătul cărora se aflau bucăți de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând.. 2Soldații au împletit o coroană de spini, I‑au așezat‑o pe cap și L‑au îmbrăcat într‑o mantie purpurie. 3Ei veneau la El și‑I ziceau: „Plecăciune3 Gr.: chaire, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea verbală, cât și în cea scrisă. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Bun venit!, Împărate al iudeilor!3 Corespondentul lui Ave Cezar!, însă rostit în batjocură.“ Și‑I dădeau palme.

4Pilat a ieșit iarăși afară și le‑a zis:

– Iată, vi‑L aduc afară, ca să știți că nu găsesc niciun motiv de acuzare în El.

5Isus a ieșit deci afară, purtând coroana de spini și mantia purpurie.

Pilat le‑a zis:

– Iată Omul!

6Când L‑au văzut, conducătorii preoților și gărzile au strigat:

– Răstignește‑L6 Marcus Tullius Cicero (106–43 î.Cr.), orator și politician roman, spunea despre răstignire ca este „o pedeapsă crudă și înjositoare“ (Contra lui Veres, 2.5.63), iar istoricul Flavius Josephus spunea că este „cea mai nemiloasă moarte“ (Istoria, 7.6.4).! Răstignește‑L!

Pilat le‑a zis:

– Luați‑L voi și răstigniți‑L, pentru că eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El.

7Iudeii i‑au răspuns:

– Noi avem o Lege și, potrivit cu Legea aceasta, El trebuie să moară, pentru că S‑a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.

8Când a auzit Pilat aceste cuvinte, s‑a temut și mai tare.

9A intrat din nou în pretoriu9 Vezi nota de la 18:28. și L‑a întrebat pe Isus:

– De unde ești?

Dar Isus nu i‑a dat niciun răspuns.

10Atunci Pilat I‑a zis:

– Nu vorbești cu mine? Nu știi că am autoritate să Te eliberez și am autoritate să Te răstignesc?

11Isus i‑a răspuns:

– N‑ai avea nicio autoritate asupra Mea dacă nu ți‑ar fi fost dată de sus. De aceea, cel ce Mă dă pe mâna ta are un mai mare păcat.

12De atunci Pilat căuta să‑L elibereze, însă iudeii strigau, zicând:

– Dacă‑L eliberezi, nu ești prieten al Cezarului12, 15 Titlu purtat de împărații romani, preluat de la Gaius (sau Caius) Julius Caesar (100–44 î.Cr.), cel care a jucat un rol cheie în evenimentele care au dus la desființarea Republicii Romane și începutul Imperiului Roman. Octavian/Augustus (27 î.Cr.–14 d.Cr.), primul împărat roman, își ia titlul de Imperator Caesar Augustus, titlu pe care îl vor purta și împărații de mai târziu.! Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului!

13Când a auzit Pilat aceste cuvinte, L‑a dus afară pe Isus și s‑a așezat pe scaunul de judecată, în locul numit „Pavajul de piatră“, iar în ebraică „Gabbatha13 Pavajul de piatră (gr.: Lithostroton) era probabil denumirea dată de către vorbitorii de limbă greacă, termenul ebraic Gabbatha însemnând probabil Locul ridicat.. 14Era Ziua Pregătirii Paștelui, cam pe la ceasul al șaselea14 În jurul orei 12:00. Este posibil ca aparenta diferență între In. 19:14 și Mc. 15:25 cu privire la momentul răstignirii să se datoreze faptului că expresia ceasul al treilea din Mc. 15:25 poate indica intervalul orar 9:00–12:00. Prin această delimitare temporală, Ziua Pregătirii Paștelui, cam pe la ceasul al șaselea, Ioan arată că timpul în care a fost răstignit Isus era chiar timpul în care în curtea Templului erau sacrificați mieii de Paște. Cf. Ex. 12:6, mielul de Paște trebuia jertfit de către capul fiecărei familii în data de 14 Nisan, între cele două seri (pentru semnificația acestei expresii, vezi nota de la Ex. 12:6). În perioada NT, mielul era jertfit de către preoți, în curtea Templului. Pentru că trebuiau jertfiți foarte mulți miei, din cauza mulțimii de pelerini veniți la Ierusalim, rabinii au redefinit cele două seri, spunând că acest timp începea la amiază, când soarele „cobora“ înspre orizont. În felul acesta, preoții aveau mai mult timp la dispoziție pentru a sacrifica mieii..

Pilat le‑a zis iudeilor:

– Iată‑L pe Împăratul vostru!

15Ei au strigat:

– Ia‑L! Ia‑L! Răstignește‑L!

Pilat i‑a întrebat:

– Să‑L răstignesc pe Împăratul vostru?

Conducătorii preoților au răspuns:

– Noi n‑avem alt împărat decât pe Cezar.

16Atunci Pilat L‑a dat pe mâna lor ca să fie răstignit.

Răstignirea

(Mt. 27:32-44; Mc. 15:21-32; Lc. 23:26-43)

L‑au luat deci pe Isus, 17iar El, ducându‑Și crucea, S‑a îndreptat spre locul numit „al Craniului“17 Lat.: Calvariae, de unde avem cuvântul românesc calvar., care în ebraică se numește „Golgota“. 18L‑au răstignit acolo, iar împreună cu El au răstignit alți doi, unul într‑o parte și unul în cealaltă parte, cu Isus la mijloc. 19Pilat a scris și un titlu și l‑a pus pe cruce. Era scris: „Isus nazarineanul, Împăratul iudeilor.“ 20Mulți dintre iudei au citit acest titlu, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate. Era scris în ebraică, latină și greacă.

21Atunci conducătorii preoților iudeilor i‑au zis lui Pilat:

– Nu scrie „Împăratul iudeilor“, ci: „Acesta a zis: «Eu sunt Împăratul iudeilor!»“

22Pilat a răspuns:

– Ce‑am scris, am scris!

23Când soldații L‑au răstignit pe Isus, I‑au luat hainele și le‑au împărțit în patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat. De asemenea, I‑au luat și cămașa23 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă.. Cămașa era fără nicio cusătură, fiind țesută dintr‑o singură bucată de sus până jos. 24Atunci și‑au zis unii altora: „Să n‑o sfâșiem, ci să alegem prin sorți a cui să fie!“ Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească Scriptura, care zice:

„Și‑au împărțit hainele Mele între ei

și au aruncat sorții pentru cămașa Mea.“24 Vezi Ps. 22:18.

Soldații sunt deci cei ce au făcut aceste lucruri.

25Lângă crucea lui Isus stăteau mama Lui, sora mamei Lui, Maria – soția lui Clopa – și Maria Magdalena. 26Când a văzut‑o Isus pe mama Lui și pe ucenicul pe care‑l iubea26 Vezi 21:24. stând lângă ea, i‑a zis mamei Sale: „Femeie, iată‑l pe fiul tău!“ 27Apoi i‑a zis ucenicului: „Iat‑o pe mama ta!“ Și din ceasul acela ucenicul a luat‑o la el acasă.

Moartea lui Isus

(Mt. 27:45-56; Mc. 15:33-41; Lc. 23:44-49)

28După aceea, Isus, Care știa că acum totul s‑a sfârșit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi‑e sete!“28 Probabil cu referire la Ps. 69:21; vezi și Ps. 22:15. 29Acolo era pus un vas plin cu oțet de vin29 Cu referire, probabil, la oțet amestecat cu ou, băutură pe care o aveau soldații romani la ei.. Au pus într‑o ramură de isop un burete plin cu vinul oțetit și I l‑au dus la gură. 30Când a primit vinul, Isus a zis: „S‑a sfârșit!“ Apoi Și‑a plecat capul și Și‑a dat duhul.

31Fiindcă era Ziua Pregătirii, iudeii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului – căci ziua aceea de Sabat era o zi mare – i‑au cerut lui Pilat să fie zdrobite picioarele celor răstigniți și să fie luați de pe cruce. 32Soldații au venit deci și i‑au zdrobit picioarele primului, iar apoi și ale celuilalt, care fusese răstignit împreună cu El. 33Însă, când au venit la Isus, au văzut că deja murise și nu I‑au mai zdrobit picioarele. 34În schimb, unul dintre soldați I‑a străpuns coasta cu sulița. Și imediat a ieșit sânge și apă. 35Cel ce a văzut lucrul acesta a depus mărturie și mărturia lui este adevărată. Și el știe că spune adevărul, pentru ca și voi să credeți. 36Căci aceste lucruri s‑au întâmplat ca să se împlinească Scriptura: „Niciunul din oasele Lui nu va fi zdrobit.“36 Vezi Ex. 12:46; Num. 9:12; Ps. 34:20. 37Și, din nou, Scriptura mai zice în altă parte: „Vor privi la Cel pe Care L‑au străpuns.“37 Vezi Zah. 12:10.

Înmormântarea lui Isus

(Mt. 27:57-61; Mc. 15:42-47; Lc. 23:50-56)

38După aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, i‑a cerut lui Pilat să‑l lase să ia trupul lui Isus. Pilat i‑a dat voie. Prin urmare, el a venit și a luat trupul lui Isus. 39A venit și Nicodim, cel care, la început, se dusese la Isus noaptea, și a adus un amestec de aproape o sută de litre39 O litra măsura aproximativ 0,3 l; 100 de litre erau aproximativ 30 l. de smirnă și aloe. 40Au luat trupul lui Isus și L‑au înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresme, așa cum este obiceiul de înmormântare la iudei. 41În locul unde fusese răstignit era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni. 42Pentru că era Ziua Pregătirii Iudeilor și pentru că mormântul era aproape, L‑au pus pe Isus acolo.